Full text of "Etymologicum magnum Romaniæ"

See other formats

Google 



This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 

to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 

to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 

are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 

publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing tliis resource, we liave taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 
We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain fivm automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attributionTht GoogXt "watermark" you see on each file is essential for in forming people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at |http: //books .google .com/I 



y Google 



G5-ll.t 



Sarbart eroUcge lifararg 



CHARLES MINOT 

{Olaas of lesS). 
Received <X ^ (/V i-, / ? ^ 



Digitized by LjOOQIC 



Digitized by VjOOQIC 



y Google 



y Google 



y Google 



B. PETRrCEICU-HASDEU 

ETYMOLOGICUM MAGNUM 

FOMAN1.C 



Digitized by VjOOQ IC 



y Google 



ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIA 



DICTIONARUL 
LIMBEI ISTORICE SI POPORANE 

A 

romAnilor 

LUCRAT DUPA DORINTA $1 CV CHELTUlfiLA 

M. S. Regelui carol I 



A. C A. 33 E :MI E I R O ^^ A JST E 



B. PETRIOElOU-HASDEII 

Mimbru al AcademUi Remdnt, al Acadtmifl [mperiaU dr^infe fi al SedtlUfU JmperiaU arekial»gia 

dlla St, Ftlirsbarg, ai SedetSffi de LiitguislieS din Paris, al Academiti Kigali din Silgrad, al 

SaciiBi/if Aeadimiie din Sofia, ai Syllogulttt jilalegie illtnU din Canstanlinopelt, al SocielSfif Nio- 

lingtiiiliee Amtricant din Baltimori itt.; Director gmeral al Arckivile' SlatuluV, pToftsM- de FiMsgia 

tomparativH la Univtrtitatia din Buntresd. 

Mintlnem dar acaeto frumdea expresluDi 
IntrebuiD^te de strAbunE, bI nu ne tenieni de 
cuvlDte carl aQ cjtpatat de vduurl inpftiuin- 

CAROL I. 

cot*leet[mo!oghlce-tl. 



TOMUL IV. 

INTRODUCEREA 



BUCURESCI 

STABILIMENTUL GBAFIC I. V. SOCECti 
59 — Strada BerzeT — 59 



y Google 






FtB 21 ItLl 



■5^\...o+ V^-cL 



;3r^ 






Digitized by LjOOQIC 



NEGRU-VODA 

lln secol ^i jumfitate din Inceputurile Statulul lerel-Rom^nescl 

(1230-ffl80) 
CA Jntroducere la TOMUL i\- 

DIN 

„ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANIii" 

DE 

B. P. HASDEU 



■i-'^K^^^i^m^-'^-^ 



BUCURESCI 
1898. 



Digitized by VjOOQ IC 



, Google 



PRE-CUVINTARE 



Aveam in cagot do a (l;i in fruntea tomuliil IV al Etinio- 
logicLiliiI introducere di! vr'u trci-pati'ii cole de tipar dupe 
nuisli-a tomurilor trecuto. iiitcicgere iiiatA in sinnl Academiel 
Uoniane. in sedin^ole din 27 si 29 Mnrtie 1897, puue capet 
liicniiii melo, ingjlduindu'niT urniarea nunial piiia la anul 1898. 
I'atrt cu accstil urmare, adec;\ cunuare din partea doctulul corp, 
de vronio i;c nu voiu nial pnsi iiiainte, in'am hotarit de a ma 
nxL'cuta pe mine insunii printr'un mc-plus-ultra dupa ni6sura 
tnijloceloi" melo. lata de c(^ p^e^rra-voda" ese a.sa cnm cmc. 

Estp o datorla a men de inima §i de niintc de a rosti aci 
n adiuica. o iieniamnita. o adeverata rceiuioscinta 



a^'lU 



.dicsCdiii (^aCc 



c^< 



care singur m"a indoinnjit lit munc^ si nil-a iiilesnit'o. astfel 
ca IniemeiStorului Regatuluf Romanilor i sk ijiilnnn siiuliul 
men ilcspro Intemeiatorii Statuluf Xerel-Romanesct. 

Si ispniviiKl. iiiaiulru do calr am laclit. filceiKl tcea ce am 
voit en a face, la.s Eiiaiolojriculiil un maret veijnic adio. man- 
gaindu-me cu voi-lta Strii»aiuilul lueQ: „siiit multc lacasc" . . . 

Hasdea. 



y Google 



y Google 



IGRU-VODA 



UN 8EG0L §1 JUMME DIN INCEPUTURILE STATULUI pEI-ROIIliillESCI 



(1230-1380). 



Fiecare torn din Magnum Etymologicum esfce preces de cAte o 
introducere, ciiprin^6nd o mcnografia istorico-filologica, pr6-intinsa 
saQ pr^-generala pentru a put6 figura ca un simplu articol in §i- 
rul eel alfabetic al cuvintelor, dar menita a arunca o lumina me- 
todologica asupra operet intregl. T(5te aceste introducerl vor formJi 
cu tirnpul o colonada de Propylee la Acropolea limbel romAne. 

Ca introducere la toniul al patrulea, ml-am ales anume pe 
Negru-voda, cu care m'ani ocupat fdrte mult slnt acum trel- 
^ecl de ani, numaf asta^l insa nu m6 mal sfiesi; de a crede ca am 
reu^it pe deplin in deslegarea acestel anevoidse probleme. In stu- 
diul meCi despie BasarabI am limpe^it mal intaiu elementul eel 
legendar ; Iml mal r6mane dara momentul eel istoric despre inte- 
melarea ^erel Romaneses Mat lamurit, din colecfci vita tea voevo^ilor 
no§tri celor Negri dm v^cul de mijioc, dintre acel BasarabI carl sta- 
panisera numal cate o porfiune din teritoriul muntenesc Inainte de 
uniflcarea Statulul, trebul sa precisAm acum intr'un mod definitiv 
pe eel intaiu unificator saQ pe uniflcatorii eel de'ntaiu, o represen- 
tafiune eoncreta, personalitatea sati mal bine epoca lul Hegru-vodd 
celul In specie. 

Atat in privinja „Basarabilor", cat §i 'n acea a lul „Negru- 
voda", sint fericit de a constata ca din capul loculul nemerisem 
punctul de plecare eel adevfirat, astfel ca tot ce'mi mal lipsia atunei 



y Google 



eraQ numal unele fapte documentale, <5re-cari amftrunte necesare 
pentru o desivlr^ita demonstratiune. 1ml mat lipsla inca ce-va : tem- 
peramental. Vrlsta cu multa greatate ml-a dat singele rece de a 
put6 judeca fara supSrare gre|elile une-orl f6rte superacI6se ale al- 
tera. Gre^elile altora, gre§elile mele, gre§elile tuturor acelora carl se 
silesc a sparse o cale viiWre satl a Jndrepta calea cea trecuta, sint 
siraptome ale transforma^iunil succesive, sint crize ale progresulul ; 
neiertate sint numal gre^elile celor Ingur^i^I de a sta pe loc satl 
de a se oprl In ruptul capulul Indarit. lata de ce sa nu se mire 
neminea, cAnd volu vorbi adesea cu amicia 51 chlar cu adrairajiune, 
eel pujin nicl data cu du§mania, despre acel muncitorl carl nu 
se Impaca saO intar^ia de a se Injelege cu vederile mele. I^ic 
„despre muncitorl" ; cat despre secaturl, nu volu vorbi nemic: „de 
minimis non curat praetor". 

Studiul de fa^a se Imparts In trel capitole : 

1. Literatura Inainte de Isioria, criticA a Romdnilor; 

2. Literatura dupa Istoria criticd a Romdnilor; 

3. Intemelarea 'J'erel-Romanescl. 

A^e^and Istoria critic^ a Romdnilor la mijloc intre ceea ce'I 
precede §i Intre ceea ce'I urm6za, Intre literatura prealabila §i 
Intre cea ulteridra, 1ml este dat de a put6 studia Intr^ga evolu- 
Jiune a propriel mele idel intr'un sens hegellan : de'ntalu controlal 
afirma^iunea veche cea neveriflcata, controlul meti flind controlat 
apol de catra cel-lalj-l dupa mine, pe carl controlAndu'I etl-insuml 
la rlndul meCI, controlul eel multiplu ambilateral imi va aduce 
noua afirma^iune verificata. 

Pentru a constitui intrega evolu^iune, dupa cum am numit'o, 
volu notifica In literatura cea prealabila t6te puncturile carl Iml 
servisera ca jaiiSne pentru „Istoria critica", §i volu notifica nu mal 
pujin In literatura cea ulteriora ttite cate m6 ajuta mal departe la 
conclusiunea de asta^l, adeca la ideea cea definitiva actuala. 

Primele dou6 capitole sint premerse fle-care de a sa propria 
bibliografia, pentru a nu se repeta meretl In cursul textulul nesce 
cita^iunl obosit6re pentru aten^iunea lectorulul. tn capitolul al treilea 
insa fle-care paragraf I§1 are bibliografia sa a-parte, Bind de tot 
specials. 

Cele trel capitole se Incheia printr'un duplu Apendice documental 
§i prin cate-va importantisime Facsimile. 



y Google 



I. 

LITERATURA INAINTE DE .ISTORIA CRITICA A ROMANILOR. 
§ I. Bibliografia. 

Cantemir, Hronicu) Roinano-moldo-vlacliilor a)c&tuit la anil 1710, Ia§I 1836-6 ia-8 
t. II p. 859-402, XX. copift mal corecti, execiitata de d. Gr. Tocilescu dupl manu- 
scriptul original, tti biblioteca Academiel Romane. — Filipescu (Conslantin Cdpitanul), 
Istoriile Domnilor ^6 ril- Roman esc t , la Laurian-Baiceacu, Magazin istoric tip. 83—7 ; 
cfr, ib, p. 10—12. -Eadu Ortcenu, Fragmente, In Revista Rom4n4 t. I p. 577, II p. 250 
sq—Stefan Iwomonahul, ViSta lul Nicodlm Slntitul, Bucureacl 1883 in-8p- 30 aqq.; cfr. 
^Cefulescu, Mftnastirea Tismana p. 18.— SamuU Clain (MieuIJ, Annales Principum Trans- 
alpinonim, ap, Engel I p- 90—4; cfr. N. Densusianu, Monumente pentru istoria Jerel F4- 
g&raqulul p. 104 aq.—Enge!, Geschichte der Moldau und Walachoy, Halle 1804 in-4,t. I 
p. 57, 69, 63, 91-6, 148-9.- Idem, Geechichta der Bulgvey, 1797 p. 436. — Idtm. Geachlchte 
von Serwien, 1801 p- 235. — Miroa Coitin, Cartea penlru descAlecatuI dintftlu a teril Mol- 
dovel, la Cogainicdnu, Letopisetele tip. SI. — Idem, Chronlka ziem moldawakich y 
multailskicb, la I. Bogdan, Cronice inedite p. 160, 167. — Idwi, Opiaanie ziemie Hotdaw- 
aklej i Multaiiakiej, la DunlnBorkowaki, Pisma, LwSw 1856, cfr. Hasdefl, Archiva iatorica ■ 
t. I p. 169 sqq. — Luccari, Copioao ristretto degli Annali dl Rnusa, Venetia 1605 in-8 p. 
43, 96, 104 — 6. — OfbAnrdt, Geachichte der mit Hutigarn verbundenen Staaten: Bulgarien, 
Walachey, MoHau. Leipzig 1782 in-8 p. 280 aqq.— *u)t«iv4<;, 'lotopU r)]? niXnt Aaxta;, 
ti vov TpivoiXpavirK, B).«xiM xal JiokUolai, Wien 1£18 in-8 t I p. 288-94, t 11 p. 
2—8, 20— 21.~Fibitch, Schediaama biatoricum de Valachorura hiatoria annalium Tran- 
silvanensium multis in punctia magistra et miniatra, Jenae 1743 in'4 p. 18. — Hurmuzaki, 
Fragmente din istoria Romanilor, Bucureacl 1879 in-8 t. I p. 227—32, 268; cfr- Hunfalvy, 
Rumanische QeBchichtscbreibung p. 52. — I. Eder, Observationes criticae eC pragmaticae 
ad historiam Tran ail vaniae, Cibinii 1803 in-16 p. 53—4. — §ineai, Chronica Romftnilor, 
lagl 1858—4 in-4 t. I p. 248-9, 288, 290, 298. — Laurian, Istoria Romanilnr, ed- IV 
Bucureacl 1873 in-8 p. 243. — •I'lXiicitiSt)?, 'U'zopii xy\i 'Pouiiouvini, Leipzig 1816 in-8 
t. I p. 437 Bq. — Florian Aaron, Idee repede de laloria principatulul ffi'"'''KomftneacI, 
Bucureacl 1836 in-8 t. I p. XIX, 35 aq. — HeUade, Hiatoria RomSnilor, ed. II BucurescI 
18T0 in-8 p. 48, 89, 92, 98, 101 aq. — B(aver), M6moireB hiatoriquea et gdographiques 
aur la Talacbie, I'rancfort et Leipaicl778in-8p.32. — BeacoHOBX, BoarapcioK ntCHH, 
Moacva 1855 in'8 p. 6-9, IS, 42, 43, 69, 70, In BpeseHBBRX 06%. HcT. H ,l[peBHOCTei 
t. XX. — Idem, EbLlHHU PuftHHKOBa, Moscva 1802 in-8 p. OCCXXX aqq. — Soeaier, 
Die An^nge des walachischen Furatenthums, Wien 1867 in-8 p. 6 eqq. — Idem, Roma- 
niacbe Studien, Leipzig 1871 in-8 p. 268 aqq. — Kogalniteha% Hiatoire de la Dacie. dea 
Valaquea Tranadanubiena et de la Valacbie, Berlin 1837 in-8 t. I p. 47 eq- — Salur, 
Geschichte dea transal pin i ache n Gaciens, das ist der Walachey, Moldau und Beasara- 
Wena, Wien 1781—2 ln-8 t. II p. 33, t. Ill p. 631. — C. Arkeeca, Istoria Cimpulungulul, 
BucurescI 1855 in 8, I— II. — 'Dtnusli fratl. Istoria politicft gl geograflca a Terel-Roma- 
neaci, trad, de Q. Sion, Bucureacl 1863 in-8 p. II, 8, 12 aq.; originalul: 'latopia ti\i 
BaKrtxioJi itolixixTi nil ■[«tu'[p'?"'"*i. Wien 1806 in-8. — Vaittant, La Romanie ou hiatoire, 
langue etc. des Ardialiena, Vallaques et Moldaves, Paria 1844 m-8 L I p. 138 sqq. — 
naaaysoBi, PjiuHCKJa roenoftapcTBa Baaaiifl a MoajiaBifl, studiul pubikat in 
reviata OreHeCTBeHHUff 3ailHCKH, I858 p. 254 - 7. — Vbicini, Provinces d'origine roumaine 
(L'unlvers, Paris 1856 in-8) p. 29 aqq. 



y Google 



§. 2. Cronicele muntenesci. — Miron Costin. 

Punctul eel culminant al fneeputurilor 'J'ereT-RomanescI este 
Mircea eel Mare {1387—1418), dupl cum pentru Moldova punctul 
eel culminantesteAlesandru eel Bun {1399 — 1432), amlndoufi punc- 
turile cele cultninante Incilecand anul 1400 §1 formand o trSsura 
de unire Intre ambil secoH al XlV-lea §i al XV-lea. 

Intr'o epoca anteri(5ra lul Mircea eel Mare §i lul Alexandru 
eel Bun, ce-va mal curand saQ ce-va mal tar^itl, se Intftmplase 
nascerea celor doufi Staturl romanesci dela Dunare, a§a numita 
descalecat(ire, adeca un Domn in Moldova |i un alt Domn In 
f6ra-Roman6sca sosind d'a-cSlarelea din pSr^ile Ard61ulul §1 oprin- 
du-se pe loc pentru a descaieca §ia remand aci pentru tot-d'a- 
una Intr'un chip hotarit |i a^e^at. 

Iniaturand acum Moldova, m6 volu margini de asta data nu- 
mal cu Y6ra-Roman6sea. 



T6te cronicele muntenescK, dintre carl cele mal vorbareje sint 
a lul Radu Grec^nu ji a lul Constantin Capitanul Pilipescu, se unesc 
asupra urmat6relor cinel particularitatl: 

l"*. Intemeietorul se numla Negru-voda-, 

2^ Intemeietorul venise din Fagara§; 

3*". Intemeietorul stapania paste Carpap nu numal Fagaraful, 
dar fi Amla^ul; 

4**. Intemeietorul a fost pjimit In Oltenia cu bra^le deschise 
fara lupta; 

5°. Intemeietorul a inflinjat mal multe orage In Muntenia, nu 
in Oltenia. 

Repet inea o data, aeeste cinel particularita^I sInt comune tu- 
turor cronicelor muntenesci, tuturora fara excep^iune ; §i— nota^I 
bine de pe acuma— numal aeeste cinci particularitap, a§a cum slnt 
ele redactate mal sus, se vor constata In fond a ft adevSrate. 

Divergintele se Incep printr'o simpla ampliflca^iune a prlmel 
particularitap : unele cronice lasa singuratec numele Negru, pe 
cand cele mal multe n aca^a pe Radu, fScend astfel pe Radu- 
Negru. 

Apol desbinarea cea mare este acea cronologica: 1080, 1215, 
1241, 1280, 1290, 1313... 



y Google 



Intre cronicarH muntenescl nu trebut sa perdem din vedeie 
pe Miron Costin, cronicar moldovenesc, dar care utilisase totuiji o 
veche cronicS rauntenfeci, necunoscuta asta^l. El purie numal pe 
Negru-voda, fara ampliflcativul Radu, vorbind cu trei oca- 
siuni despre acest Intemeietor al ferelRomanescI : 

1**. In „Cartea pentru descfllecatul dintaiu", Miron Costin ^ice: 
„Iara dupft ce s'afi pustiit de Atila, eft unil muta^I preste DunSre 
„Ia Dobroge, unii preste mun^I asupra Oltulul eel din ^ara Munte- 
.,n6sca, cestilal^I la Maramora^ pina la vremea lul Laslao craTul 
„cre§tin unguresc, la a camla vreme s'atl descalecat al doele rind : 
„de Drag05 Voevod ^a. ndstra §i de Negru Voevod fara Mun- 
„ten6sca. Care cralu unguresc aQ statut la veMtuI dela Hristos 

joao..." 

In scurt, Miron Costin a^^^a In Oltenia pe Negru-voda la 
anul 1080, fflcfindu'l tot-o-data contimpur6n cu Drago§-voda din 
Moldova. 

2". Intr'o alta lucrare anaMga, In limba pol<5na, Miron Costin 
urea la aeela§I an 1080 pe ambil Intern eietorl, pe eel muntenesc 
numindu'l Negru, de dou6 orl a§a, fara nicl un Radu. Dupa le- 
gends— mal adaoga el— acel intemeietor era bastard al unul voevod 
ardelenese. Apol desvolta pe larg Inipreglurarea ca toH Muntenil 
slnt negrieIo§I la fa|a, §i ca decl nu eel de'ntaiu Domn la din^il 
purtase numele de Negru: „zta consequentia 2e czarnym tego 
pierwszego ich hospodara zwano"- In tine, Miron Costin pune ac^sta 
impreglurare In legatura cu epitetui nKara-iflak", adeca „Negri- 
Romanl", po eare Tureil II daQ Muntenilor: „dla czego y Turcy 
postrzegszy to Karawtachamito iest czarnymiWloehami ich zowi^". 
Acest Intreg epizod e fdrte interesant, dar este confus, §i tot-o- 
data Miron Costin seapa din vedere ca §i pe MoldovenI Turcii i! 
numlati de asemenea negri: „Kara-bogdan". 

3". In poema despre amindouS ^rile romSne, serisa t;ot polo- 
nesee anunie la 1684, Miron Costin ne lamuiesee raal intaiu ea se 
ra^iraa pe eroniee de prin manastirl moldovenescl §1 muntenescl : 
„zywDty et annales Hospodar6w po monasterach Mddawskich y 
„MultaAskich"; apoT repetl legenda despre Negru-voda ca bas- 
tard al unul voevod ardelenese, numindu'l de mal multe orl numal 
Negru fara nicl un Radu; In sfir^it, precis^za epoca descalecaril 
cu totul altfel decat In lucrarile cele precedinfl ; nu la 1030, ci 
tocmal Intre anil 1280—1290, adeca „dupa soeot61a Muntenilor 



y Google 



VI 

sint apr(5pe patru-sute de anl" : „blisko czterech set lat swych od 
Negrata licz^", calculandu-se ca bas8 data 1684 cind scriea Miron 
Costin, ^\ raal adaoga ca Intemeietorul Moldovel este nial noti nu- 
mal cu 20 de ani, prin urmare Intre 1300—1310. 



In secolul trecut generalul rus Bauer, care petrecuse mal multa 
vreme in f^ra-Roman6sca, a cunoscut, direct sati indirect, o cro- 
nica munten^sca cu "Radu-Negru la anul 1313, dar 51 cronica mol- 
doveni5sca a lul Miron Costin cea cu Negru-voda la 1080. 

Cam tot pe timpul lul Bauer, cronica lul Miron Costin cea cu 
anul 1080 a fost consultata de stolnicul Constantin Cantacuzin, a 
carula lucrare e publicata grecesce la 1806 de frazil Tunusli. 

Vom ved6 mal jos ca acea data 1080 din Miron Costin a fost 
cercetata de asemenea de Fotino. 



Contimpuranitatea lul Negru-voda cu voda Drago§ §i coinci- 
din^a lul Negru-voda cu Negril-Roman!, acestea dou6 ne pregatesc 
deja la teoria lul Cantemir, care Insa nu mal este cronicar ca 
Miron Costin, ci istoric In t(5ta puterea cuvintulul. 



§ 3. Boierul Murgxil. — Stefan leromonahul. 

Cronica munten6sca cea mal veche, din cele cunoscute pinft 
acum, s'a pSstrat numal in vr'o cate-va extracte la Ragusanul Luc- 
cari, care utilis^- pe la anul 1590. Pentru cea de'ntalu data in 
tipar ne intimpina acolo, ca intemeietor al ferel-Romanescl, un 
„ Negro Voie voda", fara adaos de „Radu". Acest Negru-voda ne 
este dat la anul 1310 ca tata al lul Vladislav-voda, prin urmare 
nu alt cine-va decat Alexandni Basaraba. Aci, ca ^i in cronicele 
cele obiclnuite, intemelarea Statulul muntenesc se atribue unel 
descalecarl din Ard^l. 

La Luccari se vorbesce d'c potriva despre intemeiarea Mol- 
dovel ca §i a ferel-RomanescI, in§irandu-se primil Domnl pina pe 
la anul 1450. Luccari ne spune ca el avea la mana relajiune 
scrisa de boierul muntenesc jjMurgul", pe care '1 trimisese Dan- 
voda ca sa se Impace cu sulfcanul Amurat pela anul 1450. Acela^t 



y Google 



VII 

an final 1450 este pentru Moldova §i f6ra-Roman6sca. Acfeta indica- 
Jiune cronologica corespun^Snd pe deplin, este invederat eft anume 
Murgul a fost autorul acelel cronice moldo-muntene, o cronica scrisft 
numal vr'o trel-^ecl sati patru-{jecl de an! dupft mdrtea marelul 
Mircea. 

Boierul Murgul fiind eel mal vechlu, eel mal noQ croniear 
muntenesc In privin^a lul Negruvoda este un cfilugftr dela ma- 
nastirea Tism^na pe la Inceputul secolulu! nostra, „ieromonahul 
§i duhovnicul Stefan", care ne spune eft: „adunand de prin hri- 
„s6vele cele vechi ale sfintel mSnastirl ^i dela ce! cu sciintft ba- 
„tranl parin^I monahl al sfintet manastirl ce atl viejuit mal 'nainte 
„de no), precum aO avut sciin^a dela al^l batrani cu sciinta mal 
„din vechime decftt el, a^a o am scris qi o am a§e^at. . ." 

Cris<5vele manastirii Tism^na aflanduse acum depuse in Ar- 
chiva Statulul, am putut eonstata deplina exactitate a tuturor 
datelor cronologice ; nu mal pujin exaeta, prin urmare, trebul 
sa fie la ieromonahul Stefan tradijiunea cea cul6sa din gura bft- 
tranilor, cart au^isera eMnfil „dela alft batrani mal din vechime 
decat el". tradi^iune monastica, In genere, transmi^ndu-se din 
seeol in seed intr'un cere Wrte restrins, se conserva filra alatu- 
rare mal bine decat o tradijiune poporanft propria ^sft. lata de ce 
quasicronica cea dela Tism6na are o importan^a a sa ineontestabila, 
cu atat mal ales eft ac6sta manastire este cea mal veche din tdte 
cele existente In Intr^ga Romania. 

Dupa ieromonahul Stefan, Radu-Negru este tatai lul Mircea 
eel Mare. Acest Radu-Negru a desealeeat fSra-Roman^sca, dar nu 
singur, ei impreuna cu fratele sett mal mare Vladislav-voda, eare 
el anume se pogorise din Ard^l. Pina la amlndol frazil, teritoriul 
Munteniel era trunehlat: numal din^il ail isbutit a uni ambele la- 
turl ale Oltulul eu parjile de peste Carpajl. Aga dara descalecarea 
s'a Indeplinit treptat Intre anil 1365—1385. In trasurl esenfiale, 
ac^sta este tradi^iunea cea streeuratft prin ^eee genera^iunl de ealu- 
garl in curs de cincl seeoU, de cand fiinJ6za manastirea . Tism^na. 

La ieromonahul Stefan s'a repercutat tot-o-data o alt'L legenda, 
care nu este o tradi^iune monastica: despre rolul Romanilor intr'o 
lupta a regelul ungurese Vladislav contra Tatarilor. Amestecul ace- 
stel legende constitua In tradijiunea cea dela Tism6na un corp 
strain, care lesne se extrage 51 care n*are a face de loe cu Negru- . 



y Google 



vni 

voda. Acea legenda despre regele unguresc Vladislav, altfel Laslad, 
noi inlaturam aci cu des;U'ir§ire, iiisistand din noQ exclusiva- 
niente asupra fondulul celul documental ^i traditional din rela^iunea 
ieromonahulut Stefan : Radii-Negru nu se numla alt cine-va decat 
tatal marelui Mircea, lar uniflcarea Statulul muntenesc, a^a ^isa 
descalecare din Ard61, a fost opera colectiva a aminduror fra^ilor 
Basarabl— Vladislav-voda |i Radu-Negru. 

Rrt^a de Jumina cea mal vie asupra intemeiarit ferii-Roma- 
nesci pl6ca astfel din manastirea Tism^na, care este ea-lnsa^I inte- 
meiata tocmai din acea epnca. Inceputui'ile cele inainte de 1365 It 
reman cu totul necunoscute. leromonahul Stefan nu scie neniic 
despre Alexandru Basaraba. Cu atat mal virtos el nu se dumeresce 
a banui macar dinastia Negrilor, cacl Oltenil in genere nu cunosc 
pe Negri, ci numal pe Basarabl. 

Vom ved6 mal jos ca d. A. Xenopol este acela care a aratat 
tota importanja cronicaruhil Murgul, lar d. Onclul are meritul de 
a fi aprejiat pe Stefan leromonahul. 

§ 4. Cantemir. 

Cel Intatu istoric, care §1 a dat osten^ia de a studia persona- 
litatea lul Negru-voda, a fost Cantemir, un cap genial, carula nicl 
data nu I-a lipsit puterea de a strabate prin problemele cele In- 
tunecdse ale trecutulul, dar mai tot-d'a-una s'a isbit de Hpsa ma- 
terialelor. El Insu^I nl-o spune Intr'o roraan6sca admirabila: „Kar- 
„turisim, ^\ nu fara pujina tangugia ne cutremuram de mare §1 de 
„nepurtat greuln^a, care asupra-ne vine, cacl marl stand in mij- 
„locul drumulul ca neclatite staQ, §i multe §i impletecite impede- 
nCaturl inaintea pa^ilor ni se aruncS, carile qi pa^il inainte al muta 
„ue opresc, §i calea cronicului nostru slobod a alerga tareastupa; 
„^i ca trolanil ome^ilor de vifor §i vicol. In tdte par^.tle spulberafl 
„^i arunca^l, cararile cele mal de 'nainte de al^il calcate atata le 
.,acop6r 51 le ascund, ca nu fara mare frica primejdia ne este, ca 
„nu cum-va plrtea ratacind §i cararea, pe care a merge am apucat, 
,. perpend, cursul istoriel n6stre in adancl vartopi §i neumblajl codri, 
„de pova^a lipsit, sa cada, §i a§a la doritul popas 51 odihna sa 
„nu putem ajunge. . ." 



y Google 



In privinta lut Negru-vodft, intre alte puncturl obscure din 
istoria romana, cele „Tnulte fi Impletecite impedecaturt'" aQ incurcat 
§i pe marele nostru Cantenilr; I'ati Incurcat !nsa fara a put6 sa'I 
sperie 51 sa oprgsca minte atat de agera §i petrun^etdre de a'§l 
croi totu^l noua caie. 

]ata elementele, asupra carora Cantemir i|l cladesce ediflciul: 

1°. Pe la 1274 exista deja Domnia in f6ra-Roman6sca, de 
vreme ce tocmal pe atunci regele ?erbesc Milutin luase In casatoria 
pe f6ta a Domnulul din fera-Roman6sca, ceea ce se constata 
Intr'un mod positiv la Bizantinul Nicefor Gregoras. 

2°. De aci urm6za ca nu putea sa se fi intamplat mal tar^itl 
decat pe la anul 1274 fntemelarea ferel-Romanescl de catra „Radul 
Voda Negrul dela Ard^l", nu pe la 1290 ca in acea cronica a 
Donmilor Muntenescl, despre care Cantemir regreta ca cundsce 
numal dupa un singur exemplar f6rte noti, anume: „dela Radul 
Voda Incepend plna la Domnia lul Constantin Voda Brancov6nul". 

3**. Fundatorul Moldovel, fie Bogdan, fie Drago^, trebula sa fi 
fost din aceia^I familia Negru ca §i fundatorul ferel- Roman escl, 
cacl altrel nu s'ar put6 Jn^elege epitetul de N^gra al f erel-Roma- 
nescf §i al Moldovel tot-o-data : ^Acestul Bogdan Voda sa'I fie fost 
„porecIa Negrul se dovedesce ca ^i Radul Voda in f^ra Munten6sca 
,,s'atl chemat Negrul, §i ^erile amindoue una s'afl chemat Vlahia 
„n6gra, lara alta Bogdania n6gra. . ." 

4". NicI Bogdan satl Drago^ in Moldova, nici Radu-voda in 
'f6ra- Romaneses, nu se v6d de nicair! a ft fost cuceritorl saQ co- 
tropitorl din afara, ci ne apar ca nesce mo^nenl pornitl intr'o vreme 
de pe cAmpia cea dunar^na, adaposti^l cat-va timp in munjil Ar- 
d6lulul §i re'ntovfl apol ca stapanl netagadui^t dupa lunga In- 
strainare ; cu alte cuvinte, straini fusesera el In Fagara§ |i 'n Ma- 
ramurai, Tar nu erati strain! in Moldova §i 'n f^ra-Roman^sca. 

In modul acesta Cantemir urea intemeiarea ferel-RomanescI 



y Google 



la anul 1274 eel mal pu^in, rectificand clfra pe care o gasesce In 
cronica munten^sca, unde ne^irea Radulul Voda Negrul o pune la 
„anul dela Adam 6798, carele este dela Cristos 1290, adeca cu 
„16 an! mal pre urma decat Domnul dela Gregoras pomenit". 
Apol in cronica lu! Nicolae Costin, „precum In izvodul ce aO avut 
„el InsemnSza", Cantemir afla ca Eoldova a fost Intemelata de 
catra un Drago§-voda venit din Ard^l „la anul dela Adam 6807, 
„carele este dela Hristos 1299, adeca cu 9 ani mal pre urma de 
„e5irea Radulul Voda §i cu 25 ani mal pre urma de Domnul Ro- 
„manllor dela Gregoras pomenif*. Piind astfel Intra ambele Inte- 
meierl, a f erel-Romanescl §i a Moldovel, o deosebire abia de 9 ani, 
Cantemir nu se sfiesce a fls^ pentru Moldova acela§l cifra ca gi 
pentru f^ra-Roman^sca, adeca amlndouS Domniile se vor fl Interaeiat 
pe la acela^I an 1274. Inca 'un pas mal departe. Intru cat Radu 
Negrul §i Drago§ sint contimpurani, venip In acela§l timp de peste 
Carpajl amindol din acela§I familia Negrul, Cantemir fl Inrudesce 
pe Intemeietorul Moldovel cu al ferelRomanescl, numindu'l verl 
Intre d!n§il satl chiar frajl, fll al unul Domn din Ard6l. §i a^a 
fiind, de ce 6re acel tata „Domn din Ard^l" sa nu fi fost acela^l 
„Bogdan Voda", pe care istoria Moldovel il menjion^za Inainte de 
Drago^? In sfir§it, dupa Cantemir descalecarea spre Dunare 
a tatalul frajilor Dragof §1 Radu Negrul n'a fost in realitate decat 
o re'nturnare din Ard61 „la mo§iile lor" cele strabune pe gesul 
Romaniel dunSrene, unde parin^il lor domnisera din vechime §i de 
unde fusesera gonial de navala Mongolilor pe la anul 1237. 

Ac6sta este teoria lul Cantemir, din care— dupa cum ne vom 
incredin^a mal jos — vor remand trel fapte autentice : 

1**. Negru-voda n'a fost de loc un Ardel6n, ci numal s'a in- 
ters din Ard^l in f^ra-Romanfeca, de unde era din mo§I-stramo§l 
de ba^tina; 

2". Int6rcerea lul Negru-voda din Ard61 in f6ra-Roman6sca 
s'a intamplat aprdpe tot atuncl cand s'a descalecat Moldova ; 

3**. Negru-voda, o personalitate istorica precisa, trebul dec- 
sebit de vija cea domn^sca colectiva a Negrilor, din care eraO 
to^l : fi Bogdan ^i Drago^ §i Radu. 



y Google 



§ 5- Samuil Micul. 

Cantemir, cu tot dreptul, este §i meritfi de a ft o ilustra^iune 
europeanfl. ilustra^iune curat roniAn6sc& a fost Transilv&n^nul Sa- 
muil Klain, mal corect Micul, cdrula 11 placuse a'§I germaniza po- 
recla. Teolog, filolog §i istoric, mal ales ca istoric, el straiucla Intre 
RomSnil de peste Carpafl pe la sfirfitul secolulul trecut. 

Micul a cunoscut Cronicul lul Cantemir §i n'a putut 8& nu 
observe pe prima linia marea importanja a Bizantinulul Gregoras 
despre Domnul romflnesc eel Inainte de anul 1290, adecft Inainte de 
data cea atribuita lul Negru-voda ca Intemeietor al ferel -Roman escl. 
Pentru a Inlfltura ac6sta dificultate cronologica, Micul presupune ca 
Gregoras vorbescfi nu despre vre-o casatoria Inainte de 1290, ci 
dupa 1290 : „nihil est, quod computum annorum impediat, quin 
„dictus Radu N^ru inchoaverit Valachiae Principatum anno 1290, 
„et dein non multo post Filiam suam nuptui R^i Serviae dedit". 

Micul a uUat ca pasaglul din Gregoras se afla anume sub 
anul 1299, referindu-se atuncl la un eveniment Intamplat cu eel 
pu^in doue (Jecl de an! Inainte, adeca dupa urmat6rea socot6la : 
la 1299 regele serbesc Milutin se casatoresce cu o Gr^cS, Inainte 
de care avusese deja succesiv alte trel neveste — o Bulgara ^i 
o calugari^, lar ca pe cea de 'ntaiu (inuse pe o filca a Domnulul 
celul romanesc, prin urmare cronologicesce cea mal depfirtata de 
anul 1299. Micul nu baga In sama ca cronologia lul Gregoras In 
ac^sta privin^a fusese f6rte bine limpe^ita de catra Cantemir, 
cand el ^ice : „Avem datorie a arata, precnm acest Milutin Cralul 
„SArbilor sa fie luat pe fata Domnulul Romanesc pe la anul 1274, 
„precum nol mal sus am pomenit. Pachimeres Istoricul scrie, pre- 
„cum nunta acestul Milutin cu Simonidis fata lul Andronic Im- 
„parat sa sa fie facut la anul 1299, flind atunc6 Milutin la varsta 
„de 46 ani. Ac^sta varsta a lul Milutin o samaluesce Posonie In 
„notele lul Gregoras la capul VI. De vreme— ^ice— ce singur Gre- 
„goras scrie ca atunc6 Milutin era cu 5 anl mal batran decat An- 
" „dronic Imparatul ; lara Andronic, cand 5'ad dat fata dupa dansul, 
„era de 40 de anl; lata ca Milutin cand atlluatpe fata lul Andronic 
„aQ fost de 45 anl. Acum de aice lesne putem socoti, ca Milutin 
„cand s'att insurat intai de va fl fost la varsta de 20 anl, lata ca 
„cu 25 anl de ac^sta nunta a Simonidel mal Inainte aO luat pe 
„fata Domnulul Muntenesc, care an cade, precum am ^is, in anul 



y Google 



XII 

,,1274. lara de va fl fost §i mat tAnftr de 20 an! (care se §i p<5te 
,,crede), a§6 inca mal cu multl anl Inainte se dovedesce precum 
„acel Domn Romanesc s& fie fost In {ara sa cu Domnie Intemelata 
„^i a^ezata. .." Argumentafiunea lul Cantemir e perfecta nu numa! 
prin textul lu! Gregoras, dar inca prin confruntarea'l cu textul 
\\i\ Pachymeres. Casatoria fltcel nDomnuluI Romanilor" la 1290 
6 peste putin^a ; §i raal peste putin^ ma! tSr^iO, dupa cum o 
admite Micul. Remans sigur un minimum de anul 1374 oa la 
Cantemir. 

Publicand pasaglul din Micul, Engel afirma ca prin Domnul 
,,ri)c BXayia;" la Gregoras se In^elege principele bulgaresc Terteres, 
— afirmajiune cu desavir§ire nepermisa, ciclla Gregoras „BXixo[" 
nu se confunda cu „Bo<i\^i.pol". Chlar acela§i pasaglu despre „fipx<ov 
BXa^tac" vorbesce alaturea deosebit despre „itpx'^v BooXYaptat". 
Ce-va mal mult, anume tocmal pe Terteres 11 men|ion6zfl Gregoras 
^icend ca stapanla Bulgaria: „t»v BouXTipuiv apx^V. Asupra afirma- 
^lunil lul Engel nol vom reveni mal jos (§ 6). In orl-ce cas, ea este 
mal pu^in sciinfifica decat ipotesa lul Micul, de altmintrelea o sira- 
pla ipotesa, la care istoricul ardeI6n nu Jine pr6-mult, ci se grabesce 
a recurge la o alta teoria. 

In satul Vine^iade-jos, in ^ra FSgara^uluI, Micul a gasii 
dita In paretele easel protopopulul Iona§ Mone o p^tra cu urma^ 
ttSrea inscripfiune, pe care intr'o copia mal exacta decat la Engel 
a reprodus'o d. N. Densu^ianu ^i a transcris'o cu completarea abre^ 
vta|iunilor : „Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 1185, 
„Genealogia authentica Monestica. Gregorius Venetus Thesaurarius 
„Vaivodae Nigro (sic), a quo donatus quatuor vallibus cum 
„silvis et campis; genuit Gregorium secundum Anno 1216. Hie 
„genuit Gregorium ex quo Mailath, 1250 filia Komana et secundus 
^Gregorius. Hi divisi (1279) Mailath primam vallem Kutsulata, Ko- 
„mana secundam vallem, Gregorius tertiam vallem (1390), hoc est Ve- 
„netia{m) et Rivulum salsum sortiti sunt, et Gregorius genuit tertium 
„Gregorium, Komanum, Stoicam, Thomam; divisi Gregorius quartam 
^jintegram sortitus genuit Stephanum, (et) Gregorium (1449). Hiege- 
„nuit Salamonem (a matre Mone dictum)et Stephanum Mone. Salamon 
„genuit Man Mone 1499. Hie genuit Stephanum Mone secundum. 
„Hic genuit Voik Mone. Hie genuit secundum Man Mone. Hie ge- 
„nuit loannem Mone, ex quo lonas Mone venerabilis Vicarius ge- 
■ „nerahs. 1728". In traducerea d-lul Densu^ianu : „A trait Gdgorie 



y Google 



XIII 

„cel de'ntaitl Vene^ianul In anul Domnulul 1185. Genealogia au- 
^tentici a Familiel Monea (e urmatdrea). Grigorie Vene^ianul, vl- 
,stierul lul Negru-Vodft, din partea cftruia a fost daruit cu patru 
.,vai, cu padurl §1 campurl, a nascut pe Qrtgorie al doilea (anul 
„1216). lar acesta a nascut pe Grigorie, din care s'a nascut Mailat 
^(1250), filca Comana §i Grigorie al doilea. Ace^tia impar^induse 
„(1279}, Mailat a cap6tat valea de 'ntaiQ Cuciulata, lar Comana 
,valea a doua, Grigorie valea a treia (1390) adeca Venecia §i Pa- 
,,riul sarat. §i Grigorie a nSscut peal treilea Grigorie, pe Coman, 
„p8 Stoica ^i pe Toma. Ace^tia Impirtindu-se, Grigorie a capfitat 
„intr6ga valea a patra, §i a nascut pe Stefan §i pe Grigorie (1449). 
„Iar acesta a nascut pe Solomon {care dupa muma-sa s'a numit 
„ Monea) §i pe Stefan Monea. §i Solomon a nascut pe Man Monea 
,,(1499). Acesta a nascut pe al doilea Stefan Monea, lar acesta pe 
„Voicu Monea, acesta pe al doilea Man Monea, 51 acesta pe Ion 
„ Monea, din care s'a nascut Iona§cu Monea, venerabilul Vicariti 
„general. 1728". 

Tot d. Densu§ianu observa cu drept cuvint ca data 1185 din 
inscrip^iunea de mal sus cata sa fi fost cunoscuta Sasulul Filstich, 
care In disertafiunea sa din 1743 pune de asemenea pe Negru- 
voda In secolul XII, ^ic3nd ca a^a aflase el dela batranil Romanl 
dupa tradi^iune strabuna. 

De§i inscrip^iunea dat6za abia din Inceputul secolulul XVIII §i 
de^i Intre anil 1279—1390 in genealogia cea lapidara este lacuna, 
totu^l Micul ^ice ca protopopul Iona§ Mone nu putea sa nascoc6sca 
o mincluna : „non enim credibile est talem virum mentiri voluisse", 
§i decl admite ca acea p^tra este fantana istoricft pentru secolul 
XII 51 ca un „Negruvoda" existase In realitate pe la anul 1185, 
dar nu „Radu Negrul", ci numal un simplu „Negrul", adeca cu 
numele de familia „Negi-ul", vreun strabun al lul „Radu-Negrul". 
Cu alte cuvinte, Micul imbraji^^za In fond explicafiunea lul Cantemir 
ca a fost un n^m intreg Negru-voda traditional, din care s'a 
tras Negru-voda eel istoric, personalitate deosebita, descale- 
cator al ferel- Romaneses 

Ideea, idee fdrte lumindsa, Micul a Imprumutat'o dela Can- 
temir, dar a modiflcat'o a^a ^ic6nd ardelenesce, impacAnd amorul 
propria al Transilvaniel : e! staruesce adeca cu orl-ce pref a lasa 
intacta In textul cronicel muntenesci intemelarea ferel-RomanescI de 
catra un Fagara§6n de vifa Radu-Negrul la 1290, pe cand la Can- 



y Google 



temir acel Intemeietor fusese numal cat-va timp prib6g In Fftgarag, 
re'ntors de acolo in patria sa Romania dunftr6na pe la 1274. 

Cum 6re ajunge Micul a argunienta ac6sta Intorsetura ? I-a servit 
ca punct de plecare inscrip^iunea cea atat de ^ubreda a protopopulul 
lona^ Mone, susjinuta apol de diploma regelul unguresc Bela IV 
din 1247, unde se mention6za voevo^ii romSnescK Lynioy §i Sene- 
Slav: ace^tia— ^ice Micul— eratl nesce voevo^l Negri din {^ra Fa- 
gara^ulul, pogoritorl din Negru-voda eel dela 1185 51 din car! s'a 
tras In urma Negru-voda eel dela 1290, top Fagara^anl. Din ne- 
norocire pentru ac6sta teorii, regele Bela IV nu vorbesce nicairl 
in acea diploma despre regjunea Fagara^ulul. Textul este aci tot 
ce p6te fi mal lamurit : voevodul Lynioy era din Oltenia propriQ 
^isa, numita „tota terra de Zewrino", lar voevodul Seneslav era 
in direcjiunea Moldovel, specificata prin „tota Cumania". 

Intre Cantemir 51 Intre Micul este un punct comun in principiQ : 

Un Negru-voda, person alita tea istorica cea represintata ca in- 
temeiator al ^erel-RomanescI, mal corect ca uniticator al Statulul 
Muntenesc, era din familia cea princiara a Negrilor, cari domnisera 
cu mult mal de 'nainte, dar pe Intindere teritoriala mal mica 
saQ buca^ita. 

Cheea problemel, simburele solutiunil, se afia deja pe de'ntregul 
la Micul ^i mal cu sama la Cantemir. Dupa din^il insa, per^dndu-se 
pirtea Inceputulul, cestiunea s'a incurcat din nott, s'ati Incalcit i^ele 
^eseturel, mal ales la Engel, a cSruIa opera se bucura de auto- 
ritate precumpfinitCre. 

% 6. Engel. — Gebhardi.-Eder. 

Prin cele dou6 tomurl de „Istoria Valachiel §i a Moldovel", 
publicate la 1804 |i facfind parte din volumin(5sa „Istoria a Sta- 
tulul Unguresc", Austriacul Engel aduse pentru timpuJ seO un ser- 
vicitl nepre^uit Romanilor. Lesne i se i6rta direc^lunea cea retacita 
politica de a baga najiunea romana sub corona Santulul §tefan: 
simpia eticheta, ca ^i cand ar lipi cine-va un petec de hartia 
scrisa „vin unguresc" pe sticla de ^Bordeaux", ceea ce n'ar strica 
Intru nemic calitatea Bordoulul. Meritul eel netagaduit al lut Engel 
este de a fi cules eel intaiu fdrte mare gramada bibliografica de 
materialurl asupra totalitajil istoriel romane, u§urand astfel sar- 
clna urma^ilor, pe prima linia a lul §incal. 



y Google 



XV 

Dar a gramadi, numal a grftmadi, era singura preocupajiune 
a lul Engel, zorit de a ticlui In scurt timp pentru Romania ca §i 
pentru Bulgaria, pentru Serbia, pentru Gali^ia, pentru Cazad etc. 
El nu avea destul ragaz pentru a poposi asupra analisel critice, macar 
ca adesea avea multe mijl(5ce la disposi^iune. Tot a^a de pripit a 
fost el §i in privin^a lul Negru-voda. 

Defi cun6sce pe Cantemir, de§i reproduce din manuscript pe 
Samuil Micul, de§i cetesce pe Luccari, adeca pe boierul Murgul, §i 
cit6za diferite diplome unguresci f6rte importante, totugl Engel, 
cand ajunge la capitolul seQ pragmatic despre intemelarea ferel-Roma- 
nescl, u!ta t6te §1 repeta fara nicl o controversa aflrmajmnea cro- 
nicel muntenescl : „Radu Negrul saO Negru-voda, 24 ani, intra 
1290—1314". Nicl scantee de luminal 

Neputend a manui cu inlesnire namolul de materialurl pentru 
mul^ime de ^erl tot-o-data, Engel adesea se contra^ice, scapand 
din vedere ceea ce o mal spusese deja. A§a mai sus, de exemplu, 
cu ocasiunea lul Samuil Micul despre insuratdrea regelul serbesc 
Milutin In prima casatoria cu f6ta „DomnuIuI Romanilor" din Gre- 
goras, no! am v6^ut ca Engel pe acel „Domn al Romanilor" II identifica 
cu Bulgarul Terteres. Et bine, cu tret anI Inainte, In Istoria Serbiei, 
el identificase pe acela|l „Domn al Romanilor" cu sebastocratorul 
Ion Angel din Tesalia. Contradic^iunea e ^i mal mare cu §6pte anl 
inainte, in Istoria Bulgariei, unde Engel vorbia nu despre regele 
serbesc Milutin, ci despre filul acestula Stefan Uro§, pe care '1 ca- 
satoresce de'ntafu cu fata sebastocratorulul Ion Angel, apol cu f6ta 
lul Terteres, f'apol, schimbanduse immediat, pe cea de'ntaiu a nu- 
mesce „Romanca": „die erste Wlachische Fran". Este o con- 
fusiune spaimintat(5re. §i totu§l Engel face mereQ confus pe Luc- 
cari, pe care'l desprejuesce fara nicl o vina seridsa, eel pu^in sub 
raportul istoriel romane. 



Mal vechlu decat Engel §i mal pu^in erudit, Gebhardi este 
mal critic |i mal metodic EI construesce un edificiQ armonic, lar 
nu se muljumesce a strlnge material peste material, fara a alege 
safl fara a sci sa al6ga, elemente bune §i elemente rele, adesea 
Imponci^ate, fara a av6 In vedere vre-un plan combinat mal de 
'nainte. Ca ^i Engel, Gebhardi intercalSza Romania In fantasia gi- 
ganticulul Stat unguresc, o adev6rata caricatura a Imperiulul Roman 



y Google 



safl a Imperiulul lul CaroIMagnul, pe cand in fapta Maghiaril nu 
reugisera de a cladi vre-o data, nici mScar momentan, un fel de 
Imperifl al lul Cinghis-han. Ca §i lul Engel, ac^sta Utopia, ac6sta 
copilar6sa vanitate a Ungurilor, trebul s'o lertam de asemenea lul 
Gebhardi. Despre Negruvoda In specie, Gebhardi are meritul de a 
fl infeles iraportan^a lul Luccari, pe care'l nesocotesce tot d'a-una 
Engel, prefac6ndu-se obiclnuit ca par'ca n'ar cunosce nicl pe Geb- 
hardi. EI fix^za descalecarea lul Negru-voda intre anil 1310 — 1313, 
explicand'o prin starea anarchica de atuncl In Ungaria dupa m(5rtea 
regelul Ladislati Cumanul Filul acestul Negru-voda— ^ice Gebhardi 
—era Vladislav Basaraba. Deosebind insa pe acel Negru-voda de 
catra Alexandra Basarabii, adevfiratul tata al lul Vladislav Basaraba, 
Gebhardi e silit a admite un al doilea Vladislav, facfind astfel 
dou6 pers<5ne dintr'una singura, ceea ce il incurca. 



Inainte de Engel, dar dupa Gebhardi, Sasul Eder, un spirit 
fdrte ager, cunoscea deja cronica munten^sca a lul Radu Grec6nu, 
dar despre intemeiarea Statulul ferel-Romanescl el nu se hotaresce 
nicl pentru anul 1215, nicl pentru 1290, nicl pentru o descalecare 
din FagHrag, ^ic6nd ca sigur este numal faptul contrariQ al unel 
descalecarl tocmal din fera-Roman6sca in Fagara§ pe la 1372 sub 
Domnul muntenesc Vladislav Basaraba, a carula diploma vorbesce 
limpede despre o „nova plantatio" roman^sca pe acolo. Eder eel 
intaiu a atras atenfiunea asupra acestul punct, care constitua un 
noil element de discujiune. 



Despre Sulzer n'am nemic de ^is. El considera ca inteme- 
iator al Statulul ferel-Romanescl pe un Radu-Negru pe la 1290 
intocmai dupa cronica munten^sca cea tipica ; dar in amarunte el 
nu intra, cacl ac6sta cestiune il era reservata pentru partea a doua 
a operel sale, pe care n'a publicat'o. 



^ 7. ^incai. — Laurtan. 

§incal cunoscea pe Cantemir §i pe Micul prin extractele din 
Engel ; totu^l pe dln^il la trecut cu vederea, fara a menfiona 



y Google 



XVII 

mScar pluralitatea Negri lor, admi{6nd numal pe un singur Ne- 
gru-voda. El respinge cu diept cuvint anut 1290 eel admis de 
catra Engel ca an al intemeieril feret-RomanescI ; dar ratacesce 
de a gasi alta cifra raal potrivitS. 

Pe de parte, nenorocirile lut pineal de a pribegl merett din 
loc in loc, fara a put6 sa lucreze lini^tit Intr'o bibliotecS posedend 
mai multe mijitice la indemana ; pe de alta parte, forma cea strict 
analistica a Cronicel sale, Impedecandu'l intru cat-va de a concentra 
intr'un singur punct o cestiune cronologica controversata asupra 
diferitelor date ; acestea justiflca incurcatura. 

§incal argument^za sub anul 1215: „Scia ca Andreiu III in 
„decretul seQ din anul 1291 apriat ^ice ca Fagaragul este al lul 
„Ugrin §i a fost mat 'nainte al mal marilor lul, de unde fnchelu 
„^i eti ca Fagara^ul n'a putut fi al lul Negru-voda in anul 1290 
„cand ^ice cronica cea veche ca a trecut Negru-voda in Valahia ; 
„drept aceea a trebuit sa treca cu mult mal nainte". Apol sub 
anul 1258 combinat cu 1247 pineal ajunge la conclusiunea ca 
Negru-voda a putut sa fi domnit la 1215, dar adaoga ca nicl 
acesta, nici urma^il lul pina la 1300, nemine „n'a domnit peste 
„tota fera-Munten^sca, ci numal peste cate o parte a el". A§a 
fiind pina la anul 1300, nu fusese inca nicl un „Negru-voda" in 
sensul de intemeietor al Statulul, de (5ra-ce, dupa §incal, Statul era 
pe atuncl bucSJit in mal multe voevodaturl ^i chinezaturl marunte 
ca in diploma cea din 1247 a regeluIBela IV. Resultatul e n^ativ. 

pineal cundsce prejiosul pasaglu din Nicefor Gregoras eel cu 
„Domnul Romanilor" ; nu cut^za totu^l sub anul 1299 a se rosti 
asupra numelul „Vlacliia" din acel text : „e(i nu poclu hotflri prin 
„Vlachia carea trebue sa se In^elSga : cea de acuma care se chlania 
„gi fera-Muntenfeca, aQ Vlachia cea mare ce se ^ice |i Moglena". 
Acesta Indo^la, negre|it, il era Wrte permisa -, nol o vom studii 
cu d'amaruntul mai departe ; orl-cum Insa, e constatat eft la §incal 
Negru-voda remane cu mult mai Intunecos decum I'am vS^ut la 
Cantemir ^i la Micul. 



Tot afa de nedeclsa sta problema la Laurian, care se Jine 
Intr'o reserva absoluta, Mrte prudenta mal cu sama Intr'o carte 
didacticii. Ajunggnd la anul 1290, ellntitul^za capitolul „Radu- 
Negru" si apol urmezA : 



y Google 



xvm 

„Pe timpurile acestea spun cronicele 'ferel-RonianescI ca trecii 
pRadu-Negru, ducele FagSra^ulu! §i al Amnafulul, peste munjl In 
^Dacia austral^, §i a§e^a scaunul la C^mpulung, de unde apol so 
„muta la Arge§, edifica o curte domn6sca §i o manastire. Sub 
^dinsul se unlra diversele ducate intr'un principat. Radu Negru 
„dorani cu muM gloria 24 ani. — La I'agira^, pe la anul 1291 
„domnIa magistrul Ugrin, precum se vede dintr'o diploma f(3rte 
„insemnata dela regele Andrelu HI..." 

Astfel— ne face a Infelege Laurian— din cronice se spune 
despre nn Radu-Negm, se vede insa dintr'o diploma f6rtG Inseni- 
nata un Ugrin in locul lul Radu-Negru ; decl : Ugrin este un per- 
sonagtu istoric, Radu-Negru— o legenda. 



§ 8. Fotino. — Cogalnic^nu. - Palauzow. 

Pe la inceputul secolulul nostru, un Grec de n6m ^i de limbS, 
dar om de casa al Banulut Dinu Filipescu, Dionisie Potino sim^ta 
romanesce §i numal din tubire pentru ^r& a scrls o Istoria a tu- 
turor Romanilor, fdrte importanta pentru acea epoca. El nu cu- 
noscea pe Engel, nici pe Gebhardi. Isv(5rele sale sint deosebite. 
Intru cat se atinge de Inceputurile ferel-Romanescl, Fotino ne in- 
teres6za prin fantanele sale cele serbesci §i romanescf manuscripte, 
p(5te unele disparate. 

Despre timpul lul Negru-voda In specie, pe care'l numesce 
„'P(iSo-jX BoSpoSac iii'ipoi Baao«|i4pai:", Fotino a stat multa vreme la 
nedumerire. In tomul I el a desbatut una dupa alta diferite date 
incepfind dela Miron Costin cu 1080 pina la 1215 a manastiril 
Campulung §i pina la 1290 a cronicelor muntenesci, dar le-a res- 
pins pe t6te, ajungend la conclusiunea ca data cea mat conforma 
cu mersul evenimentelor este anul 1241, cand navala Mongolilor 
a trebuit sa producl o mare mi§care generala In regiunea Carpa- 
Jilor. Dupa aceea In tomul II, primind data 1241 ca acea cernuta 
|i recunoscuta deja definitiv, Fotino descrie apot domnia lul Radu- 
Negru dupa cronice, mal adaogend radicarea episuopulul de Fagara^ 
la scaunul mitropolitan al ferel-Romanescl §i presupunend ca epi- 
tetul Negru i se va fi dat descalecatorulul din causa ca era ne- 

griclOS la fa^ : „[tsXa7yf.'.vd;". 

Mal jos este fOrte important capitolul despre Radu-voda „fra- 



y Google 



tele lul Vtadislav-voda 51 tatal lui Mircea eel Mare" la anul 1376. 
Intre allele, Fotino ne spune aci c& la manastirea Tism6na se afla 
un crisov dela Dan-voda din 1386, fratele lul Mircea eel Mare, 
unde pe tatal lor il numesce Radu-voda Negru. Cu ac6sta ocasiune 
Fotino constata ca uni! dintre urma^il descaleeatorulul Negru-voda 
all purtat de asemenea numele Negru ea titlu sati epitet : „rt 

N^YfJ'^c <u? tItXcv, ^ a>; E7[t9sTOv". 

In acest mod Fotino ghicise eel de'ntaiu dualitatea saQ eh!ar 
pluralitatea Negrilor-voevo^l In prima peri6da a istoriel 'J'erel-Ro- 
manescl, aga ea'l lipsla numal d(5ra de a identifiea numele Negru 
cii numele Basaraba. 



Un adept direet al lu! Fotino a fost marele nostra Cogalnie^nu, 
cand )a vrista de 18 anl, student atunct la Berlin, el a publicat 
fran^usesce istoria a Romanilor. De§i eonsulta mereO pe Engel, 
el a preferit totu^l pe Fotino. 



Dupa Fotino, saQ ma) adev6rat dupa Cogainicenu, urm6za 
Palauzow, mai observand ea epoca emancipaiil lul Radu-Negru de 
sub domina^iunea cordne! Santulul Stefan era eea mal potrivita 
anume pe la jumatatea seeolulul XllI, de 6ra-ee tocmat atunci Un- 
garia era incurcata Intr'un r6sbolu contra Venejiel (1244) |i contra 
Austriel (1248—53), ma! Bind ameninjata de Tatar! (1201). 



Din cele-lalte dou6 car^! greeesci contimpurane lu! Fotino, nu 
m6 opresc de loc asupra lul Dimitrie Ftlippide, lar despre frajit 
Tunusli m6 marginesc a menjiona notija mea, intercalata in pre- 
faja lu! Sion la traducerea roman^sea a publicajiuni! lor. Despre 
Dimitrie Fiiippide in parte me tern a m6 atinge in or!-ce mod, In 
bine sati in rett, cac! nepotul satt stranepotul sett, d. profesor Ale- 
xandru Fiiippide dela lag!, se sup6ra foe cand etl vorbesc despre 
Dimitrie Fiiippide, se supfira 6ra|! foe eand ett nu vorbesc despre 
Dimitrie Fiiippide, 51 de sigur se va supfira foe §i acuma cand eQ, 
fara a vorbi, ^ic numa! ca nu vorbesc despre Dimitrie Fiiippide. 
lerte-me I 



y Google 



g 9- Aron Florian.- Heliade. 

La Romanl priruul manual didactic de istoria iiajionala a fost 
pldeea repede" a lul Aron Florian safl Florian Aaron, dupi cum 
se numia el la In&jput. Publicata la 1835, cartea lul Florian este 
f6rte remarcabiia pina asta^I, nu ca o lucrare critica, ci ad narrandum, 
cu mult bun simj 51 intr'o Hmba curat roman^scS. In prefa^ Flo- 
rian ne spune : „Intr'acfeta vreme, cand Rumanil sint pu^l pe 
„drumul inajntaril, cand duhul §i chipul lor de a se gandi le che- 
„za§uesce tot binele, trebuinja de istoria J6ril s'a sim^it mal mult 
„§i mal adanc decat totd'a-una. Dar ast-fel de istoria a patriel, 
„care sa corespun^a cu trebuinja §i dorinfa de ob^te fi care sa 
„se potriv6sca cu adevSrul ce se cere intr'acest v6c §i dupa cea 
^d'acum stare a lucrurilor, este un fapt fdrte indrasnej, supus la 
_mil de pedice nebiruite §i care aduc la desnadajduire ^i pe eel 
^mal infocat |i mal Intreprin^etor duh de RumSn. Isvdrele ce p6te 
„cine-va consulta spre a sc6te fapte 51 intamplarl spre a le clasi- 
„fica dupa vreme, loc §i persdne, ca sa ur^esca |i sa ^es& istoria 
„a ^erel-RumanescI, sint multe; aid insa pentru pildi numesc 
„numal dou6 ; hronografurile Jeril §i istoriile strfline, §i din cer- 
„cetarea acestora se va vecl6 greutatea la care e supusa alca- 
„tuirea de istoria feril-RumanescI. Dintr'o mullime de hronografurl 
„ce se afla pe la unll-aljif nu se potrivesc dou6 ; istoriile str^ine, 
„afara ca nu conglasuesc nicl de cum cu hronografurile terit, apol 
„§i ele singure i§I contra^ic una alteia. . ." 

Necunoscfind pe Fotino, caci nu sciea grecesce, lar pe Sarauil 
Micul §i pe §incal cunoscfindu'I numal din au^ite, cacl nu eraU 
publicate, Florian se conducea apr6pe exclusiv de cronica munte- 
nesca cea obiclnuita ^i de Engel. El a lasat neatins pe Radu-Negru 
eel dela 1290, apol rett a incalcit pe urmagil ]u), pe Mircea eel 
Mare il face fliu al lul Dan-voda, pe adevfiratul Radu-Negru dela 
1373 II u!ta cu desavlr§ire etc. §i totu§i lunga generafiune de 
Roman! inv6tasera in §c6la istoria romana numal dupa Florian, 
atat de ademenitor prin frumusejea limbel de pe atuncl. Pentru 
mine insumi, departe In Basarabia, cea de'ntalu carte roman6sca, 
pe care citil Incantat gi o scieam pe din afara la vrista de ^^se 
ant, aO fost extractele din Florian, intercalate in Crestomatia cea 
ruso-moldoven^sca a lul Hincu. 



y Google 



Al nostru Heliade nu era poet, nu era filosof, nu era istoric; 
dar totu^l era un oni de genitl. Geniul nu scie, nu vede, ci bro- 
desce. Dacd, geniul a invent mult^ carte, el p6te sft controleze, s& 
verifice §i sft rectifice ghicitura sa pe o cale metodica. Daca n'a 
invejat, remftne numal cu ghicitura, o ghicitura necontrolata, ne- 
verificatft, nerectiflcata, adesea o singurft picaturi de adev6r Intre 
mul^ime de gre^eH. Acea picatura insA merita de a 6 semnalata, 
dupa cum merita a se sc6te dititr'o moviia de nfeip o foi^ de aur. 
Batranul Asachi, pe care unil il comparft cu Heliade, era invfijat, 
f(5rte invent, doba de sciinta ^i de arta toto-data, mai vorbiod 
vr'o ^ece limbl,— dar Asachi nu avea nici o schfntee de geniQ : 
dela dinsul nu va remane nemic. 

In privinja lul NegruvodA Heliade a dibait, ca punctul de pie- 
care eel luminos se afla numal la Cantemir. Apucand Insa punctul 
de plecare, Heliade a Impins conclusiunile pr6 departe, lipsit cu 
desavir^ire de metoda sciinjifica. El recundsce cS, tuturor vechilor 
voevo^I din familia Basarabilor li se putea ^ice Negri, Incepfind 
tocmal din epoca de forma^iune a na^ionalita^il romane. Dintre acel 
Negi'i apr6pe in aceia^l timp s'a tras de o potriva cate un deo- 
sebit descalecator pentru f 6ra-Ronian6sca, pentru Moldova §i pentru 
Imperiul romano bulgar. Cat despre f^ra-Romanfeca in specie, He- 
liade nu primesce anul descalecaril 1215, nicl pe 1290, cl prefera 
dela Fotino pe 1241, fiind mal apropiat de Donmul Romanilor eel 
din 1274, men^ionat de catra Nicefora Gregoras. 

Am dat scheletul teoriel lul Heliade, Inlaturand cu totul ama- 
runtele §i nomenclatura. 



% lo. Hurmuzaki. — Hunfalvy. 

Mare, inimens este serviciul adus istoriel romane de Codicele 
Diplomatic eel in gSpte volume al lul Eudoxifl Hurmuzaki. Aga 
este publics^iunea cea Intitulata: „Documente privltdre la istoria 
Romanilor". Aci me 'nchin. Dar cu totul alt ce-va este propria 
opera a lul Hurmuzaki : „Fragmente". K'ar fl trebuit ca Mini- 
steriul Instruc^iunil Publice sa se grab^sca a publica ac^sta ne- 
isprivita lucrare a reposatulul Benedictin, cftci eMnsu5T, de sigur, 
n'ar fi dat'o la lumina in starea In care a lasat'o. Modest §i rab- 
dator, s'ar pute ^ice chlar sfiiclos, tot o data coplegit de nesce 



y Google 



XXII 

ociipajiunl oflciale, In privin^a cSrora era Wrte migalos, Hurmuzaki 
lasa anl Intregl farl a indrepta §i ^ra a mal completa prima re- 
dac|iune a notijelor sale. Cand ram cunoscut ett personal In Viena 
la 1868, venerabilul batran — eti eram tin6r atimcl— imi spunea ca 
maT are mult, mult de facut, dar n'are de o cam data destula 
vreme pentru a se Int<5rce la manuscriptui seQ. Peste cincl satl f^se 
anl, el a murlt. Repet incft o data, pentru a nu §tirbi nemuritCrea 
memoria a ilustrulul Bucovin6n, am fl datorl sa pSstram cu sfin- 
Jenia, dar nu sft ne pripim a publica nerev6^ute „Fragmentel6 din 
istoria Romanilor" ale lul Hurmuzaki, carl in orl-ce cas rl se !nfa- 
Ji§6za ca ce-va ne-gata. 

Despre Negru-voda Hurmuzaki nu aduce neniic In sprijinul 
aflrmajiunit sale : absolut nemic. ^icend ca : „spune tradijia lesne 
de Impacat cu lapta istorica", el ne asigura ca Radu-Negru „pro- 
clama Valachia neatarnata ca stat propriti" Sn 1290, apol domnesce 
Intre 1290—1314, la 1304 infiin^^za episcopia Rimnicului, lasa dol 
fil Dan §i Radu dintre carl eel Intalu domnesce „immediat" dupa 
tata-seO la anul 1333 (la 1333 immediat dupa 1314!), In fine de- 
scrie pe larg institu^lunile politice §i juridice la descalecarea ferel- 
RomanescI, §i despre t6te acestea nici o citajiune, decat numal pe 
Miklosich despre cuvlntul „boier". 

Repet dara inca o data, lucrarea \ui Hurmuzaki este o confusa 
schi|a preliminara pentru usul intim ad referendum, care nu tre- 
bula publicata pe cat timp nu era inca de publicat §i pe care nol 
nu avem dreptul de a o imputa autorulul, de vreme ce totul s'a 
facut contra voin^el sale. Recunosclnja Romanilor se dator6za lul 
Hurmuzaki pe deplin pentru bogata colectiune de documente, nu 
insa pentru a^a nuraitele „Fragraente", considerandule ca nule ^i 
neavenite. 

Este instructiv ca din totalitatea literaturel istorice a Roma- 
nilor falmosul agitator maghiar Hunfalvy !§I gasise pe gust numal 
§i numal nFragmentele" lul Hurmuzaki, declarand ca acesta singur 
j,se mi§ca pe un teren cu totul istoric (bewegt sich durchaus auf 
„historischem Boden)". asemenea apreciafiune ne scutesce de a 
vorbi despre Hunfalvy In privin^ lul Negruvoda in specie, lar cat 
se atinge de originile cele medievale ale nationalita^il romane in 
genere, acest polemist nu este decat o fiirte palida repercujiune 
a lui Rosier. 



y Google 



In adev6r, Hunfalvy n'ar trebui sA figureze act In capitolul 
de fa^, de 6ra-ce el este posterior Istori^ critice a Romdnilor. Dar 
tie fnainte, fie dup3, o minte de acest calibru fiind subiectiv^ plna 
In maduva creeruluT, o aseraenea minte In ori-ce epoca ^i'n orl-ce 
situa^iune scie nu ceea ce este In realitate, ci numal ceea ce vrea 
sa scie. CWar peste un secol, Hunfalvy ar persista tot la punctul 
„FragmenteIor" lui Hurmuzaki. 



g. II. Bezsonov. 

Publicand o colecjiune de poesiile poporane bulgare In textul 
original, eruditul rus Bezsonov I§I da modestul titlu de „edifcor" 
pe cAnd mal mult decat jumatatea volumulul Intreg este o lucrare 
propria f6rte interesanta ^i importanta, nu numal adnota^iunl, un 
glosar ^i un tractat de gramaticS, dar mal cu saroa un vast studiCi 
introductiv despre : „Eposul serb §i bulgar in raportul reciproc is- 
toric §i topograflc*', — lucrare magistraia pentru timpul cand s'a 
scris |i care remane in picldre plnft asta^T. 

Adanc cunoscetor al poesiel epice serbo-bulgare, Bezsonov a 
urmarit in ea cu dinadinsul rolul Romanilor intre eroil Slavilor 
meridionall §i tot-o-data antagonisraul Intre ambele n^murl. Acest 
antagonism In specie ne preocupa aci. Bezsonov nu scie nemic 
despre Basarabl, nici despre descaiecarea ferel-RomanescI ; el nu 
cundsce de loc pe Cantemir §i pe Miron Costin, carl ar ti putut 
sa'I de^tepte o suggestiune; ^i totu§I, prin simpla concepfiune in- 
terna a texturilor poporane, el a descoperit eel Intaiu ca In v^ul 
de mijloc Serbo-bulgaril caracterisati adesea pe dufmanit Roman! 
ca Negri §i tocmal ca Arabt. Scriind de'ntaiu la 1856, Bezsonov 
a levenit apoi din noti in 1862 la aceia^I cestiune, dar §i de asta 
data fara a'§I cSuta un ra^em in istoria. 

Aser^iunea lul Bezsonov, mal mult un fel de vaga divinaj|iune, 
ml-a dat o mana de ajutor pentru a cerceta mal departe In aceia§l 
direc^iune, a controla, a completa arabizarea Romanilor, a o 
combina cu resultatele altor direc^iunl ^i a ajunge In sfir^it a des- 
tainui, din ce in ce mal pe deplin, adev6rata origine a 'lul Ne- 
g r u ■ V d a. 



y Google* 



§ 12. R5sler. 

Dupa cum pentru istoria Romet antice era necesara critica cea 
negaUva a lul Niebuhr, tot a§a de necesar e Rosier pentru perib- 
dele cele obscure din istoria Romanilor. Niebuhr nio^tenise o idee 
a lul Beaufort; Rosier pe a lu! Sulzer ; totuji Beaufort §i Sulzer, 
adfiverajil parinfl al ideel, reniAn departe in umbra, posteritatea 
lor aparend pr^-lumin^sa pe primul plan prin petrunderea spiritulul 
^i puterea muncel. 

Inchipuifi-vG un pelsaglu, ale caruia elemente constitutive abia 
se zaresc la o distan^a pr6-departata. Este o pSdure, ^ic unil ; esfce 
insula pe un lac, ^ic alfil ; este un ora§ pe un munte. ^ic o 
sama. Niebuhr §i Rosier respund : nu se vede ; ^i el demonstriza 
ca nu se vede. asenienea nega^iune este un merit necontestabil 
de a opri pe eel pripitt §i de a'l aged si ni^rga din ce in ce mal 
aprope de pelsagKu. Acela care demonstr^za ca nu se vede, nu 
demonstr^za prin ac6sta ca nu este, dar impinge pe ceMalfl de a 
cerceta cu staruinja pentru a se ved6 ceea ce este. 

Un Niebuhr sati un Rosier produc o impresiune profunda atat 
de durabiia, Incat slntem datorl a recuncSsce marimea lor chiar 
atuncl cand nu se mal manjine mal nemic in piciOre din nega- 
{iunea lor, cacl d!n§il ne-ati silit a e§i fara voe din lenea nostra 
cea rutinara, a sgandari, a munci, a ajunge in sfir§it la adevfirul 
total safl partial, pe care '1 Inlocuiam in trecut printr'o minclunOsa 
atirma^iune. 

Rosier a murit Hn6r inca. El era pe cale de a se intari tot 
ma! mult §i mal mult treptat. Dela 1871, cand publicase Studiele 
Somdnesci, pin& la 1873, cand a sens Punctul cronologic al a§e^dri{ 
Slavilor la Dundrea de jos, el cresce prin vig(5rea analisel- Rosier 
nu pr6 sciea de o cam data romanesce 51 era fOrte slab In me 
toda linguistica, pe care cu timpul §!-ar fi apropriat'o, devenind 
pOte mal grOznic prin scepticism, pOte insa renunjand macar la 
parte sceptica, dar in orl-ce cas ^i mal util ca indemn la urma- 
rirea adevSrulul. Vorbind ca in fllosofia hegeliana, a§ put6 ^ice ca 
Rosier represinta negajiunea afirmajiunii nu pentru a niraict ideea, 
ci pentru a servi la dobandirea integrajiunil din ce In ce mai 
perfecte. 

Sa ne marginim cu Negru-voda. Rosier cungsce aprope 
IntrOga literatura a cestiunil. Kl respinge cu despref a^a disa Cro- 



y Google 



nica a luT Huru din 1495 §i Actul Magistratulul Sas-Sebe^ulul 
dela 1396, dou6 Invederate falsiflcatiunt, pe cari not n'am cre^ut 
de cuviinta nicl de a le men^iona mficar, de§i ele n'aQ ultat, Intre 
altele, de a atinge descalecarea ferel-Rominescl. Data 1200 din 
cionicele muntenesci, ca §i datele cele admise de Miron Costin, de 
Cantemir, de pineal, de Fotino etc., Rosier le respinge de o po- 
triva pe tute, nial respingfind §i inscripjiunea cea campulung6na 
din quasi- 12 15. Despre BasarabI !n secolul XITT Rosier nu scie 
nemic Nicl o pogorire din Fagara§ nu s'a Intamplat. Pasaglul din 
Nicefor Gregoras este citat in tr6c6t, dar fara a i se acorda vre-o 
important. Tot a^a nusedanici o importanja lui Ottocar de Hor- 
neck, pe care'l cit6za. Pe Luccari nu'l cunbsce Rosier, nicl pe Geb- 
hardi. Resultatul final este §tergerea cu liuretele a orl-ce Intemeiare 
a Terel-Romanescl. Nicl vechimea Basarabilor, nict vre-un Negru- 
voda, nemic. DiipS o Innga fi labori(5sa cercetare, executatA Intr'un 
mod magistral, Rosier ne lasa o fOia aiba, remanfind ca aljil s'o 
umple. 

Fara negafiunea cea forte seridsa a lul Rosier, eQ n'a| fi simjit 
imperiiSsa datoria, fara a mat amana, de a Intreprinde Istona criticd 
a Bomdnilor, urmata apot de lucranle d-Iut Onctul si de opera dlul 
Xenopol, eQ eel de'ntatu in ac6sta cruciata pentru redobandirea 
San tu lul Mormint. 



IT. 
LITliRATURA DUPA ASTORIA CRITIC.\ A ROMANILOR.. 



13. Bibliografia. 



JlaedeS, Ibtoiia critic^ a Komanilor, Bucurescl 1873 iii-4 ; ed. II 1874. — Jdfw, Hi- 
sloire critii|ue des Roumahis, i5<lilion entierement refondue, trad, p, P. DaunS, V fasci- 
cule, Bucarest 1878 in 8. - Idew, Originile Craiovel 1230-1400, Biicuresrl 1878 \n-H.— 
Idem, Baeaiabil: cine? de unde? de cand? BucureEcI 1894 in-4 (i:fr. Etym.-in&gnum 
t. ill p. 2640— 92), — idfiu, Strat |i substrat; genealogia popoi'elor Btlcanice, Bucurescl 
18'J3 iu-4 (cfr. Etym. inngnum f. Ill p. V-XXXVIi},— idtm, Komanil BfinaienT, Hu- 
curosci 1896 in-4. ~ A. Xetiopol, Istoria lloiuAniJor dela inteinelarea ^oriioi' romfine pinA 
la Petru Rare;, layl 1H90 in-8 p. i:i— 35, 08—77; cfr. la Tocilescn, Rev. pentru istorii 
1S85 p. \A— 28.— Idem, latoria RotDJkiiilor pentru ctaaelo piimaiB, ed, IV Bucurescl 1881 
in-8 p. 47—8, IKi— 7; ed, X la^I 1891 in-R p. 63 sq. — Idem, Ilistoire des Houmains de 
la Davie Trajane, Paris 1896 in-3 t. I p. 194 eqq- — D. Oiieli*!, Radii Negru ;i origi- 
nile prineipatulul Teril-RoraftnescI, in Conv. lit. t. XXIV p. 817-33, ili4-53, 1044-55; 
t. XXV p. 41-50, 100-10, 5-JO-S9; t. XXVI p. 24-08, 257-58, 332-7. — Or. Tod- 
lexca, Manual ilo Istoriu roumni'i penhu soiijulo secnndare, Biicuresitl 1894 iu-8 p. 2"j, ^l. 



y Google 



30; cTr. D. Dnn, Toponimia. — ftifcan'A, Date ietorice piiTit<Jr6 la familiele nobile roiii&ne, 
Rlbiu 1892—6 in-4 tip. 164, t. II p. 256, 822. 388. — S. Krtylanowaki, Poczi|tki Wo- 
loszczyzny, KrakcSw 1889 iii-8 — N. §oXmexu, Domnul B. P. Hasded 91 Radu-N^ru, 
BucurescI 18il6 in-S. — Dr. SiOui, Az Ol&h njrely 63 nemiset meKalakul^sa. Nagybecs- 
kereken, 1890 ln-8 $■ 164 sqq ; cfr. 9ercambi, Le croniche lucchese, t. [ p- 826—8.— 
Idem, Deslegarea costiunil originil Rom&nilor, trad, de I. Costa, Budapesta 1896 ln-8 p. 
24 sq.; cfr, Rakovaky, EiJirapcKa CTapiaa p.l24, 19^.-E.K■<I^uzf«■«i^i,Hl3to^isch9Xoti■ 
zeIl, in Miklo»ch, Wanderung«n der Rumunen p. 39sqq.— T. Tamm, Ueber don Ursprung der 
Rumftnen, Bonn. 1891 in-8 p. 136.— JKtWto ut Jgura, AaKO-poiMHTt n rtxHara caa- 
BflHCKa mrcieBaoeTb, SoBia 1893 in-8 p. 17 sq., 36, 48. — V. A. Urecliia, Comisiunea In- 
B&rcinatit de Ministerial de Interne cu cercetarea stemelor Regatulul ^i ale jcdetelor, 
BucurescI ISdl in-4p.9— 10. — ?r. B«U(C^u, Elements de latoria Rom&nilor, la^l 1894 in-16, 
II p. 26, III p. 19. — A. Mibaelt»eu, IstorJa Xeril-Romanescl, PloiescI 1894 iti-8 p. 25. - Idem, 
Legende istorice, Floiescl 1894 in-8 p. 17-20. — B. DrngoftKu, Estract din iBtoria Eomfl- 
nilor pentru ubuI ^colelor priraare. Ed. IX. PloescI, 1889 in-8, p, 21. — S. Seedrhvu, Prescur- 
tare din Istoria Roiu&nitor pentru elevil ^cdlelor primare. Ed. X. BucurescI 1893 in 8 p. 25, 
30.-- COallin, Lev(iunldln istoria Kom&nilor pentru g col ile primare. Ed. HIBotofanl 1893 
in 8 p. 27.— Pitvt A. Fopa^u, Noua metodii pentru [nvet&mtntul istoriel Romftniel. Bu- 
curescI 1881 in-8 p. 12—14- — H- Jtopata, Noj;iunl de istoria Romflnilor pentru Qcdlele 
primare, ed. Ill, lagl 1883 ln-8 p. 23-6. — Jtf. Andrtian, Hie cura de istoria Romanllor, 
PitescI 1886 in-16, ed. Ill p. 42—8. — A. Futu, Prescmtare din istoria Romflnilor, la^l 
1887 in-16, ed. IV p. 8 sqq. — I. Vtuitia, Curs de i&toria Romanilor, BOrlad 1883 in-8, 
ed. I p. 20—1; 1891, ed. V p. 29. — 0. Criitescu, Manual de istoria Romflnilor pentru 
^cdlele primare, la^I 1877 in-8 p. 39-41, 170—72. — U. HriaoseoUu, Elements de istoria 
Romanilor, Li;I 18T8 Jn-32, ed. II p. 21. — C, Handoca, Prescurtare din istoria Ronii'i- 
nilor, Gala(I 1877 in-8 p. 19 sq.- 3f. Floreniis, NotiunI de istoria Romflnilor, BucurescI 
1882 In-S, ed. XIH p- W~hl.—Sera(im lotuacu, Istoria Rom flnft conform nouel programe, 
Paiticani, 1893 in-8, I p. 13, II p. 30-32. — M. JV»W, Curs elemontar din istoria Ro- 
mflnilor, Foejanl 1831 in-32 p. 22— 26. -C, Mojesat, Primele cunoscinte dupi istoria 
RoniUnJlor, Br&ila-Constanla 1880 in-8 p. U sq- — (?. £. Metidon, Istoria nationals, 
BucurescI 1876 in-8 p. 6, 3d «tc.— Scrnba, Neguittcu 31 T^odoHu, Carte de citire, BucurescI 
1897 in-8 p. \\i—\b.~Qhenadie Etiacenu, Cre^tinismul fn Dacia^i cre^tinarea Kom&nllor, 
BucurescI 1878 in-8 p. 184, 322 ; cfr. V. Pred^nu, Existen^a ^i organisatiunea ierarchiel 
bisericescl la Rom&nt, BucurescI 1896 in-8 p. 76 sq. — .d. DeTtstifianu, Negriada, epopeia 
nafionalfi, BucurescI 1879-84, in 8. 



§ 14. Istoria critic^ a Romanilor ^i suplementele. 

Immediat dupa publicarea „Studielor romanescl" ale lul Rosier, 
sguduit prin acea maestri lucrare, etl m'ani apucat a scrie §i am 
publicat la 1873 prima edijiune din Istoria (riticd, dupa care a 
iirmat apol a doua editlune „rev6^uta §i f6rte adacSsa" la 1874. 
Titlul special al voluniulul era tot-o data ca o programa : „Pamintul 
nferel-RomanescI in secolul XIV: intinderea teritoriala— iiomencla- 
„tura — ac^unea naturel — reacjiunea omulul — urbile danubiane — , 
„urbile carpatine— urbile campene — sintesa. Primul cap din istoria 
„analitica a forma^iunil Staturilor Rom&ne". Din acea programa 
apanise numaT primele tre! puncturl ; lar primul punct singur, In- 



y Google 



sxvu 

tinderea teritoriala, f6rte amplificat In mal multe privinje, a fost 
publicat franjusesce la 1878, fiindu'ml cerut atunct de Ion Bratianu 
pentru Congresul dela Berlin. Este de regretat caedi^iunea francesa 
a renias aprOpe necunoscuta speciali§tilor §i nu mal este de vin^are. 
Apari^iunea operel male produse o impresiune fara exemplu 
la nol. Din prefa^a edi^iuni! a doua extrag urraatorul pasaglu : 

„Publicand prima edljiune In ftscidie, Inainte de a fi Inceput 
„volumul II, se cerea deja o a doua edijiune a volumulul I. Par- 
„lamentul, In ^edinja din 16 febraaritl 1873, vota un premiCl pentru 
„continuarea Istoriet Critice a Romftnilor. Sintem datorl In ac6sta 
„privin{a a mul^umi mal cu sama principelul Demetritl Ghica, d. 
„B. Boerescu, d. C. Gradi§t6nu, d. Guna Vernescu, d. G. Chi^u, 
„d. T. L. Maiorescu, d. C. Anino§ianu etc. Domnitorul se prenu- 
„m6ra la mal multe exemplare, §j a bine-voit a ne exprime do- 
„rin{a de a ved6 o edi^iune francesa sub auspiciele Mariel Sale. 
„Afara de ac^sta, printr'un decret din 3 februariO 1874, Domni- 
„torul a decernut autorulul marea medalia de aur pentru istoria 
„nationala. D-nil E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, August 
^Pi^acov din Craiova, N. Mandrea, Dr. V. Vladescu §i altil atl con- 
„curs mult la respandirea operel, lar d. librar Socec s'a grabit 
„din propria inijiativa a ne oferi hartia In condi^iunile cele mal 
„lnlesnit(^re. Sintem recunosc6torI d-lul Ion Brfttianu de a fl con- 
„ceput ideia Inflintaril unel societa^l pentru susfinerea IntreprinderH 
„n6stre, de§I proverbul despre copil cu doufi m6§e ne facuse, con- 
„servand simjimintul de gratitudine, a declina propunerea. D. prim- 
„ministru Lascar CatargiG a Incuviin^at a se tipari a doua edi^iune 
„lalmprimeria Statulul, lard. General Tell, atunel ministru de Culte, 
„lua prin prenumera^iune un num6r Insemnat de exemplare pentru 
„a fi distribuite la examene scolastice. In fine, ceea-ce ne a mi^cat 
„nu mal pujin, Consiliul Permanent al Instrucjiunil Publice admise 
,,ca obligatbre In lnv6{amlntul primar cartea de istoria romana a 
„d-lul M. C. FlorentiO, basata pina la anul 1400 pe resultatele cer- 
„cetarilor ndstre, pe carl le-am v6^ut adoptate de asemenea in 
„manualul colegial de geografla a d-lul Anghel Demetrescu, In 
„„L'annuaire g^n^ral de la Roumanie" a d-lul Frederic Dami5, etc." 

In strainatate, ca prim resunet al acestul succes In Romania 
aO fost profesoril Hugo Schuchardt §i Gustav Meyer. 



y Google 



Lasand acura la o parte din Jstoria critial mal miilte cestiunl 
Mrte importante, desbatute acolo pentru cea de'ntaiu data, dar 
fdra legatura directa cii lucrarea de faja, m6 volu margini a in- 
dica dupa a doua edi^iune in studiul al doilea urmatoril paragrafi, 
in carl se limpe^esce raportui intre Basaraba §i Negru-vodil, 
precum §i realitatea cea concreta a unu! RaduNegru: 

§ 43. Dol Negrivoevo^l. 

„ 45. Personificarea originiior nationale la Roman!. 

„ 4G. Originea fabulel despre venirea lul Negru din Fagara:^. 

„ 47. Originea fabulel despre inchinarea Basarabilor lu! Ne- 
gru voda. 

§ 49. Resumat despre mitui lul Negruvoda. 

„ 50. Cine a fost Negru-voda eel adevSrat. 

„ 52. RaduNegru §i Radu Grec6nu. 

„ 53. Originea nianastiril Tismena. 

„ 54. Originea nianastirii Gozia. 

„ 55. Originea nianastiril Cotni6na. 

„ 56. Originea nianastiril Campulung. 

f, 57. Resuniat despre Radu Grec6nu. 

„ 63. Resumat despre adevfiratul Radu Negru. 

„ 64. I'^ra Negrilor In sagele scandinave. 

„ 65. N6gra-Bulgaria, N{5gra-Ungaria ^i Marea-negra. 

„ 66. Charta epica a Arabiel dela Bunare. 

Resultatul cercetarilor mele a fost : 

In mun|.il Olteniel, al Hafegulul 51 al Temi^ianel elementul ro- 
manesc, Incepfind din epoca lul Traian, s'a nianjinut nestramutat 
in tot cursul v^culul de mijioc. 

Pe ac6sta intindere teritoriala, mal ales in Oltenia, donin!a 
peste Romanl n6mul Basarabilor, a carora marca nobilitara, adeca 
erablema pe st6g, era capul negru. 

Basarabil, respandinduse treptat afara din Oltenia spre resarit, 
capul eel negru de pe st^g a dat nascere legendel poporane despre 
Negru-voda, de unde apol Negri to|I Romanil din regiunea 
Dunaril. 

Statul 'I'erel-Romanescl n'a fost intemeiat vre-o-data de un 
singur principe, ci opera succesiva a mal multora, dintre carl eel 
mal Insemnat a fost Alexandru Basaraba intre 1310—1360. 

Ca personalitate concreta, n'a existat in istoria nostra nicl un 



y Google 



alt Radu-Negru afari numal de filul lul A]exandi'U Basarabd, 
tatal lul Mircea eel Mare, vestit mal ales prin fundarea de man^tid. 
Dintre predecesoril lul Alexandru Basaraba, doi aQ foat cu 
desevar^ire necunoscujl Inainte de Istoria criticd: insu^l tatal acestul 
principe: Tugomir, mal corect Tehomir, luainte de 1310, lar la 
1240 „banul Basaraba", deja atAt de puternic incat cute^ase a se 
opune teribilel invasiunl a Mongolilor lul Batu-han. 



Dupa apari^iunea Istoriei critice, n'a Incetat de a m6 preocupa 
acela^l teoria, cautand a o completa §i a o perfecjiona, anume cele 
trel elemente esenjiale ; de'ntaiu continuitatea na^ionalltajil romane 
in Dacia lul Traian, apol originea Basarabllor, in fine epoca §i mo- 
dalitatea formajiunil Statulul ferel-Romanescl. Ca suplemente ul- 
teri6re la opera cea fundamentala, am publicat astfel succesiv : 

StrcU §i substnU §i Rjmdnit Bdnd{en{, ca respuns definitiv la 
prima intrebare ; 

Basarabif §i Originile OraiovH, relativ la intrebarea a doua, 
catra care in Marele Etimologic se raal p<3te adaoga articlul Asm. 

Mal rfimane acuma pentru a treia : 

l^egruvodd. 

Mal Intaiu de t(3te, volu resuma Intr^ga literatura a acestel 
ultimo probleme in intervalul de aprtSpe un patrar de secol dela 
1874 pina la 1897. 

Tata al teoriel, am a^teptat destul timp, tasand'o sa se c6ma 
printr'o indelungata critics. Ascultai tacend do6-^ecl §i del de ani. 
Regret a constata ca nu tocmal mult m'aO folosit observatiunile 
altora. Iml reieafi dara pe Negru-voda pentru a m6 rosti eQ- 
insuml asupra'I intr'un mod deflnitiv, Intr'un mod definitiv eel pufin 
pentru mine, cad batrane^ile Iml anunja (ira pleciril, pe jumatate 
fiind deja plecat. 



g 13. A. Xenopol. 

Din cele douS redac^iunl ale lucraril speeiale a d-lul Xenopol 
despre Negru-voda, una din 1885 §i cea-lalta din 1890, deosebin- 
du-se una de alta pr^-pu^in, voiQ av6 aci in vedere numal pe cea 
de'ntaiti, fiind indreptata §i mal completa. 



y Google 



XXX 

Adversaiul eel mal fara reserve al teoriei mele din Istoria 
crUicd este d. Xenopol, adversar f(5rte cuviinclos §i mal cu sama 
fdrte me§ter. 

El nu primesce pe nici un Negru-voda afara de acela din cro- 
nica munten^sca cea din epoca lul Matelu Basaraba, adeca nu pri- 
mesce decat pe Radu-Negru eel descalecat din Fagara§ anume la 
anul 1290. Dupa d. Xenopol acest Negru-voda era tot din familia 
Basarabilor, dar nu Severin^n, ci Ardel6n n^o^. 

Pe linga cronica, d. Xenopol se ra^ima pe documentele cele 
dela Campulung. Intr'o nota el ^ice ; „Este de observat ca d. Ha^- 
„defl, pentru a '5I Intemela argumentarea, nu amintesce prin nicI 
„un cuvint de cele 6 documente, carl pomenesc despre hrisovul 
„lul Radu-Negru". In aparenja, obiecjiunea e sdrobit<5re. In reali- 
tate Insa, cele 6 documente ale ora^ulul Campulung, chlar daca ele 
ar fi originalurt, nu nesce simple copie ca cele existente, sint 
intocmal omogene cu documentele cele despre Tism^na, Cozia, 
Cotm^na, ba §i despre mandstirea tot dela Campulung, a carora 
absoluta falsitate etl am demonstrat'o in Istoria criticd. Prin ur- 
mare, fa^a cu asemenea perfecta omogenitate, nu efl trebulam s& 
m6 mal opresc deglaba asupra mistificajiunil celel cronologice ale 
celor 6 documente relative la ora§ul Campulung, ci Insu^l d. Xeno- 
pol era dator sa se opr^sca asupra Tismenel, Coziel, Cotmenel, mal 
In specie asupra manastiril dela Campulung, pe cand pe t(ite aces- 
tea el „nu le amintesce prin nicI un cuvint". A mS 'ntreba d. Xe- 
nopol pe mine in loc ca sa se 'ntrebe pe sine Insu^l, lata ceea ce 
este cutme de abilitate. 

Inca ce-va ca un apendice la acea abilitate. B. Xenopol se face 
a nu fi citit In Istoria critical la pag. 148 un crisov original din 
anul 1576, In care se constata limpede ca numele Negruvodd U 
purtase tatal lul Mircea- eel-Mare, adeca Radu-voda eel de pe la 1370. 
Bespre acest Radu-Negru — un adevfirat Radu-Negru — este 
un crisov original, nu copia, §i este un crisov eu mult mal vechlu 
decat t6te cronicele muntenesel cele pastrate plna asta^I. B. Xeno- 
pol nu vrea sa scie nimic despre acest crisov, lar pe tatal lul Mircea 
eel Mare 11 numesce numal Radu fara nict un adaos de NegruL 
asemenea adanca tacere despre un act necontestabil este inexpli- 
cabila altfel decat numal d6ra ca un fel de abilitate, un hazlitt 
neznai al Musealulul. 

alta abilitate este aser^iunea d-lul Xenopol ca: „Cronica ano- 



y Google 



XSXI 



„nima, care a fost redactcUd in partea lui cea vecke cam pe 
„lut Badu eel Mare (1493 — 1508), a§a dar cu vreo 300 de ani in 
^urrna coborirU lui Badu-Negru, raport^zi etc.". Dar cine (5re a 
dovedit vreodata c4 acea parte a cronicel anonirae este de pe la 
1493? In acea cronicft s'a intercalat vi^Ja patriarculul Nifon, scrisa 
in adever in prima jumAtate a secolulul XVI, aUta tot ; restul in- 
treg, fle Inainte de Nifon, fie In urm&, este din a doua ju- 
matate a secolulul XVII, mult mal inc(5ce decat crisovul de mal 
sus din 1576, mult |i mal inc6ce mal ales decat rela^iunea lui 
Luccari. 

Despre acest Luccari, la care am ajuns, d. Xenopol vorbesce 
f6rte frumos : „Raguzanul Qiacomo di Pietro Lucari scrie pe la 
„1590 nisce anale ale patriel sale. Pentru a prejui Insemnfttatea 
„aratariIor lui Lucari asupra ImpreglurSrilor istoriel romane, tre- 
„tme sa scim ca mal mul^l membri din famiiia lul aO jucat rolurl 
„insemnate in \&n\e dela Dunare. A§a un strabun al seQ, Marcu 
„Lucari, fusese arabasador al republicel Raguzel la regele Serbiel 
„Uro| in anul 1323. Un altui, Nicolae Lucari, m^locise ceva mal 
„tar^iQ cSsatoria flicel lui Vladislav Basarab domnul Munteniel, 
„Slava, cu Uro§ al V-lea al Serbiel. Matel Lucari deveni ban al 
^Slavoniel In timpul tinere^elor lui loan Corvin de Huniade ^i 
„a)uta mult acestuia a se urea In fruntea statulul unguresc. Se 
„vede decl ca antecesoril lul Griacomo di Pietro se purtase gi prin 
„(6rile romine saQ traise in vecinatatea lor, Incat el putuse culege 
„informa{iile sale din Insemnarile lasate de et Ac^sta este cu atata 
„mal necesar de admis cu cat intre izv6rele consultate de Giaco- 
„mo di Pietro, pentru alcStuirea cronicel sale, se vfid arfltajl numal 
„Bonfinius, Botero §i Cromer, carl tocmal nu con^in nimic asupra 
flfaptulul descalecaril Munteniel, Incat se cun<5sce din acfeta im- 
nPreglurare ca el a trebuit sa"5l fi luat sciin^le privit6re la ac6sta 
nParte a rela^iunilor sale din alte isv(3re..." 

Pi«a aci Wrte frumos. Acum insft se Incurca. Pe la 1450, dupa 
bataiia dela Cossovo, Domnul muntenesc Dan-voda trimise la sul- 
tanul Amurat pe boierul Murgul ca sa incheie cu Turcia un trac- 
tat de pace. Am v6^ut mal sus {§ 2) ca acel ambasador roma- 
nesc scrisese pe la 1460 o prejiosisima notija cronologicft raoldo- 
munten6sca, pe care o poseda in manuscript Luccari. D. Xenopol 
recundsce epoca §i extrema importan^a a acelel notice. Este cea mal 
veche schi^a de crunica roman^ca tocmal de pe la jumatatea se- 



y Google 



XXXII 

colulul XV, sub genera^iunea immediat urmitdie dupa marele Mir- 
cea. Inca o data, d. Xenopol o recun6sce. El bine, acea cronicft 
confirma ea 6re pe un Radu-Negru dela 1290? Nicl decum. Luc- 
cari ne spune ci „Negro-Voievoda" domnla la 1310 §i era tatai 
lul Vladislav Basaraba, adeca nici un fel de Radu, ci celebrul 
Alexandra Basaraba, bunicul marelul Mircea. 

Isbindu-se de acest text, d. Xenopol ^ice : „Deosebirile in pri- 
„virea date!, pe care Lucari o pune la 1310 in loc de 1290, ^i 
„numele nedepHn al intemeietorulul Negru-voda in loc de Radu- 
„Negru, ne arata tocmal ca Lucari nu reproduce tradifia curata, 
„astfel cum ea se afla In giira poporulut, §i decf tocmal ac6sta va- 
„ria5iune, precum §1 gre^^la invederata care face din descaletor 
„tatal lul Vladislav Basarab, dati o mai mare val6re spuselor sale". 
mai mare valdre, da; nu Insa Sn fav(5rea teoriei dlul Xenopol, 
pe care o dararaa cu desavir§ire cronica lul Murgul. Cand se va 
apuca cine-va a lasa numal partea finala din numele d-luf Xenopol 
§i '1 va atribui d-lul Xenopol o paternitate mlnclundsa, fl-va ac6sta 
„a da mai mare val(5re spuselor sale"? Ce fel de pledoaria este 
una ca asta ? 

Tot a§a „bonnemine k mauvais jeu" face d. Xenopol In pri- 
vin^a casatoriel regelul serbesc Milutin cu tilca unuf Domn al Ro- 
manilor, o casatoria pe care afcat de bine o Ax6z\ Cantemir la anul 
1274 prin confruntarea textului lul Grregoras cu textul lul Pachy- 
meres. D. Xenopol nu baga in sama pe Pachymeres ^i dice : „Nu pdte 
„decl sa se refere Valaohia lul Nicefor Gregoras decat la Muntenia, 
„1ar principele a carul fllca Milutin o tinuse in prima lul casatoria 
„nu pote fi decat Radu-Negru, intru cat in eel 10 anl trecufl de- 
„la 1290, data intemeieril statulul munt6n, pina la 1300, epoca 
„cand Milutin voesce sa inchee a patra lul casatoria, el avuse tirapul 
„de a |in6 51 a lep6da pe cele trel ale lul feme!". A lepeda 3 ne- 
veste In 9 ani, fie; dar d. Xenopol ulta ca la 1299 Milutin era de 
45 anl, decl pentru prima <3ra se va ft casatorit in 1290 la virsta 
de 36 anl, flacaQ unguresc, Intar^iand peste mfisura pentru hatirul 
teoriei, de^i—tot dupa aceiajl teoria a d-lul Xenopol — regele s6rbesc 
era a^ de giabnic de a schimba 3 neveste in 9 ant 1 Cantemir flxi 
acea casatoria la anul 1274, Engel la 1270, bunul simj nu per- 
mite a pogori data mai jos; dar atunci ce facem cu 1290? 

In sfir|it, actul unguresc eel din 1291 despre Ugrin ca stapan 
al Fagara^ulul nu se pare d-lul Xenopol a fi incompatibilitate pentru 



y Google 



xxxin 

a a^ei^a la 1290 pe un Radu-Negru ca duce al Figara^ului : unul 
— argument6za d. Xenopol — era stapan peste ora^ul PagAra^, celalt 
era duce al intregel ^ri a Fagara^ulul. Urm6za dara ca, Radu-Negrul 
era senior direct, far Ugrin vasal. Fie. Cum de se intAmpla. Insi ca, 
vivsalul Ugrin se duce a se judeca departe tocmal la Belgrad, fdnl 
a se menjionji mScar In diploma seniorul eel direct? S'ar put6 In- 
timpina ca Radu-Negrul !^T va fi perdut ducatul cu un an inainte 
prin plecarea peste Carpa^t. Dar per^lsnd ducatul, cum de mal r6- 
nianea el duce? Despre Ugrin efl unul susjin pur 51 simplu ca el 
n'a stapanit nicl data vre-o mo^ii in JSra PSgaraguluK, ci numal 
cilpetase un drept pe liftrtia. D. Xenopol a scSpat din vedere acest 
motiv de recurs, singurul serio?, dar prin care procesul lul Radu- 
Negru eel dela 1290 totuj! nu se ca^tiga. 



In sfera lul Negru-voda d. Xenopol profita din Istoria criikd 
numal de dou6 pnncturl, carl amindouG i aO fost de rati ogur. 

Pina la mine niminea nu sciuse ca tatal lul Alexandru Basa- 
raba se numia Tagomir. D. Xenopol adopta acest punct documental 
§i <^ice: „Tatal lul Alexandru Basarab este dec! dupa documentul 
„maghiar Tugomir, dupa acel muntenesc Negru Basarab, de unde 
„se vede ca ambele aceste numl erafl purtate de una §i acela§l 
^pers(5na §i ca intemeietorul Munteniel era el-lnsu^l un Basarab". 
D. Xenopol ^ine Wrte mult ca intemeietorul Munteniel sa fie tot- 
odata Ridu. Acum dara acest intemeietor p6rta nu un dublu, oi 
un triplu nume: Tugomir-Radu-Negru Basarab, ce-va des la Spa- 
nioll, fara exemplu la Romanl. 

D. Xenopol mal Jine in acela^I mod la titulatura lul Negru- 
voda eel din 1290 ca duce al Amla^ulul §i FagaraguluT, fiind ca 
a§a este in cronica. Nesocotind acesta particularitate, cand ajunge 
apoi la diploma ^lul Vladislav Basaraba din 1372, unde titula- 
tura se publica totd'auna Inainte; „dux novae plantationis terrae 
Pagaras", d. Xenopol observa: „Credem cu D-l Hasdeti, 1st. Crit. 
„p. 19, ca trebue citit novae plantationis et de Pagaras; cacl Fa- 
jjgara^ul, ducatul vechiu de ba^tina al voevodilor muntenl, numal 
„nova plantaiio nu putea fi". Dar la mine acea „nova plantatio" 
In diploma din 1372 se explica prin ^Amla^". D. Xenopol va tre- 
bui dara sa §t6rga Amla^ul din titulatura lul Negru-voda eel dela 
1290. §terg6nd pe Amla^, de ce sa nu §t6rga §i pe Fagara§? 



y Google 



Sa mal adaog ca tot dela mine, d. Xenopol adopt^zi intact 
_Basarabft-ban'' eel dela 1240. 



Erudit, muncitof §i (6rte abil, dar mal pe sus de t(5te ultra- 
conservator in sciin^;1, dii^man instinctiv al vederilor nouo, al ra- 
(licalismulul sciintiflc, d- Xenopol este un factor necesar In lltera- 
tura n6stra istorica. Amindol sintem prS-indrasne^t, efl a sparge 
cill nebataturite, d. Xenopol a propti cu orl-ce prej; drumul eel 
vechifl, eD nemulfamit cu eeea-ce este, d. Xenopol Ingrijit ca nu 
cum-va si 6sa mal retl. Este o absoluta diferin^ de tendinje. Ca 
d. Xenopol, nu scie niminea la not a sus^ine mal cu taria §1 a ar- 
gumenta mal cu me§te§ug datele cele Inradacinate in istoria. Este 
dara bine ca inovajiunile sa tr6ca mal Intaifl prin antagonismul 
d-lul Xenopol. Daca ace?t antagonism nu reu^esce, daca inova^iunea 
resista pina la cap6t biruitdre, atunci d. Xenopol ar trebui sa se 
retraga, n'are incotro, dar se va retrage folositor ca marejalul 
Massena prin Eive^ia. A trecut §i Negru-vodd prin d. Xenopol, uf! 



Am spus ca emineiitul istorie se va retrage. Este mal bine a 
^ice ca el se va intdrce la matca. In adever, d. Xenopol Incepuse 
din capul loculul de a iniparta§i aprope pe deplin teoria mea, a- 
nunie in manualul seO de „Tstoria Ronianilor pentru clasele pri- 
mare". In primele edi^iunl, dintre carl eQ am de'nainte'ml pe a pa- 
tra „rev6(Uita 51 corectata", la 18S1 d. Xenopol nu finea la anul 
1290, se pleca mal mult eatra anul 1210, aflrma cucerirea Fagara- 
^ulul de catra Basarabl intra anil 1170—1180, reeunoseea ca Radu- 
Negrul eel istorie este numal tatal lul Mircea eel Mare etc ; lar in 
„Note pentru profesor" la finea volumului d. Xenopol inv6ca me- 
refi autoritatea hioriei crUice. Aeele prime Rditiunl nu semSna insa 
de loc cu cele ulteri6re, dintre carl am la indemana pe a (Jecea 
„rev6^uta, corectata §i adaosa", la 1891, publicata peste un an dupa 
iipari^iunea operel celel vaste a d-lul Xenopol, unde tatal lul Mir- 
cea eel Mare este numal „Radu'" fara „Negru", lar Radu-Negru 
se af^ija t6p6n la 1290, intocmal In conformitate cu cronica cea 
tipica. In primele editiunl d. Xenopol iml stringe mana. In cele 
urmature Imt intdree spatele. EQ eram cam sup6rat pentru aeesta, 
dar nu me mal super... 



y Google 



^ 16. I. Pu^cariu, 

Cele douS volume : ^Date istorice" ale d-lul I. Pujcarlu, sint 
(le mare importan^a pentru istoria Romanilor peste tot, nu nu- 
mal ca forte bogatft adunare de materialurl, ci mal ales ca un 
colosal indreptator pentru a intreprinde §i a utilisa cercetarl 51 
descoperirl ulteritire. Ni se mal promite un al treilea volum, pe 
care '1 a^teptam cu legitima nerabdare. Sa observam ca d. 
Pu§carlu ne da material §i ^ra^l material, dar nu pretinde a des- 
c(5se el-iiisu^t acele „Date istorice", a le armonisa, a trage din ele 
conclusiunt definitive totale, §i nid macar pe cele parjiale. 

Cuuoscfend bine literatura istoriel romflne, d. Pu§carlu In- 
trebuin^^za din cand In cand pentru a adnota unele puncturl docu- 
mentale din colecjiunea sa, se feresce insa cu staruin^ de a se 
losti Intr'un mod decisiv asupra cestiunilor celor controversate. 

Tot a§a in privinfa lUi Negru-voda. 

Reproducem in-extenso un lung pasaglu ; 

„Negru-voda, numit §1 Radu-Negru-voda, Domnul ^6rel Ro- 
„manescl, duce al Fagara^ulul §i Amla§ulul. Despre existenja is- 
„torica safl mitica a lul Radu Negru-voda aCi scris mal niulji sa- 
^van^t mat vechl §1 modern! fira d'a fl putut veni la un resultat 
„positiv. Sint unil carl indigitSzi ca trecerea Romanilor din par- 
„JiIe Fagara^ulul §i Amla^ulul peste mun^l In Valachia s'a Intam- 
„plat In urnia strimtoriril lor prin colonisarea Sa^llor in Ard61 cu 
„ocasiunea expedifiunilor cruciate pe la mijlocul secolului XII. Aljil 
„aduc ocuparea Valachiei prin Negru-voda in legatura cu fundarea 
nTmperiului Blacho-bulgar sub Asani^i (1186 — 1205). Tnscripfiunea 
„dela Campulung arata ca manastirea de acolo e zidita de Negru- 
-voda la 1215, prin urmare deseaiecarea luf a trebuit sa se In- 
„tample mal 'nainte de aceea. Hasdeti admite ca Romanil din ^^ra 
„Fagara§ulul Intre 1200 — 1210 atl ocupat reglunile dela Campu- 
„Iung §1 Arge§, §1 de aci Incolo pe la 1270 — 1280 pina In direc- 
qjiunea Kiliel ; dar {ine pe Negru-voda numal de ftrma ce afl 
„purtat B^isarabil 51 mal nainte 51 dupa aceea, lar persdna po- 
flSitiva istorica numita Radu-Negru-Basarab alia el nuraal In Radu 
„tatal lul Mircea I. Fotino pune deseaiecarea lui Radu-Negru deta 
„Fagara^ in Valachia la 1241 ca urmire a invasiunil Mongolilor. 
„IstoriciI ungurl, incepSnd dela Engel, Sulzer etc., ca sa lase ioc 
„liber celor cuprinse In diploma lul Bela IV data loanijilor in 1247 



y Google 



XXXVI 

„si s^ p6t& uinia immediat ^i diploma lul Andrelu III din 1291, 
^data lul Ugrin ca stipanitor al Filgara^ulut §i Simbetet, strlm- 
„toresc descalecarea lul Negru-voda intre marginile anului 1290. 
„Din t(3te acestea, precutn 51 din tradijiunile poporulul, care ^i as- 
„t!lijl mal numesce ruinele din Coltil Brez^T Ilnga Figftra^ Cetatea 
„lul Negru-voda, — din inscripjiunea manastirii Campulung din 1215, 
„§i din nenumSrate texte istorico-cronice, se p6te deduce faia 
„indo6ia ca un Negru-voda, care, descilecand dela Fagara§ §i tre- 
„c6nd peste munji cu o mulfime de locnitorl, a fiindat statui Va- 
„lachiel, a existat negre^jt; timpal insa cand a trait §1 cand 
„a urmat descalecarea lul, pina acum n'o a putut fixa 
„nimenea, §1 credcan'ovaput6determinanicI cand..." 
In pasaglul de mai sus, resumand parerea mea din Istoria 
crilicd, d. Pu^carlu a scapat din vedere afirma^iunea mea ca mij- 
carea cea medievala din Fagara§ spre Campulung, spre Arge^, spre 
Kilia, nu se datoria Fagara5enilor de ba|tina, ci Severine- 
nilor celor cuceritorl mal de'nainte al Fagftra^uluT. 



Cu tdta reserva sa, lutr'un alt pasaglu d. Pu§cartu se arata 
dispus, f(5rte dispus a atribui lul Negru-voda, ca intemeietor al 
ferel-RomanescI, anul ce-va inainte de 1215, lar unul alt Ne- 
gru din acela^t familia anul 1290, recunosc6nd tot-odata cA acel 
Negri nu eraO Fagara^enl, ci Severinenl. Acest pasagifl suna : 
„Radu Negru-voda, Domnul ferel-Romanescl, duce al Fagara§ulul 
^§i Omla§uluI, a trecut cu o muljime mare de Romant peste Car- 
npa^l Inca Inainte de 1215, pentru ca inscripjiunea "ce se vede la 
.,manastirea lul Radu Negru-voda din Campulung spune ca el o a 
„zidit la 1215. Se vede ca el a reintemelat statui Valachiel Indata 
„dupa Infiinfarea Impertului Bulgaro-valah sub Asani^t, Intrand cu 
^ace^tila in drecare confedera^iune, din care apol ati urmat multe 
„controverse cu statui rjngarie!, carele aspira nu numal la Valachia, 
„dar exercita drecare jurisdictiune suzerana ^i peste ducatul Fa- 
„gara§uluT, unde Domnil Valachiel conferlatt donajiuni etc. La 1291 
„in adunarea regnicola a Nobililor: Secuilor, Sa^ilor §i Olahllor, 
„<3recare Ugrin reclama §i cSjtiga dominiul Pagara-^ulul ca eredi- 
„tate dela protoparinp. EQ sint de parere ci §i Ugrin ace.sta a fust 
„un urmator din dinastia lul Negru voda, trangformandu se liegru 
„\n Ugrin". 



yGoogk 



SSXVII 

UiUnd distan^a aprope secularft intre 1215 — 1291, un in- 
terval de 86 an(, d. Pii^rlii ne spune in sfir^it inti'un alt loc : 
„Dupft ce Radu Negru-vodA, Domnul FAgara§uIuI, ciirind inainte 
„dB actul lul Ugrin mai susamintit"(I291}, a fost irecut peste Cai- 
„\)-A^h venim la presumfiune ca el a trebuit sa fie unul dintre pro- 
„topilrintiI lul Ugrin, §i ca deosebirea intre numirea de Negru 5I 
„U(/rin nu provine de alurea decat nura.il dola diferin^a dialectica 
,,dintre litnba romani §i cea ma^'hiarA. De altciim numele Ugrlnus 
„ocure §i intre voevo^it ArJ61ulul la 1274 51 intre banil Severi- 
„nulul la 12G8 — 75". Tntr'un alt pasaglu, ce-va mai reservat, d. 
Pu^carTu pune un nota bene : „Dupa ce Radu Negru-voda, Domnul 
„Pagara.^uluT, curanJ inainte de actul lul Ugrin mai siis amintit 
„a fost trecut pcste Carpaff, Ore n'a fost 51 el unul dintre proto- 
„parin|it lul Ugrin? 51 dre deosebirea nuniiril de V(jrin 51 Negru 
.,nu e numal scliimonositura stilistici?", unde descalecarea lui 
Negru-voda pune pujin inainte de anul 1291, nici decum inainte 
de 1215. 



Con trad icjiunea Intre diferitele pasage se explica prin nesjgu- 
ran^a d-lul Pu-jcarlu fafa cii diverginfa pllierilor ^i a indicatiunilor. 
Pe de parte, impresionat forte mult de inscripfiunea cea din 1215 
a manastiril dela Caiipulung, inscripfiune pe care adoptase ^i 
i^incaT, dar care este Jnvederat apocrifa, de vreine ce nici ma- 
nAstire n'a existat in fera-RomAnSsca inainte de anul 18(i6, cea 
mai veche fiind aceea dela Vodifa sub Vladislav BasarabA ; pe de 
alta parte, v6^Cnd in Istoria criticd demonstrajiunea cA atl fost 
mai muljl Negri-voevo^i, carl eraO to^t din J^ra Severinulul, lar nu 
din Fagara§ ; in sfir^it, neputfind a nu recundsce importan^a fap- 
tulu! documental ai lul Ugrin din 1291, asupra cAru'fa Insistase mai 
ales Laurian ; d. Pu^carlu a cAutat sA'51 formeze un al seQ modus 
Vivendi, care s&'\ multum^scA intr'un chip provisor, de§i nu este 
de loc multumitor nicI chiar pentru dinsul. Orl-^i-cum, prin plura- 
litatea Negrilor venial dela Severin §i trecu^I prin FAgAra^ d. Pu^- 
carlu se apropia in principifl de Istoria criticd, mai mult In orl ce 
cas decAt de orl care alta teoriA. 



y Google 



§ 1 7- Gr. Tocilescu. 

In privinfa lul Negiuvodfl, d. Tocilescu se t-inc apiope tie 7s- 
toria criticU, dorind totu.^l a nu se pre-departa du ci'onica cea 
munten^ica, adeci tot-o-data de d. Xenopol. Pin cronica el lea 
anul descaiecarii la 1290, dar din Istoria criUcA, ca §i d. Xenopol 
de asta datti, adapt^zitla acea epoca pe Tugomir, punCnd: ^.Tiigomir 
„Basarab numit in Domnia Radu-Negru- voda (1290 — 1320)", 
catra care aplica iJra^I aniaruntele cronicei, Incheiandca: „Tiigoniir 
„putu sa unesca pe toff Romanil ^i sa'^1 statornicSsca stapanirea 
„asupra intreg Principatulul", lasand insa la o parte FSgara^ul, 
contra d lul Xenopol, pentru a nu se clocni cu Ugrin. Dupi aceea, 
tot din Istoria criticd d. Tocilescu admlte pe un al doilea „Ridu- 
Negru", anume pe tatal lul Mircea eel Mare: „Iladu-vodaBasarab 
numit §i Negru-voda (1372)". 

Acestea le daO dupa edi^iunea din 1894 a Mamialului d-lul 
Tocilescu. Mai taidift, in anul trecut, el a revenlt asupra cestiunil 
intr'o conferinja, pe care insa, nefiind publicata, eti regret de a o 
cundsce numat dupa o notija anonima fdrte confusa in diarul Epoca 
(3 Decembre 1890). Ac6sta notija conchide : „D. Tocilescu e dispus 
„ — dupa tote aparenjele — sa identifice pe Radu-Negru cu Karbat, 
„fratele lui Lythuon, pomeniH in documentui lui Ladislafl Cumanul 
„din 1355". Este o invederata gre^^ia de tipar „]355" in loc de 
1280. Noua teoria a d-lul Gr. Tocilescu aprdpe coincida cu anul 
1274 la Cantemir dupa Nicefor Gregoras. 

Ac6sta framintare critica e bucuratdre. 



In Manualul d-lul Tocilescu s'a strecurat o indiscrejiune forte 
scusabila, pe care tocmal de aceea en me cred dator a o inregistra 
in trecfit. Vorbind despre Lit6n-voda, d. Tocilescu ^ice : „Cel de 
„'ntaiu care a incercat sa un6sca pe tojl Romanil din f^ra-Roma- 
„nfeca fu Lit^n-voda. El v6^Snd (in 1272) pe tronui Ungariel un 
„copil nunial de 10 anl, Ladislati IV safl Cumanul, cuprinse in 
„unire cu frajil sel banatui Severinulul, se declara neatirnat de 
„orIce legatura de supunere catra Ungurl §i nu mal voi sa le pla- 
„t6sca nici dare. Pina ce ace-^tila sa vina cu arniele, se sailarA 
„Serbii. Liien U bdtu tn nenumSrate rinduri, ^i a§a de tare, incdt 
„pind astddt ei il pomenesc in cdntecele lor ca pe un vodd vit6z §i 



y Google 



XXXIX 

„r€sbofnic. . ." Despre resboiul intre Serbl 51 Lit6n-voda istoria nu 
ne spune nemic. Cilntecele seibescl nu vorbesc cle loc despre acest 
Donin romanesc. De unde dara? FaptuI este ca inti-'o comunica- 
Jiune amicala orala eQ Imparta^il d-IuK Tocilescu ca am descoperit 
pe al nostru Lit6n-vod;\ Intr'o balada poporanit. serb(5sca, cai'e po- 
vestesce lupta p'entru casatoiia, nemic insa despre amestecul cu 
Unguril, nemic despre „nenum6rate rlnduri", nemic despre mai multe 
.jCAntece". Comunicaliunea mea, p(5te nu destul de clara, flind orala, 
a incurcat pe d. Tocilescu, 51 nu mC stiesc a marturisi vina mea. 
Cat despre acea balada popoiana serb6sca despre LittSn-voda, o ba- 
lada forte pre^iosa, eti volu vorbi pe larg mai jos. 



Inca ce-va. In Matiualvl d-lul Tocilescu ni se spune ca pe la 
anul 1240 : „Tot pe atuncl in fera-Romanesci la resarit de Olt 
„se afla un principat roman cu capitala in Tirgovi^jte. Peste cl 
„domn!a voevodul Seneslafl ; din ora§e existaO : T.-Severin, Cra1ova> 
„R.-ValciI, Braila, Glurglu, Campu-Lung, Arge§, Pitescl, Slatina, Ce- 
„tatea-deFlocT, Buzetl 5I BucurescI ; Tar din raanHstirl : Govora, 
„Gtavacioc §i Snagov. f^ra era Impar^ita In ji'deje, avea adrni- 
^nistra^iune regulata, o armata bine Intocmita. . ." T6te acestea 
pe la 1240 1 Acest pasaglu mtreg, adev6rata Fata-Morgana, se 
va fl furi^at m Manual f-itS. scirea eruditulul mefl amic, atat de 
cumpfitat, atat de pazit, atat de nelncre^etor chiar in prlvinja Ts- 
toriei critice. Fiind prti grabit une orl, pe semne, SI va ti scapat de 
asemenea, mai ^ilele trecute, de a pune un elogios imprimaltir po 
alta Fata-Morgana, tesa de licenja curat alandala, pe care eii 
respinsel, dar pe care d. Tocilescu recomanda ca „metodica", 
metodtca numal dOra in felul paratoponimiel de mai sus. 

^ 18. V. A. Urechia. 

Intr'o lucrare oficiala, d. Urechia studiaza intre allele „sterna 
ferelRomanescI". Din cate aprofundfea acolo, iiiG vulu mftrgini 
asupra pasagelor celor relative la Istoria crilicd. Pentru a nu m6 
pri5-intinde, vofu numerota : 

1". Convins ca blasonul eel cu ^capete negre" al f erel-Roma- 

Digilized by VjOOQ IC 



nesci nu se aflil decAt numal la Leviniis Hulsius, d. Urechia de- 
cliint eft „difera de pSreie cu d. B. P. Ilasdeii" ^iuiraozi: „N'au 
„avut Basarabil saO Mii^atescH, dac5 ace^tita sint riido cu Basarabit, 
,,n'ati avut el nicl tcel, nicl dou6 capete de Arapi oi1 de negri in 
.,stemele lor, §i nicl ati fost aceste ca])ete in herbul Muntenie! §i 
.,al Moldovel, ci aQ existat numal sub penelul oil condelul igno- 
nfantulul desemnator, or! §i mat ignorantulul scriitor strain". Mai 
jos d. Urechia adaoga c&: „D. D. Sturdza se unesce cu opiniunea 
„mea (a d-lu! Urechia) cat privesce teoria d-lul B. P. Hasdett de- 
„spre eel trel negri al lul Hulsius". 

Pentru a nu m6 opri asupra ^condelulul igndrantulul desem- 
nator ori §i mat ignorantulul scriitor", cacl ignoran^a in genere 
m6 desgusta, trimit fava discujiune pe d. Urechia la studiul meQ 
Basarabii, unde va vediS capetele negre pe st6ma cea oflciala a 
dinastiel muntenescl cu mal bine de un secol §i jumatate inainte 
de Hulsius, sub Mircea eel Mare §1 sub Vlad Dracul, pe timpul 
Conciliulul dela Constanta la 1417, da; 1417; §i toto data va citi 
acolo propria definitiva opiniune a d-lul I). Sturdza, care In orl-ce 
eas este un barbat serios. 

X). Urechia a reu^it de o cam data a desfiin^ numele de 
botez al lul Miron Costin, facCnd din Miron un nume de familia, 
astfel ca bietul cronicar a remas nebotezat ; Miron fle, Costin fie, 
dar capetele cele negre ale dinastiel Basarabilor d. Urechia n'a putut 
a le desfiinfa. 

nostimada extreme este ca d, Urechia cuncisce ;,un vechlu 
.,portulan italian din secolul V, care represinta litoialul Maril-negre, 
„§i asupra localita^ilor dela Dunarea de jos este desemnat un scut 
„cu trel capete". D. Urechia a vG^ut acel portulaii din secolul V 
in „biblioteca regaia din Madrid, secfiunea manuscriptelor LXH B'^ 
Inca odata : „din secolul V", tocmal din epoca lul Amniian Mar- 
cellin. Sa'ml permita d. Urechia a'l trage de maneca. Un portidan 
italian din secolul V, chlar „din timpul Hiinilor" — mal adaoga in- 
su§l d. Urechia pentru ca sa se scie ca nu este o ercJre de tipar. 
O mare minune se afla la Madiid. 'lot in Madrid se vor fi pa- 
strand ochilaril lul Attila. 



2**. In diploma lul Vladislav Basaraba din 1372 eO indreptal 
titulatura princiara altfel de cum fusese ea publicata pina acuma, 



yGoogk 



SLI 

adeca In loc dc: „D\.\k novae plantationis Icrrae Fogaras" eti pre- 
ferii' lectura: „Dux Novao plantationis et rfc Fogaras". Coiectiunea 
niea a fost adniisA § i de d. Xenopol. D. Urechia me acusa pe mine 
de a nu scie latinesce. Chlar daca ar fl „et de" in originalul di- 
plomeT, d. Urechia tot Inca s'ar indoi. Vladislav Basaraba nu tre- 
biiTa sa faca o gre^fila de gramatica latina. „f^'atuncl — oltservfl d. 
nUrechia— m'a^ fi intrebat : 6re putea un latinist ^ice : Dux de 
„Fogaras? Genitivul acesta nelatin era, de sigur, eel pujin inlo- 
„cuit cu adjectivul in ensis". Cu alte cuvinte, dupa d. Urechia, 
s'ar put6 „Dux Fogarasensis", nic! o data „Dux deFogaras". V&rS. 
a controversa despre gramatica latina, pe care eti nu contest ca 
scia aitmintrelea decat d. Urechia, constat numal ca in diplomele 
cele latine ale Domnilor 'J'erelRomftnescl, multe-pu^ine cate se con- 
serva din secolul XIV", figurfea aniime : „Dux de Fogaras". A^a : 

pe sigilul diploniel lul Vladislav Basaraba din 1308 : „Uux 
de Fugras" la Marienburg ; 

In textul diplomel dela acelajT din 1309 : „Dux de Fogaras" 
la Battyanyi ; 

in diploma lul Mircea eel Mare din 130o: „Dux dc Fogaras" 
la Pray, etc. 

Pardalnica de gramatica latinft ! 

Cu aciSsta ocasiune volu atrage atenfiunea asupra unul altfel 
de specimen latinesc al lul Insu^I d. Urechia, care a reprodus din sar- 
cina Academiel Romane §i a resumat pe Godex Bandinus. Acolo 
la pag. CLX, 156, textul latin suna : „CsObfircsuk. Est oppidum in 
„ripa fluvij Nester situm, unde tribus Ungaricis milliaribus Album 
„Castrum sen Nester Alba distat", adeca ni se spune ca pe malul 
Nistrulul se alia ora^ul Otubdrciii trei milu)-i uryuresci departe de 
Getatea-alM, lar d. Urechia resuma : „ora|ul Cetatea-cdbA saH pe un- 
garesce CsdbOrcsok" . Cu felul acesta s'ar put6 ^ice : „Bucurescl, pe 
turcesce Glurglu". 

D. Urechia e nu numal „latinist", dar este tot-o data nu 
mal pu^in geograf. El publicase (ire-cand o „Cartografia romana". 
Cunoscend pina §i portulanul eel „din timpul Hunilor", e de mirare 
ca pe vechea carta a Moldovel de Reichersdorf d. Urechia n'av6^ut 
pe acel GsOburcsdk, anume Tuborcza : pe malul Nistrulul Intra Bender 
§i Akkerman. 

D. Urechia e nu numa! latinist §i geograf, dar mal este 
inca totodatft nu mal pujin slavist, de dra-ce Ore-cand iml in- 



y Google 



XLII 

drepta tiuilucerea mea din polonesce cu ocasiunea poemel lul Miron 
Costin satt Costin Mimn. W6 niir daia ca in Zapiski a Sooietitii 
Istorice din OJesa, t. 2 p. 5(i:!, d. Uieciiia n'a vOc^iiit pe acela.'jl 
GsOborcsijk sub voda Potru llare^, anumo pe nToinja pSrcitlabul de 
Ciohdrciu", adoca — iertarc— nu „de CiobarciQ", cl „Cioljarccnsis" 
dupa gramatica latina. 



3*. D. Urechia a citit MoriacrUkU, eel pujiii o citt5za hiand'o 
paste picior : prapadesce pe ignorantisimul Ilulsius 51 scapa din 
ignoranj^a pe gonitivul latin, dar pe Radu-Negru eel dela V1\)Q il 
primesce eu bra^ele deschise ca ce-va sfint fara discujiune, ^i '1 
ajt^^a cWar pe marca f erel-RomAnescI. ,,Voevo^iI Transalpinl — ^ice 
„d. Urechia— aQ introdus In sigilul lor icdna noulul recent eveni- 
^ment : pogorirea lui Radu-Negru". Pece^iie cele domnesel cu un 
om de parte §i femeia dealta, stand anilndol linga un arbore, 
nu represinta pentru d. Urechia alt ce-va decat pe acel Radu-Negru, 
nogre^it cu cucdna d-sale, despre ctire se ^ice ca era catolica, dar 
tocmai ac^sta ar caraeterisa un duios simbol detoleran^a religiusa. 

In scurt, studiul dlul Urechia avea tOta buna voin^ de a da- 
riraa Isloria crtticd pe de'ntregul ; se acaja insa de mine pro de 
departe §i fara nict armi, fara nicl custura macar, cat dela 
Clubarcitl pina la Cetatea-alba, „tnbus Ungaricis milliaribus distans", 
remSnend astfel la o mare distanja cu simpla gesficuJa^iune or- 
ganica, gesticulajiune gratuita gi obositire pentru el-insu.^!, ceea 
ce'ml pare f(5rte retl. 

Din respect pentru d. Urechia, eft eram dator a'l rfispunde ; 
din respect pentru mine insuml, eram dator a-I spune adevOrul. 



§ 19. Carfile didactice. 

Laurian, Heliade, Aron l^'Iorian, d. Xenopol §i d. Tocilescu liind 
frunta^l, manualurile lor de istoria romana aii fost men^ionate fie- 
care deosebit la locuri de on6re. Aci volu ingira la olalta restul 
literature! n6stre didactice, in care — cu pr<5-putine excepfiuni — 
Istoria critics, a produs mi^care generala, fie d'a-dreptul, fle prin 
compromisul d-lul Tocilescu. 



y Google 



xLin 

Volu preveni totu§l ca nianualurile de acest fel nu'nil sint Wto 
cunoscute. De o bucata de timp, fie-ciiie institutof la not, fle-caie 
invfi^iltor, piiift §i dascaiii de prin sate, doresc de a fi autori cu 
orlce pre{, contribuind cu mult zel la o colectiva galimati.1 peda- 
gogics. A vinde o carte de ^c6\&, este privit de cAtrA dins^ii ca 
un legitim suplement la leffl. Resultatql este un talnic^-balme^ in 
creeril §colarilor. 

D. Di'ago^escu se tino iiitocmal de cronica. Nicl micar despre 
Tugomir el nu scie neniic. Are insfl pieten^iunea de a judeca printr'o 
nota. : „Trecerea luT Radu-Negru se arata de istoiici in deosehite 
„UmpurI. Din aceste ardtflrl, ceamal cre^uta estecea dela 1290". 

D. G. HrisoscoleO nu cuntisce htoria critical, dar nici de alta 
aiitoiitate habar n'are. El au^ise despre un Radu-Negru „pe la 
„anul 1215, al^il pe la 1245 §i alfi( pe la 12U0", dar nu'^l bate 
capul cu asemenea marunji^url 5! conchide ca : „tot ce se scie cu 
„siguran5a este ca Radu-Negru, doninul Alma^ulul §i al Fftga- 
„ra§ulul din Transilvania, a venit la Cilrapulung. . ." Haial de fe- 
ricitul de Campulung, care n'are nevoe de cronologia ! 

Cam tot a§a este manualul dlu! C. Handoca. El se rostesce 
insa hotarit In faviirea anulul 1290, punfttid pe descaiccatorui 
ferel Romanescl sub protectiunea diui doctor Rininicf5nu, carula '1 
dedica opera cblar pe titlu. 

De Heliade se "^me preutui C. Mogescu. 

D. A. Pulu urmSza dupa Istoria criticd, inliturand orlce alta 
tcoria. 

Preutui A. Popescu a utilisat Istoria criticd cum a putut : 
„Statui Roman s'a Intemelat sub Alexandru Basarab. Alexandru 
„Basarab a fost filul lul Tugomir. El ocupa tronul ferelRomanescI 
„la anul 1310. Alexandru Basarab domni 50 de anl. . .'' Apol pe 
tatal lul Mircea eel Mare U pune ca „Radu-Negru Basarab". 

D. I. VasiliQ In primele edi^iunl se tine de Istoria criticd, In 
cele din urma se conformeza cu variajiunea d-lul Tocilescu. 

Tot de d. Tocilescu se ^ine, cu Lit6n-voda cu tot, d. Serafim 
lonescu, care mat ticluesce in versuri ,k'genda na^ionala" despre 
Radu-Negru" ; 

Deta Fftg&ra? 
Trece la Almag, 
Pe KomAnl uneacn 
§i cu el pomesce. .. 



y Google 



drepta traducerea mea din polonesce cu ocasiunea poemel lul Miiun 
Costin sail Costin Mhoii. MO mii- duia ca in Zapisld a SoLii.'l;r 
Istorice din OJesa, t. 2 p. 5(5:5, d. Ureuhia n'a vfiijut pe an ' 
GsOhorcsOk suIj vodil Poti'ii Rarej, anume pu ^Tomja parcahil-^. 
CfoMrctft", adeca— leitiro — iiu „de C(obiXrciii", ci „Cioli,ir. 
dupa gramatica latina. 

3®. D. Urechia a citit Mor'ta crittcH, col putiii o i 
peste pictof : prapJldesce pe ignorantisimul Iliilsiii- 
igrioranJ,a pe genitivul latin, dar pe Radu-Negru ■ 
primesce cu bra^le descliise ca ce-va sfint I.! 
a^fi^a chlar pe marca f erel-Romanescl. „Voevo ■ 
„d. Urechia— atl introdus in sigilul lor ic6ii:i 
„ment; pogorirea lui Radu-Negru". Pecefj'- 
om de parte §i o femela de alta, stand . 
nu represinta pentru d. Urechia alt ce va ■ 
ncgreijit cu cuc6na dsale, despre care 
tocmal ac6sta ar caracterisa un duios 



In scurt, studiul dlul Urechin 
rima Istoria crUicd pe de'ntregul : 
departe §i fara nici o arnia, liir 
ClubarciQ pina la Cetatea-alba, .. i 
remanCnd astfel la o mare dist 
ganici, gesticulajiune gratir 
ce'ml pare Wrte reQ. 

Din respect pentru d. 1 
din respect pentru mine in^ 



Laurian, Heliade, 
fiunta§t, manualurile h 
care deosebit la locur 
literaturel n6stre diil 
Istoria criticH a pro : 
compromisul d-lul 'I 



1 

Dig1,zedb,G00<^Ie 



Uiy.'fTZ^L- 






XLV 

■lutoi-n asociapdd. Scraba, 
;ict, deosebind legenda de 
e iicestea fOrte metodic pe 



_^ poiiipnsul titlu : „Tstoria na^io- 

,';i, arma, casa §i mintea Roma- 

,;ilo". Ca devisa : „ Virtus Romana 

, inc9p6nd alte cuvinte, nu se spune 

prefaja insS. autorul o spune, nial 

|tieten{iunea de a fi un descoperitor 

■ itisesc clilar ca t(5te datele istorice din 

.nal din acea scrisS de D. Laurian. Dar 

a atatea lacune §i o a§a confusiune, cat 

■i^I, ca D. Hasdeti spre exemplu, sint si- 

aimaririle lor mat mult prin inducjiune. In 

.ulu-m6 cu studiul istoriel najionale ca pro- 

.i muljl ani, am avut 51 eQ ocasiune a m6 

din evenimentele, carl se presinta uneorl in 

icat sail coutra^icfitor, ar fi putut a se urma in 

iiftt-fel a nemeri prtte mersul eel mal adevfirat ai 

I'entru minesper §1 sint convins ca viitorui va 

uperirl carl sajustifice mal tdte induc- 

jle..." 

: ,iiea until „viitor" fdrte problematic, despre manualnl 

eti im mal pot vorbi. 



§ 20. D. Onciul. 

i). Onciul m5 pune din capul loculul in antitesa cu Rosier: 

mal mult succes dec;\t Rosier a manuit stilul criticel d. Ilasdefi 

i Istoria critica a Roraanilor. In cestiunea nostra, atinsa numal 

ill Imeamente generale cu ocasia cercetarilor Tacute asupra altor 

.jintrebarl, critica constructiva a d-Iul Hasdeti ajunge la resultate 

..mal mdestulat6re decat cele ale criticel mal mult destructive a 

„IuI Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa traditiunil indigene 

„despre originile PrincipatuluT, Inlaturata de Rosier fara a fi inlo- 

rfCUita prin teoria intemelata, care sa esplice ceea ce tradi^iunea 



"Tin-- 



y Google 



XLIY 

D. Gallin se ^ine dc d. Tocilcscu plnfl ^i cu „Liten vod.l Mtu 
„in mal niulte lindun pe SltIii", niultumindu-so a perifrasa piiia 
§i gre^elele. 

D. Sec3i-6nu urmezit ^i el diipa eclectismul d lul Tocilescii. 

D. E. Ropalft s'a incercat a inipaca Istoria criticd cu teoria lut 
pineal, dar intr'un mod cludat. El scie pe Tugomir Basarab inainte 
de 1810 51 recundsce eft Radu-Negru este numai tatal lul Mircea 
eel Mare Intra 1372 — 82; totu§T pune pe un descalecator al ferel- 
Romanescila 1215, pe care '1 numesce Radu Basarab fira „Negru". 

Mai priceput ititr'o Incercare analdga, d. M. Andrelan incepe 
cu Sincal, fixand pe intenietetorul ferel-Romftnesci dupa 1210, dar 
nu pe un Radu, ci pe simplul „Negruvoda, ducele Fagara|ulut", 
lar po Radu-Negru II a^^^a la 1372. Despre lungul interval de un 
secol intreg dela 1210 pina la Alexandi'u Basaraba in 1310, d. 
Andrelan se strec6ra din incurcitura prin ; ^urma^U acestut Domn 
nu se cunosc". 

Tocmal acel lung interval speria cu drept cuvint pe d. G. 
Cristescu. Ei ^ice : ,A spune copiilor din ^c61ele primare ca in 
•jCurs de un v6c aQ urmat la tronul |erel mat nmltl DomnI fara 
„a se sci nuniele lor, este pentru mintea copiilor un lucru greQ 
„de Snjeles". De aceea d. Cristescu urm^za dupa Istoria criticd de- 
spre cucerirea Fagara^ulul de catra BasarabI Inainte de 1210, apol 
dupa §incal despre Radu-Negru ^i cel-laitl DomnI pina la Alexandru 
Basaraba, §i 'n fine dela 1310 lara^l dupa Istoria critics. 

Din aceia§! direcjiune, forte pe scurt, este d. M. finta. 

D. N. Beldic^nu nu se desparte de d. Xenopol. Statul muntenesc 
a fost fundat la 1290 : „Tugomir Basarab, nuniit mal apol Radu 
„Negru, trecu munjil Carp.i^i In fruntea unul mare numfir de Ro- 
n'niani din ducatul Fagara^nlul in Muntenia". Dupa aceea d. Bel- 
dictJnu desfiinj^za pe Vladislav Basaraba, unul din eel mal ilu^tri 
DomnI al Romanilor, |i chiar pe Radu-Negru eel adevfirat, tatal 
lul Mircea eel Mare, ^icSnd : „Dupa Alexandru Basarab, mal mulji 
„Domni slabl ocupara pe rind tronul 'I'erel-Romanescl pina la 
„anul 1386". 

D. A. Michaelescu urm^za de asemenea d-lul Xenopol, mai 
reproducOnd legenda lui Bolintinenu despre Radu-Negru ; 



Kiidu-Nogru 'ntinde br.itui spro liotui 
Si sub ol Romfiiiil fac o l^rfi mare- , 



y Google 



In cartea didacticA cea mal noua, institutori! asocia^t dd. Scraba, 
Negulescu §i TeodosiQ, proced cu mult tact, deosebind legenda de 
cronica, lar cronica de laloria crUicd, t6te acestea forte metodic pe 
in^elesul copiilor. 

Mai inca una. 

Cartea d-Iul G. Melidoii purtil pomposul titlu : „Tstoria najio- 
„naia pentru popor sail numul, sapa, arma, casa §i mintea Romd- 
„nilor prin t6te tirnpurile §i locurile". Ca devisa : „Virtus Romana 
rediviva". Pe frontispicift ne nial incapGnd altecuvinte, nu se spune 
ca este carte didactica ; )n prefa^a insa autorul o spune, nial 
adaogend ■. „Nu am nicl cum pietenfiunea de a fi un descoperitor 
„m domenul istorieK §i marturisesc chiar ca tdte datele istorice din 
„acesta carte le-am luat numal din acea scrisa de D. Laurian. Dar 
„istoria nostra presinta inca atatea lacune 51 a^a confusiune, cat 
„istoricl din eel mal erudi^I, ca D. HasdeO spre exemplu, sint si- 
nliJI inca a precede in urmarirlle lor mal mult prin induc^iune. In 
„a|a sitna^iune, ocupandu-m6 cu studiul istoriel najionale ca pro- 
„fesor In curs de mal mul^l ani, am avut |i eQ ocasiune a m6 
„gandi, cum fie-care din evenimentele, carl se presinta une-orl in 
„mod atat de Incurcat saQ contra^icetor, ar fl putut a se urma In 
„mod natural, ^i ast-fe! a nenieri prtte mersul eel mal adev6rat al 
„istoriel n(5stre. Pentru mine sper 51 sint convins ca viitorul va 
„aduce descoperirl carl sa justitice mal tdte induc- 
„tiunile male. . ." 

In a^teptarea unui „viitor" fOrte problematic, despre manualul 
d lul Melidon eD nu mal pot vorbi. 

g 20. D. Onciul. 

D. Onciul niC pune din capul loculul in antitesa cu Rosier : 
„Cii mal mult succes decat Rosier a manuitstilul criticel d. Hasdeti 
„in Istoria critica a Romanilor. In cestiunea nfetra, atinsa numal 
„in lineamente generale cu ocasia cercetirilor facute asupra alter 
^intrebarl, critica constructiva a d-lul HasdeQ ajunge la resultate 
„mal indestulat<3re decat cele ale criticel mal mult destructive a 
„lul Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa tradijiunil indigene 
„despre originile Principatulul, Inlaturata de Rosier fara a fl iolo- 
^cuita prin teoria intemelata, care sa explice ceeace tradijiunea 



y Google 



XLVI 

„tinde a explica". Si apoi urm6zft: „Daca ji ingenidsa teoria a 
„d-Iui HasdeO, desvoltata cu cunoscuta'I maiestria, nu va put6 fi 
„susj;inuta in Intregimea el, de buna sama insa direc^iunea data 
„de d-sa e singura dela care In mare parte putem a^tepta resol- 
„vii-ea cestiunil". 

D. Onclul combate pe d. Xenopol, pe care'l numesce „eel mal 
hotarit apologist al ^cOlel vechl" In privin^a lut Negru-voda dela 
1290; spulbera cele ^6se pretinse cris()ve ale Campulungulul, ciirl 
tute la un loc form^za o colecjiune de cople dupa un singur crisov 
dela Matefu Basaraba ; §1 constata ca Radu-Negru eel descalecStor 
al ferelRomanesd din cronicele muntenesct este Radu-voda tatal 
lul Mircea eel Mare, un Donin f()rte bisericos, pe care caliigaril I'afl 
radicat In slava. 

Desfiinjandu-se astfel mistiflcaliunea cea scrisa, mal remane 
totu-^l in picWre legenda cea pcporana. Un Kegntvodd mal traesce 
pina asta^l pe icl pe colo in gura Mimtenilor ^i a Ardelenilor. 
asemenea legenda nu p6te sa fie §t6r3a cu buretele. Oriticul este 
dator s'o limpe^esca, eel pujin s'o scotoc6sca. 

D. Onclul resuma urmatorul mod al meti de a vede ac^sta 
problem a : „Negru voda al tradijiunil poporale nu e decat o perso- 
^nifica^iune a dinastiel Basarabilor pentru timpul mal vechhi, nume 
„poetic format de fantasia poporulu! din numele Basarab prin pre- 
„schimbarea par^il arab cu negru (= wrap). Din argunientele aduse 
„In sprijinul acestel ipotese, numim mal ales epitetul de negru dat 
,Munteniel de catra vecinl, la carl se gasesce chlar §i forma arap 
„pe linga negru, §1 capetele de arap In sterna MuntenieT dupa Levin 
„Hulbius (1597)". Apol in notft, despre epitetul „ArapI" §i „Negri'" 
aplicat Romanilor in eposul Slavilor meridionall, d. Onclul adaoga: 
„Arabisarea RoniAnilor in poesia pcporana sudslavica, asupra acestui 
„punct pr^-pu^in lamurit nu m6 pot pronuoja hotarit, neavend 
„]a mana colecjiunile cantecelor respective. Sub Arahia, din Nibelun- 
„genlied §1 din cronicele ungurescl cred insa ca trebue sa se in- 
„tel6ga numal imperiul Arabilor din timpul Cruciatelor". 

D. Onclul are o deplina dreptate ca eO am gre^it despre ^Arabia" 
din Nibelungenlied ^i din cronicele ungurescl. Aga este. Ac6sta 
gie^ela e un epizod care se va suprime in noua edijiune a Istonei 
aitice, fara a fi catu^Ide pufin solidara cu restui textulul. Regret 
ca am gre^it, dar regret ^i mal mult ca insu§l d. Onclul n'a putut 
sa controleze pe Roni;\nil eel Arapl in baladele poporane bulgare 



y Google 



XLVII 

§i serbe ; regret §i mal mult ca. sterna cea cu N e g r i T a Basara- 
bilor d. Onclul a cunoscut'o — ca 5! mai sus d. Urechia — numal 
din Levin Hulsius dela 1-j97 ; ba inca a§ put6 s& mai ^ic ca re- 
gret §i mal mult ca un barbat ca d. Onclul, un istoric fruntas 
necontestabil, nu reputafiune usurpata, nu un savant de reclame, 
s'a grabit a afirma ci Basaraba n'are a face cu Negrul, s'a 
grabit a afirma Snainte de a'^l fl procurat intaiu ^colecjiunile cante- 
celor respective" §1 inainte de a se fi incredinjat tot-o-data ca deja 
in secolil XIV §i XV scutul cu Negril era stema dinastica cea 
oficiala a Basarabiior, dupa cum etl am demonstrat'o. Orl-unde in 
afara din Oltenia se arataQcetele unul Basaraba, tocma-l in afara din 
Oltenia era lucrul eel mal firesc ca st6gul atat de caracteristic cu 
stema Negri] or sa inspire altera pentru acele cete epitetul de 
Negri-Roman! av6nd In frunte pe un Negru-voda. Nesocotind 
acest ,punct pr6-pu|in lamurit", pe eel mai lamurit dupa convic- 
fiunea niea, pe eel mal plastic §i mal simplu, d. Onclul a fost silit 
a presupune ca dela Tatarl capetaserS Romanil eel din Muntenia 
epitetul de Negri, lar dupa ace^tl Muntenl s'a ^is apol unul Domn 
al lor Negru-voda, t6te acestea anume in afara din Oltenia 
Basarabiior. 

D. Onclul ^ice : „D. Hasdetl a caracterisat mitul lui W^^rtt-rodd 
„ca personificare a originilor Statulul la Romanii numijl cu epitetul 
„de Negri. Acest puncfc de plecare trebue recunoscut ca eel mal 
nnimerit §i mai sigur. In istoria infcalnim, mal la t(3te popbrele, 
,nenura6ratecasurl de analogia pentru asemenea personificarl, in- 
„cat ne putem crede dispensatl de a ne mal opri la acest punct. 
„Tntrebarea ce are sane preocupe este : cinesint Ncgrii-Romdni?" 
La ac6sta intrebare, pe care ^lo pune d. Onclul, eQ respunsel : Ba- 
sarabil avfind pe stindarde imaginea unul cap negru, de aci pentru 
Domn epitetul de Negru-voda, lar pentru eel supu^l Negri-Ro- 
manl, ambele epitete Inradacinandu-se nu in Oltenia, de Ora-ce acolo 
nu era ce-va noQ care sa impresioneze imagina^iunea poporanfl, 
ci inradaciniindu-se anume afara din Oltenia. La acela^l Intrebare d. 
Onclul respunde ; „Avem a face cu particularitate a pop(irelor 
flturanice, care distingea positiunea dominanta safl central cu epi- 
„tetul alb. Central fiind alb, o parte a periferial devine prin con- 
„trast ndgrd. :picem numal parte, cacl nu t6ta periferia e negra, 
„ci numal partea din afara de teritoriul principal. Cu alte cuvinte: 
„{6ra impropda safl supusa se numesce negrd, spre deosebire de 



y Google 



XLviir 

„tera ptopda safi dominanta numita a/6a". Prin urmare, Turanii ad 
calificat Negri pe Romanil eel supu§T, de unde Domnul acestora 
Negru-voda. De aci conclusiunea : „Deci ^imitul lui Negru-voda 
„p(5te fl primit numal ca personiScare a originilor Statulul la Ne- 
„giii-Romanl, nu Insa §i ca personificare a dinastiel Basarabilor". 
Marturisesc eilunul ca nu injeleg, dar nu in^eleg de loc, intr^a 
doctiina a d-lul Onclul : cu central, cu periferia, cu nu t(ita peri- 
feria, cu numal partea din afara etc. 

A fost o poticn6la nenorocitft, care nu s'a oprit cei pujin la 
timp, ci din pas !n pas I'a impins pe d. Onclul la o teoria excen- 
trica, o teoria nou9, pe care am pnt6o numi bulgaresca. Din 
data ce Negru-voda nu este un Basaraba, trebuT sa cautam pe 
alt cineva ca sa nu fie din dinastia cea oltenSsca, astfel ca sa se 
potrivesca neapfirat cu „traditiunea despre Inchinarea Basarabilor, 
„care va (i avfind 6re-care temelu istoric", cacl singurul punct la 
care d. Onclul manjine cu staruin^a in totalitatea relajiunil din cro- 
nice muntenescl, este Inchinarea Basarabilor la Negru-voda, de^i 
— fie ^is In parentesi — acelea.^1 cronice muntenescl aflrma ca Negiu- 
voda era §i el unul din Basarabl, ceea ce este mult mal important 
decat .particularitatea cea cu „incUinarea". Urmarind dara pe atare 
Negru-voda, carula sa i se incliine Basarabil, d. Onclul 11 afla din 
Bulgaria. 

S'ar put6 argumenta ca primil Asanl, adeca eel trel fra^t, erati 
originarl din Romania carpatina, lar nu dm cea balcanica. S'ar mal 
put6 argumenta ca prin ac^sta origine se expiica ajut6rele ee le 
veniaQ lor dela Cumani §i dela Romanil cis-danubiani in lupta 
contra Bizan^iulul. Acestea s'ar put6 argumenta, dar d. Onelul nu 
le utilis6za, nu le atinge macar, ci privesce pe primil Asani ca Ro- 
mAnl de peste Dunare, 51 totu^l sustine ca el stapanlafl peste Bul- 
garia §i peste f 6ra Roman6sca tot-o-data : „Mitul lul Negru-voda, 
„carula seinchina ^i Basarabil din Oltenia, cata decl sa represinte, 
„in forma sa originala {fara adaosul posterior despre pretinsul descA- 
„lecat din Amlaf .|i Fagara§) domnia Asenescilor In 'f6ra-Roman6sca"; 
§i d. Onclul mal intaresce ; „Trebue sa finem la Asenescl. El aO 
„pus temelia Statulul roman in stanga Oltulul, ^i lor s'aU Inehinat 
„Banil din Oltenia". 

Ac6sta teoria nu se dovedesce absolut prin nemic, de vreme-ce 
ea se intemelaza pe urmatdrole imaginare temelurl : 



yGoogk 



XLIX 

1**. Despre diploma lul loan Caliman As6n din 1250, In care 
imperatul se Intitulfea „Domn al Bulgarilor §i Grecilor gi peste 
Moldovlachia" , d. Onclul marturisesce ca este un „document falsi- 
ficat", dar observft: „Parerea falsiflcatorulul ca Moldovlachia fftcea 
„parte din imperiul romano-bulgar trebue sS, albA de basa 
^tradijiunea". 

2*. D. Onclul da o mare iinportanti a§a numitulul Tsarstven- 
niM^ o istoria bulgar^scft scrisa la 1762 de catra stareful Paisie 
din Santagora, o lucraie moderna fara nict o valOre seri(5sa, care 
ne spune ca: „As6n akiat in stapanirea sa §i amlndoue Vlachiile", 
ceea ce constitua o g6la aflrma^iune, o afirmajiune cu atat mal 
g6la cu cat ea este In concordan^a cu Moldo-vlachia din diploma 
cea falsa de mal sus, afiat6re tocmal la Santagora, unde scriea 
autorul. 

3**. In diplomele cele slavice ale Asanilor : „lmp6rat al Bul- 
garilor §i Grecilor §i al celor-lalt". p^r^i", d. Onclul ne asigura ca 
prin „cele-lalte pflrjl" se Injelege f ^ra-Romin^sca, adeca f 6ra- 
Romanfeca este un „et-caetera", „xal Ti XoiJcA", un argument ca „lu- 
cus a non lucendo". 

4^. In diploma regelul maghiar Bela [V din 1239, pasagiul : 
flCirca partes Bulgariae in terra quae Zeuren nominatur", adeca : 
In vecinatatea Bulgariel {6ra numita Severin, d. OncM explica : 
„ceea ce va sa 0ca. cam atata cat §! In parjile Bulgariel", 
ce-va ca proverbul ; „baculus in angulo, ergo pluit". 

Atata tot. 

Unde este dara acea stapanire a Asanilor asupra ferel-Roma- 
nesct ? Un vechlu document fals, de care se folosesce un notl ca- 
lugar agramat, apol un et-caetera, §i'n sfir^it un „Inlauntru" In loc 
de un „apr<5pe". 

Chlar daca Asanil §i Basarabil n'aQ fost din aceia^l casta ol- 
ten6sca a Sarabilor, totu^l legatura de amicia safl de alian^ Intre 
din^il este sigura. Exista despre aetata un prejios document din 
1235, pe care eti II volu reproduce maljos, — un document nu ca 
c«le patru argumente de mal sus. Un filu al batranulut Asan s'a 



y Google 



luptat in Oltenia penti'u Romani contiu Ungurilor. lata- un fapt 
istoric. Dar o stapanire bulgar6sca In regiunea Carpajilor, nici dupft 
Asan, nicI Inainte de Asan, nu Infa^i^^za nicl o umbra de proba. 
Tocmal documentul eel din 1235 lnveder6za ca Intemeietorul Sta- 
tulul muntenesc n'a fost §i nu putfia sa fl fost din Bulgaria. 



Avfind considerafiune cu totul excepfionala pentru fdrte re- 
marcabila activifcate sciinjifica a d-lul Onclul, mal seiind ca este 
inca tinfir §1 are de'nainte'I un lung straiucit viitor pentru a se 
perfoc^ionS, din ce in ce mal mult, de aceea volu mat atrage aten- 
Jiunea'i asupra unela din nesce gre^ell destul de grave. 

Pentru a explica anexarea Fagara§ulul catra f era-Rom an 6dca, 
d. Onclul ^ice : „se afia in posesiunea Domnilor romanl prima datd 
„\n timpul lu! Vladislav I ^inutul numit mal tar^iti Amlaf la 1366, 
n^i IJra Fagdra^lut la 1369". De ce dara Filgara§ul nu Inainte de 
1309? FiiDd-ci d. Onclul cundsce din colectiunea Hurmuzachi di- 
ploma lul Vladislav-voda din 20 lanuarie 1368, unde Domnul i^l 
da titlui ; „Woyevoda Transalpinus et Banus de Zeurino" fara 
Fagara^. El bine. In colecjiunea Hurmuzachi diploma In cestiune 
nu este reprodusa intr^ga, anume fara pecete. Documentul original 
se pastr^za In archivul municipal al Bra§ovulul. Acest original a 
fost pentru Intaia <ira reprodus la 1806 de catra Marienburg cu 
amarunta descriere a pecejil- Pe pecete titlui lul Vladislav-voda 
suna: „Weyvoda Transalpinus Ban de Zeurinio et Dux de Fu- 
grus". Diploma fiind din lanuariQ 1368, este Invederat ca pecetea 
fusese deja In fiinja eel putin din 1367, adeca; titlui cu ^Fagara^" 
este cu mult anterior anulul 1369. Necunoscfend pecetea, d. Onclul 
trage conclusiunea gre^ita ca. Basarabil stapanisera Amla^ul Inainte 
de Fagara§, ^i prin ac6sta motiv^za In tjtulatura diplomelor ulte- 
ri6re Anda^ Inainte de F&gHra^. Motivarea este tot a§a de ne- 
intemeiata ca §i conclusiunea. Nu urm6za de loc ca Amla^ul va 
fl aparjinut lul Vladislav-voda Inainte de Fagara^, ci este probabil 
tocmal contrariul de a se da In titulatura prioritatea unel acuisi- 
^iunl pr6spete, Intru cat ea era mal importanta pentru Basarabl 
prin posi^iunea mal In inima Transilvaniel. lata de ce Amla§ul, 
ca acuisHiune mal pr(5speta, se numla o „^ra noua" in ala- 
turare cu Fagara§ul eel stapanit mal de 'nainte. In diploma lul 
Vladislav-voda din 1872 titlui este ; „Dux Novae Plantationis et de 



y Google 



LI 

Fugaras", insemiiand : „ducele Amla^ulul §i al Fagara^ulu!", dupft 
cum I'am stabilit eii In Istoria criticd §i dupa cum a admis'o §1 
d. Xenopol, lar nicl decum „Novae Plantationis terrae Fugaras", 
dupa cum afirma dd. Urechia §i Onciul, ultftnd amindot ca In 
diplomele latine ale lul Vladislav- voda ne Intimpina numal „de 
Fugaras", fara ^terra". 



§ 21. Dr. L. Rethy. 

In privinja istoriel §i a filologiel specifice romane, d. R^thy 
este considerat tntre Unguri §i se considera el-tnsu§l ca eel mat 
competinte ; ba Inca printre Romanil de peste Carpa^l el §I-a gasit un 
disciplu admirator pe d. loan Costa, care sus^ine ca d. R6thy ne-a 
pus in C(5fa pe nol tojl cei-laltl : „Numeie lul Clain, pineal, Maior, 
rtCipariu §i Hasdetl vor stirni in nol tot-d'a-una simjul devotamen- 
„tulu1 §i reveren^et adevfirate, pe carl, convin^i nol de grefelile 
„lor, nu'l vom batjocori, ci Inchinandu-ne naintea genialitatil lor, 
„Ie vom arata sraeriJI calea cea veche gre§ita— a lor— §i acea noua 
^a adev6riiluT", adeca a d-lul R6thy. Mersi personal ca eel pujin 
„nu me va batjocori" d. Costa, §1 mersi tot-odata din partea Ro- 
manilor cis-carpatini ca a acordat macar unula din el un locator 
linga eel patru transearpatinl. 

Nu volu desbate aei teoria f(5rte nostima a d-lul R6thy despre 
venirea Roraanilor de peste Dunare in v6cul de mijioc nu din 
vre-o alta causa, cl nuraal |i numal flind-ca— argument series— 
fonetica roraan^sca se asSmSna a§a de mult cu fonetica italiana, 
ceea ce inainte de d. R6thy neminea n'a observat'o. las la o 
parte. Sint silit a m5 margin! cu problema lul Negru-voda. 



Nesciind c& slavonesce -in este un sufix adjectival §i genitival 
d. R6thy citesce intr'un document serbesc : „6acapa6iiHy aeijHo", casul 
acusativ dela nfiaeapaCitHa aesjiia", a,dec& „^va. basarabescd" , „terraBa 
sarabica", §i apol conchide ca numele eel organic nu e „Basaraba' 
ci este „Basarabm". Aca^anduse de flexionarul Slavic n, care de 
loc n'are a face cu tulpina numelul eelul romanesc, d. R^thy ga- 
sesce pe n In „busurman saO musulman, precum numlatl po' 
„p6rele tatare ^i slave ale Rusiel sudice pe mohamedanl", ungu- 



y Google 



resce ^bOszOim^ny", §i eta'l c& exclami: „Basarabin este busurman/", 
lar prin urmare Basarabil nu eraQ RomanI, ci CumanI de eel ma- 
hometanl. Pentru a face pe Basarabl sa'^l p6r^a na^ionalitatea gi 
religiunea dintr'o data, era de ajuns d-lul R6thy sufixul Slavic ge- 
nitivo-adjectival -in, care n'are absolut nic! un fel de legatura cu 
numele Basaraba. Reposatul Bulgar Eakovski, om forte cum se 
cade, dar care nu sciea latinesce, zaresce la Am6d6e Thierry o ci- 
tatiune latina din Cicerone ; nBelgarum", adecft genitivul plural din 
„Be]ga" despre poporul Celtic Belgl, §1 declara cu o profunda 
convicjiune ca Cicerone vorWa despre ^Bulgarl". Pe Rakovski I'a 
bucurat casualul latin -r, pe d. R^thy casualul Slavic -n. 

Dar mScar latinesce scie 6re d. R6thy eel apoteosat de d. loan 
Costa? Pentru a identified pe „Basaraba" cu nBusurman", d. R6thy 
cit6za done diplome Wrte interesante despre un Roman din Tran- 
silvania de pe la jumatatea secolulul XIV. In diploma din 1350 
este : „Egidius filius Johannis de Bezermen-Zanchal" ; In diploma 
din 1361 : „Egidius Alius Bazarab de Zanchal". D. R^tUy argu- 
ment^za : „Prin aceste doue documente se elucid6za ca numile Be- 
„zermen §i Bazarab in v6eul XIV ati acela§! valdre, cea de'ntaiu 
„forma a numelul fiind maghKara, cea din urma slave romana". 
curidsi equivalen^a. Ambele documente se complet^za la o-lalta 
af a : „Egidius Alius lohannis Bazarab de Bezermen-Zanchal". Este 
vorba despre filul unul Ion Basaraba: „filius lohannis" la 1350, 
„AIius Bazarab" la 1361, av6nd satul Beszerm6ny-Szancsal : la 1350 
„de BezermenZanehal", la 1361 „de Zanchal", adeca : nBazarab" 
despre om, „Bezermen" despre pamint, lar d- R6thy ^ice: „Ba- 
zarab" este „Bezermen". Ce-va mal minunat. Insu§T d. Rgthy ne 
spune ca numal la 1350 regele Ludovic a daruit acelul EgidiH 
mo§ia Bezermen-Zanchal, pe care o stapftnlsera inainte „Alii Pauli 
dieti Pyrus de eadem". Deel pina la 1350 EgidiQ nu avea pe 
„Bezermen". Totu^l tatal set! se numla „Bazarab". Daea dara 
„Bezermen" insemn^xa jjBazarab", in casul de faja ^Bazarab" nu 
putea sa A existat inainte de 1350. Consequenja flrfeca este ca 
pina la 1350 EgidiQ traia deja, dar nu avea !nca pe tata. Resulta clar 
ca Bazarab, tatal lui EgidiQ, nu se nascuse Inca el-Insu^t pina ce 
filul sea n'a reu^it a cap&ta mal intaiu satul Bezermen, de vreme 
ce Bazarab ^i Bezermen sint tot una. lata de ce eO mal Intreb 
Inca o data : macar latinesce scie <3re d. R6thy? Cat despre d. loan 
Costa, 11 las sa admire „calea cea noua a adevfirulul". 



y Google 



UII 

Sufixul Slavic -in §i teoria „ftliiis ante patrem", atataa putut 
s'o scdja la lumina d. Rdtliy pentru a dovedi mahometismul Ba- 
sarabilor. El singur marturisesce ca n'are alte probe documen- 
tale, ci numal combina^iun! etnografice, dintre carl cea mal 
originals, este o domnia a Ungurilor lazigl pe la 1330 in f6ra- 
Roman6sca. §i cum a§a ? 



Sub regele maghiar Carol-Robert, Sa§n din Ard61 ajunsesera la 
Insemnatate politica atat de mare, incat pe la 1320 el nu s'aO 
temut chlar de a se rescula contra Ungariel cu arma in mAnS, 
condu§l de contele lor Henning : „comes Henningus de Villa Petri 
erecto vexillo, aggregata multitudine Saxonum". Sa§il dara aveaO 
pe atuncl o armata propria a lor, de care 1§I permiteaQ a dispune 
Intr'un mod independinte de Uiigaria. La 1330 Bulgaril 51 Romaiiil 
purtand un resbolu contra regelul serbesc Stefan Milutin, cu dln^il 
erati alia^I |i Safil, c6ta trimisa In ajutorul lul Alexandra Basa- 
raba, de sigur fara autonsajiunea Ungariel. Vorbind despre acel 
resbolu, un act serbesc men^ion^za pe Sa^l: „rocn«^cTRo ciuiKc", adeca 
„dominium Saxonum", dupa cum obiclnulatl a se Sntitula cele §6pte 
ceta^l ale Ard61ulul. Printr'o erdre de lectura, editorul actulul a 
publicat : „rccnoAtTRo iauiK»", ca §i cand ar fl „dominiuni lasonum", 
ceea ce n'are nicl un sens istoric. Profitand de confusiunea grafica 
cirilica Intre „ci" §i „ra", d. R6thy ne asigura ca aliajil Romanilor 
eraO Ungurl lazigl, a^e^a^l in f6ra-Roman6sca, ba Inca mal 
adaoga ipotesa topografica : „Principatul lazigilor din Muntenia 
„nu putem sa'l circumscriem d'o cam data, dar bSnulm ca putea 
„fi intre Olt ^i intre lalomija", aflrmand ca acellazigl erafl anume 
mahometanl, cact mahometani II trebul pretutindenl cu orl-ce pre{ 
d-lul R^thy. De asta data el mahometis6za pe Sa^l : Sa^l mahome- 
tanl— nu gluma. 

Astfel la sufixul Slavic in §i la „pater post filium", se mal 
acata. acum un puternic principat unguresc mahometan intre Olt §i 
Intre lalomifa, Inflinjat prin dreptul de cucerire al unul i in loc 
de 8. Daca ar citi cine-va gre§it Bethy pentru Retky, d. R6thy s'ar 
metamorfosa Intr'o femee Elisabefha, ceea ce n'ar fi mal de mirare 
decftt mahometisarea Sa^ilor. Tar d- loan Costa se resgaia de man- 
dria, mal-mal gata de a batjocori pe „Clain, f^incal, Malor, Ci- 
parlu fi Hasded". 



y Google 



LIV 

Inca un argument de aceia^t natura din arsenalu! d-Iui R6thy, 
nu documental,, nici etnografic, ci Ore-cum din sfera belelor-arte. 
Ca proba cS. sterna cu capetele cele negre a Basarabilor caracteri- 
seza pe mahometanl, d. R6thy ne spune ca intr'o biserica ungu- 
r6sca din Ard61 se afla urmatdrea veche ic6na : 



unde este represintata lupta intre regele maghlar santul LadislaQ 
§i intre un Tatar safl un Peceneg saQ un Cuman, un mahometan 
in orlce cas. Pentru a face d-lut R6thy o deosebita plAcere estetica, 
i\ atrag aten^iunea asupra miniaturelor din secolul XIV, reproduse 
In cronica italiana lucchesa a lul Sercambi, unde, In bataiia dela 
Nicopole din 1396, pe st^gul turcesc figur^za un cap negru, mai 
negru decat chlar In biserica cea secu6sca din Ard6l. Arabil ftind 
poporul ales al lui Mahomet, !ar Arabil eel mal cuceritorl in Europa 
fiind Mauril, adeca ^Negril", de aci cre^tlnil se apucasera a flgura pe 
musulmani In genere prin Negri. Ac6sta o scie ^i d. R6thy. Nicl 
Arabil insa, nicl Turcil^ nicl cel-lalJK mahometanl, ceea ce d. R6thy 
nu vrea s'o scie, nu'^l atribuiatl vre-o-data eMn§iI blazonul eel cu 
capetele negre. Dupa cre^tinl este negru §i dracul, dar nicl dinsul 
nu se zugravesce a^a, nicl nu jt5ca vre-un rol in eraldicS. Ceea ce 
6135! n'o scie d. R6thy, este ca, inainte de nascerea cre^tinismulul 
51 cu mal mul^l secolf Inainte de Mahomet, deja sub Cesar (Strab. 
XVI, 4, 27) Grecil numlatl une-orl pe ArabI negri, „Jp=tj.vou;", con- 
fundandu'I cu Etiopil. D. R6thy dara sa lase In pace mahometismul 
cu musulmani! saQ busurmanil lul. Un Engles numit Muryson p6rta 
in sterna nobilitara un „cap negru", flind-ca ^Mury" s6m6na cu 



y Google 



LV 

^Maurus" insemn&nd pe Arab. Intocmal a§a Kom&nul Basaruba 
pOrta In sterna nobilitara de asemenea un „cap negru", fllnd-ca 
nuraele se termina prin -arab. Nicl Muryson, nici Basarabft nu 
eratl mahometanl. N'att fost mahometani nicl ItalJanil Saraceni, 
nicl Romanit SaracinI — dintre carl este In ^ilele nOstre generalul 
austriac Saracin din Banat. EI at! dreptul de a puita in sterna lor 
nobilitara un cap negru, intru cat numile lor se as6m6na cu „Sa- 
racenus=Arabs=Maurus''. Sa se observe insa ca la Roman!— de 
carl se interes6za d. R6thy— numele de familia Sarflcin, de unde 
numele eel topic Siracinescl, nu se trage de loc din ArabJl 
^Saraceni", ci este o simpla forma^iune din adjectivul sarac 
nPauvre", intocmal dupa cum Mu§atin din cronica moldovenfeca 
este acela^I sufixa^iune din adjectivul niu§at=frumos. A§a numitui 
rebus in eraldica nu cere o equivalent etiniologica, cu atat §i 
mal pu^in o proveninja etnica, muljumlndu-se cu o simpla aseme- 
nare fonetici. 

A afirma dara, dupa cum o face d. R^thy, cumca ori-ce sterna 
nobilitara cu un cap negru indica prin arista o origine mahome- 
tana, este un curat „non-rebus". Cu o ast-fel de interpretare na- 
turalista. a blazonulul ar fi permis d-Iul R6thy sa susjina Intr'o 
^i ca Moldovenil atl purtat (ire-cAnd ctSrne pe frunte, de vreme ce 
aQ un zimbru In sterna lor. Nemic, absolut nemic nu pbte fl de 
mirare la d. R^thy, care excel6za tot-d'a-una prin extrema naivi- 
tate a expuneril. Inci un exemplu. Pentru a apropia pe Basa- 
raH de musulman, d. R^thy are aerul de flne^l de a ne da a In- 
^lege intr'un loc ca forma cea corecta este Masarabd, fiind-ca intr'un 
text unguresc refl descifrat el a gasit: „Mazarath wayuoda". Mai 
Incolo, vorbind despre chinezii romanl din diploma dela 1247, acolo 
unde regele maghiar Bela IV ne spune el-Insu^I ca din^il ertiil Ro- 
manl, „01achi", anume loan, Farkas §i Seneslav, d. R6thy ne spune 
ca Farkas era Ungur, lar Seneslav era Bulgar. De ce 6re nu mal 
adauga ca acel al treilea chinez loan era Bvreti, de vreme ce nu- 
mele este de originea ebraica? asemenea copilada compromite 
sciinfa maghiara. 



D. Rethy a citit Istoria criticd. cit6za nu o datS. Recun6sce 
chlar ca s'a folosit de cartea mea : „Hasdeu meg 6ppen nagy 
„apparatussal bizonyitja {adataink j(5 reszct neki kosz<Mihetj(ik}". 



y Google 



LVI 

El bine, ar fi trebuit sa se IncredinEeze de acolo eel pu^in atata 
ca provincia cea roman^sca dintre Prut §i Nistru se chiama intr6ga 
Basarabia abia dela anu! 1S12 inc(5ce, lar in trecut se numla 
a.^a numal acea poi'tiune dunar^na care apar^inuse Intr'o vreme 
Domnilor muntenesci Basarabl, mal ales sub Mircea eel Mare. 
Inainte de acea epoca nu exista vreo Basarabia peste Prut. 
§i fcotugl d. R^thy crede cu taria ca teritoriul dintre Prut §i 
Nistru era o \^r& mahometana numita Basarabia Inainte de a 
fi fost Basarabl in Oltenia, Inainte de Mircea, Radu-Negru, Vla- 
dislav §i Alexandru. A§a trebul sa fie, ^ice d. R6thy ; documente 
nu sint, dar nu p6te sa fie altmintrelea, adauga d. R^thy; „des- 
fa^urarea istorica este acum evidenta", conehide triumfal d. R6thy : 
„e tOrt^netek folytatasa mar vilAgos". Ce sS'l facl d-lul R6thy? 
D- R6thy a convins pe d. loan Costa. Me mal a^tept de aeum 
inainte pe d. R6thy descoperind „calea cea noua a adeverulul" eft 
eO-insuml sint un mahometan renegat. 



§ 22. Dr. Krzyzanowski. 

Pe cele 28 pagine ale bro§urel sale, d. Krzyianowski ne iea 
la resp6r pe catetrel : §1 pe mine, §1 pe d. Xenopol, ba §i pe 
Rosier'; far pe d. Onclul nu'l cun6sce, eael altmintrelea nicl pe 
dinsul, de sigur, nu I'ar fi iertat. 

Chiar pe titlul lucrftril sale d. Krzyianowski nianifestft un fel 
de superb desprej pentru Romanl In genere. Ac6sta ar fi instruc 
tiv, daca n'ar fl comic. Acel titlu ; „Poczqtki Woloszczyzny" in- 
semn6za: ^Inceputurile Valakimii". Dupa cum In trecut Romanil nu- 
mlad pe Polonl Le§I saa Polonia Lehia, tot a^a Polonil numlafl 
alta data pe Romanl Wolochy, lar f^ra-Roman^sca Wolosz- 
czyzna. Dar un Roman bine crescut nu mal ^ice asta^l Polonilor 
„Le§l", decat num^ d(5ra In semn de supfirare. Un Polon bine- 
crescut, daca nu e sup6rat, ^ice asta^I RomSnilor „Rumuny", de- 
spre Romania— „Rumunija", despre T^ra-Roman^sca — „Ziemia Ru- 
muriska". De ce 6re pe nol se va fl supfirand d. Krzyzanowski ? 
Inainte de a Intra In materia, Incepfind deja dela frontispiciil, „Ie 
ton fait la musique". 

Constatand tonul, m6 interes^za acum numal cate me privesc 
pe mine. 



y Google 



D. KrzySanowski cit6za nil numal textui romanesc al htoriel 
critice, dar §i traducerea francezi. El ^ice : „Istoria critica a lul 
Hasdefl nu pr6 corespunde titlulul seQ". condamnafiune proala- 
biia, scurta gi cuprin^6t(5re. Sa vedem. 

Observ din capul loculul ca d. Krzyzanowski, de^i Polon, to 
tu^T scrie f6rte tncurcat polonesce. Sfcilul e greolu §i expunerea 
confusa. Cu anevoe il po^l traduce cu destula claritate. Aga d. 
KrzySanowski analis^za Istoria criticd In urmatorul chip, a^a ca 
nici ed-insuml n'o mal Infeleg bine: „Hasdetl nu numal crede in 
,,continuitatea elementulu"! romanesc in Dacia, dar Inca H permite 
„a persista pe §esurile Romaniel, unde apol, ImpreunS cu parti- 
„zanil immigra^iunit, vede renascSndu-se mal tar^iti Statul, §i po- 
,,runcesce voevo^ilor romanesci sa piece de acolo pentru a cuceri 
„in Ungaria In secolul XIII banatul Severinulul, Amla^u) §i Fflga- 
nfa^ul, silindu-se a lega intr'un mod (5re-care istoria cu tradijiunea". 
D. Krzyzanowski habar n'are de argumenta^iunea mea. Intre altele, 
e caracteristic ca pentru d. Krzy2anowski banatul Severinulul se 
afia in Ungaria. De ce <3re tot In Ungaria nu se afla Lembergul, 
de (5ra ce regil Ungariel I5I ^iceati ; ^reges Galitiae" ? Apol dupa 
d. Krzyianowski Romanil n'ar fi putut fundi un Stat In Dacia, 
daci ar fi locuit iral de 'nainte tot in Dacia, ci trebuiaQ neap6rat 
venijl de peste Dunare adhoc. curibsi logica. Presupun ca am 
priceput pasaglul de mal sus. 

D. Krzyzanowski inQ mustra f^rte aspru, pe mine ca 51 pe d. 
Xenopol §i pe Rosier, ca nol to^l am atribiiit lul Alexandra BasarabA 
victoria asupra Ungurilor la 1330. Dupa d. Krzyzanowski, Alexandra 
nu era de loc Basaraba, ci fusese Basaraba numal tatal lul Alexan- 
dru, §1 Did tatai acestui tata nu era Basaraba, ci fusese numal 
Tugomir, cad— 6ra§l dupa d. Krzyzanowski — Basaraba era numele 
personal al unula singur, nicl de cum un nume de familia satt de 
dinastia, acafandu-se acel nume personal mal in urma pe nedrept de 
catra urma^l ca un epitet onorific: „potomkowie przybierali p6zniej 
„ch^tnie czciq powszechnqotoczone imie". Pentru a completa ac6sta 
suni^t^ galimatia, d. Krzyianow.ski ne mal mustra cu aceia^l as- 
prime pe noT tojl, Intr'o lunga noti^a, ca am cutezat nol tofl a con- 
funda in documentele ungurescl numele Bazarad cu numele Ba- 
zarab, cad Bazarab nu este Bazarad: „o nazw^ si? nie troszcz^, 
„czy brzmi Bazarad czy Bazaradi, bo przeniieniajq j^ zawsze na 
„Bassarab lub Bazarab". Aci d. Krzyzanowski intrece prin non- 



y Google 



Lviir 

sens chlar . . . chlar pe d. R^thy, ceea ce mi s'ar & parut a ti peste 
putin{a. 

D. Krzy2anowski Jine mor^i^ ci Jnainte de anul 1330 nu exi- 
stase In istoria romana numele Basaraba. Ce face dara cu Fazel- 
ullah-Ra§id eel din Istoria criticd, utilisat apol de d. Xenopol ? 
Acel text suna sub anul 1240 : „dupa ce a trecut {era Alula, 
„n ese Inainte Bazaran-bam cu o armata" etc., apol mat jos : 
fltrecu peste munfi, intrand la Kara-ulaghi, §1 a batut pop^rele 
„ulaghice. . ." Despre XJlaghl §1 Kara-ulaghi, adeca Romanl §i Ne- 
gri-Romanl, d. KrzyJanowski nu vorbesce nemic, intocmal ca o 
mata care, cand i^l inchide ochil, crede ca nerainea n'o vede ; 
lar despre Bazaran-bam eel de llnga Olt d. Krzy2anowski ^ice ca 
nu p6te sa fl fost un ban Basaraba. Este o niscocire a lul HasdeO. 
„Cat de nie§te§ugita este o asemenea combinajiune— mio taiascurt 
„d. Krzyianowski— ac6sta nicH n'are trebuinja de a fl dovedit {Jak 
„sztucznq jest cala komblnacyja, nie potrzeba dowodziiS)". Adev6rul 
eel adevfirat este ca pe cele 28 pagine, nu numal de asta data, 
ci la fie-care pas, nu se gasesce nicairl vre-o umbra de dovada. 
Pretutindeni d. Krzyianowski ^iceca„n'are trebuinfa dea dovedl". 
Cine 6re sa fl fost Basaran-bam eel dela 1240? Cine?— pentru d. 
Krzy2anowski lucrul e fdrte simplu : era un ^general unguresc 
(wodz w^gierski}". Apo! de ! Cu acela^I temelu d. Krzy2anowski 
ar put6 sa pretin^a ca regele polon Ion Sobieski era un general 
rusesc. 



Intr'o singura cestiune nicl chlar d. Krzyzanowski nu me con- 
tra^ice. El recundsce ca Radu-Negrul n'a fost alt cine-va decat nu- 
mal tatai lul Mireea eel Mare. Aprobarea d lul Krzy2anowski nu 
m6 bucura. 

S 23. Katuzniacki. — Tamm. 

D. Katuzniacki nu s'a ocupat in specie cu originile ferel-Ro- 
manescl. In principiQ Insa el nu numal se unesce cu Istoria criticd 
contra lu! Rosier, dar Inca mal adaoga unele noue consideratiuni 
importante, mal eu sama faptui ca deja inainte de anul 1230 o 
popora^iune curat roman^sca reu^ise a se a^e^a departe peste Nistru 
in regiunea Voliniel, fundand acolo cate va niici principate confo- 



y Google 



LTX 

derate, cunoscute in cronica ius6dca sub numele de „Principl Bo- 

lohovescl". 

Sint acum trel^ecl de anl, intr'un modest „CaIendar pentru 
tofl pe 1867", edjtat de librariil bucuiesc6n Wartha, eii publical 
un articol intitulat: „Pe unde sint §! pe unde atl fost Romanii", 
in care la pag. 4 este urmatoru! pasaglu : „In provincia nuniita Po- 
„dolia, la hotarele Basarabiei, pe la anil 1230 — 40 cronicele locale 
„menJion6za „BolohovskaIa zemlKa", adeca Tera- Romanised, care 
„se intindea pe un spajitl destul de vast, dela tnaluriie NistruUiI 
„pina la fiuviul Buh. Romanii posedatl in ac6sta regiune o muljime 
„de ora^e sati tirgu§6re, precum Bakota. Kudin, Kornetin §i altele, 
„\a.v fiecare din acele republice era administrata de cate un piin- 
nfu^or, toJT unip prin cea ma! strinsa alianfa defenslva 51 ofensiva, 
„iuptand cu forfele comune contra invecinatel Polonie, dela care 
„el atl reu^it a cuceri parte a Voliniel. Dupa un moment de 
„existin{a politica destul de sgomot<3sa, numele acelor RomanI 
^despare pentru totd'auna din istorla. Pu|l la mijloc intra Polonil 
„din Mazovia §i Ruteni! din Galijia, nu e indo^la ca timpul la 
^desna^ionalizat §i pe el, precum desnationalizase pe Romanii din 
„Moravia". 

Acestea le spuneam eQ la 1867. Dupa ^ece anl, canonicul 
Petruszewicz dela Lemberg emise intocmal aceia^l parere intr'un 
articol publicat rusesce la 1877, fara a me menjiona, ca §i cand 
ar fi conceput'o el eel intalu. D- Katu2niacki dara, necunoscend noti^a 
niea, a atribuit canoniculul Petruszewicz paternitatea ileel : „Diese 
„Ansicht wurde zum ersten Male von Petruszewicz geaussert", 
— ceea ce e gre^it. Vina este a mea, in adevfir, ca in Istoria critica 
la 1873 etl n'am mal revenit asupra „Principilor Bolohovescl", a^- 
teptand atuncl a mal stringe elemente de argumentajiune, a le mal 
f6ce pina la alta ocasiune. 

Unele asemeni elemente de argunieuta^tune corroborfea toe- 
mal in lucrarea d-lul Kaluzniacki. 

Sub anul 1164 Bizantinul Niceta Choniates ne aratii ca cete 
de Romftnl locuiaQ in vecinatate cu Galifia; un prejios pasaglu, 
care iml scapase cu totul din vedere in Istoria criticd §i pe care 
contra lul Rosier il aduce d. Katu^niacki in legatura cu istoria Prin- 
cipilor Bolohovescl. 

Pe de parte, Impreglurare, observata mal intaiu de mine 
in Istoria critkA ^i reprodusa apol de d. Katuzniacki, cumca o lo- 



y Google 



calitate in Volinia, cu mult inainte de secolul XVI, era cunoscuti 
sub numele „Vadul lul Basarabd" ; pe de alti parte, tot din Istoria 
critiaf, textul dintr'o veche cronica polonft sub anul 1259: „TI)ar- 
tari, subiugatis Bessarebenis, Lithvanis, Ruthenis", unde indicatiunea 
topica se potrivesce pe deplin cu regiunea Voliniei ; aceste doue 
fapte conc6rda cu ipotesa ca acel „Principl BolohovescI" erad anume 
dintre Basarabl. 

Asupra acestui punct ett volu insista pe larg in studiul mefl 
despre B6rlad. 

Asta^I mS marginesc numat de a nu uita pe d. Katugnfacki. 



Tot aci volu Inregistra pe d. Tamm, un alt adversar al lul 
Rosier, dar care atinge Istoria criticd abia in trScet ^i mi se pare 
ca a eunoscut'o numal pe la capetul lucraril sale, ceea ce eQ regret 
mult, cad ml-ar fl lirape^it, p-Jte, unele puncturl controversate. 

D. Tamm, ca §i 'n Istoria crUicd, nu recuuosce pe nicl un 
Radu-Negrul dela 1290 In sensul cronicel muntenescl. „T6te cate 
„i se atribue — ^ice el — nu aparjin unui singur principe, ci unul 
„intreg §ir de principl". 

D. Tamm respinge Insa cu desavir^ire itinerarul cuceririlor 
succesive ale Basarabilor din Severin In sus la Filgara§ §i apoi de 
acolo in jos la Campulung fi spre Marea-n6gra, dupa cum incercal 
a stabili ell in Istoria criticd. D. Tamm are deplina dreptate. 
Acel itinerar nu'l mal primesc nict eO. il muljumesc dara ett-insuml 
pentru indreptarea unel grejell. 



§ 24. Dr. Miletici ^i Agura. 

In importanta publicajiune bulgara oficiala Sbornik, dd. Mile 
tici §1 Agura, profesori la Universitatea din Sofia, afl intercalat 
doue studie, reproduse apot deosebit : 1, Notile despre clldtorid 
scarified tn Eomdnia; 2, Daco-Romdnif -^i literatura lor cea slavicd. 

colabora^iune in genere a dot saQ mal mulft la singura mo- 
nografla, fie literara, fie sciin^iflca, are tocmsl marele p6cat de a 
fi poligrafia: unitatea de concepjiune §i de execu^iune lipsesce, 
Inlocuindu se printr'un fel de contract synallagmatic. Prin conce- 
siunl dintr'o parte 51 din cea-lalta, armonia aparenta masch^za 



y Google 



LXI 

contradicjiune reald, lar in casul eel mal bun lasa golurl asupra 
puncturilor celor ne'mpacate. 

A^a aa pajit'o dd. Agura §i Mileticl : fie-care din el, luat In 
parte, ar fl fost in stare de a produce o lucrare mal solidft. 



Autoril cunosc Istoria critkd, opera d-lu! Xenopol §1 studiele 
d lul Onciul. Despre mine el se pronun^a : „ilustrul profesor fi eel 
„nia! vechlu slavist In Romania {aHaieHHTBHn upo^ecopi it HaH-crapHan 
npMTaiib Ha cnaBBeTHKaTa Bi Pomihm r. B. 11. Xiajtey)"- Apol comparand 
pe d. Xenopol cu d. Onciul, el se rostesc In favdrea d-Iul Onciul : 
„orI-cum ar fl, Onciul e mult mal aprdpe de adev6r (sctitaffi., Onciul 
e iHoro iio-iSJimy ffo HCTBHaia)". El bine, acolo unde ei se opresc pe 
larg asupra lul Negru-voda, dd. Mileticl gi Agura m6 ulta pe mine 
cu desavlr^ire, pe d. Onciul U tree eu vederea, §i se asociaza pe 
de'ntregul cu d. Xenopol, adecft cu Radu-Negru dela 1290 eel cu 
faimdsele cris6ve ale Campulimgului. 

Dd. Agura §i Mileticl ea§tiga un plm prin ambilaterala erudi- 
Jiune a amindurora, dar ob^in un minits sub raportul consequentel 
eelel dualistice, e§ind drept resultat un plus-minus. 



ReQ calculand matematicesce ca dot lucr^za neap3rat de doue 
orl lual spornic decat unul singur, ambit autorl nu numal §t aO 
facut unul altula nesce conciliajiuni recipr6ce in dauna sintesei, 
dar Inca aQ zorit a isprftvi lucrarea cu orl-ce prej pr6 lute, s'atl 
precipitat fara cale, capetand astfel o valdre efemera. 

Un exemplu. 

Dd. Agura §i Mileticl sciO bine ca Rosier dete o lovitura de 
mdrte a§a ^Jisulul Notar anonim al regelul Bela. Orl-ce punct din- 
tr'un asemenea isvor suspect trebul respins fara cru^re, intru cat 
acel punct nu se pdte Intemeia pe vre-o alta fantana sigura sati pe 
mal multe fantane convergin^l. Intra altele, contra unor autorita^I 
atat de respectabile ca DOmmler §t Badinger, Rosier a restumat 
cu toptanul din sfera Notarulul anonim teoiia anteridra despre 
existen^a medievala la nord de Dunare a vre-unul Stat bulgareac. 
Bulgaril stapanind unde-va in Dacia cea medievala, este o curata 
fantasia, ^ice Rosier. De aceea Jire^ek, istoricul eel mal recent §i 
mal critic al Bulgarilor, se feresce cu staruinfa de a vorbi despre 



y Google 



Salanus, despre Kean, despre cel-Ial^I „duces Bulgarorum" din re- 
giunea Carpatilor inainte de Asani. Dd. Xenopol 51 Onclul s'af\ 
alunecat pe acest pripor ; dar nici Intr'un cas nu trebulati s'o facil 
dd. MileticI §i Agura, de vrerae ce el sint specialist! pe terenul isto 
riei bulgare; iar de pretind c& bine ad facut'o, atunci eratl datorl 
a demonstra er6rea lul Rosier. Neavfind destul timp §i socotind de 
prisos a lucra inceti|or pentru a aprofunda cestiunea, dd. MileticI 
§i Agura nu se sflesc a vorbi cu siguran^ despre stapanirea cea 
veche a Bulgarilor pe malu) nordic al Dunaril : principele bulgar 
Kean, principele bulgar Salanus, principele bulgar Achtuni, princi- 
pele bulgar Glad, principele bulgar Menuniorut, Bulgarl peste Bul- 
gari. NicI dupa Asanl, nicHnainte, nic! in Temi^iana, nicl in Ard61, 
nici in f^ra-Iloman^sca, nicl in Moldova, dominatiune bulgar6sca 
istoricesce dovediti n'a fiin^at. Bulgarl bejenarl in diferite tim- 
purl §i locurl ati fost, ffSra lndo6la, ca buna-6ra Bolgar-Cserged in 
Transilvania saQ mat multe sate numit» §cbel pe alurea ; dar 
nicairl Bulgaril la nord de Dunare n'afl fost niclodata stapan! 
saQ cuceritorl, afara numal de prima epoca a treceril Bulgarilor, 
adeca a Slovenilor, In secolil VI— VII la lornande §i la ProcopiO. 
Am vfi^ut mal sus, cat de §ubreda a fost documentarea d-lul On 
clul despre un Stat bulgaresc cis-danubian post asanic ; tot aga de 
§ubreda este contra lul Rosier orl-ce documentare pentru periddele 
cis-danubiane cele ante-asanice. §'apol dd. Agura |i MileticI nicl 
nu se lnc6rca macar de a documenta bine-reti. 

Insistand asupra unel Active peri(5de bulgarescl in Romania, 
dd. Xenopol, Onclul, MileticI §i Agura, negre§it ^i d. KrzyXanowski, 
tojl la olalta combat in Istoria criticd interpretare a mea In le- 
giltura cu cea mal veche a^e^are aRomanilor Dunarentln Fagara^, 
adica a Negrilor-Romanl. 

volu reproduce aci inextenso : 

„Cea mal veche men^iune despre Fagara§ ne intimpinS Intr'o 
„dip!oma din 1231. Primul punct, care ne isbesce intr'insa, este 
„ca laturea Fagara§6na se numla tot d'auna, chiar cu mult Inainte 
„de secolul XIII, „\6va. Romanilor"; terra Blacorum. Acest dat, 
,,expres In modul eel mal clar, se clocnesce cu alta indica^iune 
nde tot obscura, care nu pOte fi descurcata ^ra ajutorul unel la- 
„bori6se critice. Actul povestesce, in ce chip satul Bola, de§i pri- 
.,mitivaniente nu facea parte din jiirisdictiunea Fagara^ulul, totu^l 
„mal la ui-ma i s'a supus prin for{a: „a temporibus jam, quibus 



y Google 



^ipsa terra Blacoruiii krra Bulgurorum exUtisse fertur". AiJeca : 
„Numat de cdnd se §ice c'aU venit Btilgarit In ac48t& {erd a Romd- 
..nilor. Bulgaria nftvali^t in Fagara| §i anexand catra el un satule| 
■jiela margine, carele Jinuse mal 'nainte de un alt scaun, 6ca o 
„adev6rata cimilitura. ^'apol sa se bage de samS o Impreglurare. 
pintre anul diplomel §i Intra anul acelel cucerirl bulgare cats sa 
„fi trecut eel pujin vr'o cincl-^ecl de an!, de Ora-ce naratorul pre- 
„cis6za tlmpul evenimentulul numal printr'un se §ice, ca nesce lu 
,,crurl depSrtate, aflate dela batrani, nu vfi^ute gi au^ite. Ar urma 
,,dara ca Bulgaril vor fi cuprins Fagaragul pe la 1160 — 1180. Insa 
^tocmal atuncl el zSceaQ in sclavia G-recilor, de unde s'aQ smuls 
.,;ibia intre 1190—1200. Este Invederat ca Bnlgari din diploma 
,,insoran6za alt ce-va. Sa aruncam o cautatura asupra geografiL-t 
,,din evul medio, §i totul se va Impaca. Bizantinul Leone Graniatic 
„din secolul XI, vorbind despre transportarea unor compatriotl al 
,,sel pe malul nordic al Dunaril in f6ra-Roman6sca, ^ice: In Bui- 
..garia de peste Istru. Carta catalana din 1375 da Romaniel danu- 
„l)iane numele corupt de Burgaria, pe cind Bulgariel propritl ^ise 
..if reserva forma cea corecta : Bulgaria. Cronicarul oriental Ra§id, 
,,carele trala in Persia intre 1250—1300 §i lucra dupa fantane oti- 
.jCinle, cand descrie o invasiune mongola din 1240, numesce Bvl- 
„garid acea regiune unde se afla „{6ra Karavlachilor §i a lul Ba- 
„sarab ban" , §1 sa se observe ca in acea expedi^iune Tataril nu 
,,trecusera de loc peste Dunare. Ac6sta confusiune nominala avea 
..in vedere nial ales banatul Severinulul, despre care la 1237, nu- 
„mai g6se ani dupa datul documentulul de mai sus, regele maghiar 
,,BeIa IV scriea catra papa Gregorifl IX: „terram Zemrarn circa 
„/}artes Bulgariae", lar intr'o diploma din 1239: „Qrca paries Bui- 
^gariae in terra quae Zeuren nominatur". Cu alte cuvinte, Olteni! 
„pentru Transilvanl eratl nBulgarl" prin veciMtate cu Bulgaria, in- 
„tocmaI precum pentru Romanil cis-carpatini sint pina asta^' 
,j„Ungurenl" frazil nogtri din Transilvania prin veciMtate cu Un 
„garia: „circa partes Hungarlae". Pina in timpil raal noul, Arde- 
„lenil ne botezati pe nol cate o data cu epitetul de Bulgari, Incai 
„suburbiul muntenesc dela Bra§ov, remarcabil prin biserica lul N6- 
„goe Basaraba gi unde nu vejt au^i o singura vorba bulgar6sca, se 
.jporoclesce in limba maghiara „Bolgarsz6k" sati scaunul Bulgarilor, 
„tar romanesce se ^ice „§chel", precum cronicele n6stre cele vechl 
„numiiiQ pe Bnlgari. Sasul Reichersdorfer, scrifend in prima juma- 



y Google 



LXIV 

^tate a secolulul XVf, se rostssce despre suburbiele Bra^ovulul : 
^„unum incolunt Bulgari, alterum Hungari, Saxones agricolae ter- 
„tium". Cine <5re nu re3un<isce aci sintesa celor trel najionalita^l ale 
,Ard61ulul? Cu cate-va rinduri maljos, insugt Reichersdorfer pune 
„in loc de Btdgari pe „Valachi". Dar de ce si mal vorbim despre 
^Bra^ov, clnd avem o marturia tot atat de positiva chKar in pri- 
^vinja Fagara§u!uT? Un poet sftsesc de pe la 1550 11 descrie in 
„urmatorul mod : 

,&rx iacet ad ripas piacosae dives Alutae 
„Cui Fogaraa priscj nomen tribuore cotoni, 
^Undique cum foasis valido circumdiita intiro... 
„EIanc habitant ctrcum fodienla rura Traballi 
„In»ameri, quibus ars leges et iura ininistrat". 



„Adeca; ,Pe maluiile pescosulul Oit sta vestita cetate, carila ve- 
,,chil locuitorl 11 impusera numele de Fagaraf, incunglurata de 
.jpretutindenl cu ^anjuri 51 cu putemicul zid, unAe locuescimpregtur, 
„deda^i plug&ri^, nenumSratii TribaU, supufl legilor §i dreptulul 
^dictate din acel castel". Celebrul Sas Eder, editand poema lul Sche- 
„saeus, observa : „Sub epitetul de Tribali, sinotum cu Bulgarii, s'mt 
„lntele^ Bomdnii de Ungd Fdgdra§, precum tot Bu/garl se numesc 
„Romdnii dela Braqov". A§a dara asupra numelul Bulgari In Infeles 
„de RomanI danubiani nol aveni marturt : 1. Leone, scriitor grec 
„de pe la anul 1010; 2. Ra^id, analist oriental din secolul XIII; 
,,3. Mappa catalana din secolul XIV; 4. Reichersdorfer, autor tran- 
„silvan din secolul XVI; 5. Schesaeus, compatriot ^i contimpur^n 
„al acestuia din urma : 6. Accepfiunea actuala a vorbel „Bolg:lrsz6k" 
„la Bra§ov. Primele trel marturie sint pre^ibse prin epoca lor dintre 
„secoliI XI— XIV; ultimele trel sint nu mal pujin importante prin 
„aceea eft emana tocraai din nesce sorginjl transilvane, lar Schesaeus 
„mal cu sama se refera anume la Fagara^. Neresumam: Bra^ovul 
„ca §i Fagara§ul, d'o potriva a^e^ate la marginea Munteniel, pri- 
„misei'a in cursul evulul meditt din por^iunea danubiana a Daciel 
„un noti contingent de element romanesc, pe care Sagil, Unguril 
„^i chiar frazil no;tri de peste Carpa^I nu scieaQ cum sal distinga 
^decat numal atribuindu-1 porecla de BulgaH, fiind-ca venlail din 
„regiunea „circa partes Bulgariae", pe cand Romanilor transcarpa- 
„tinl li se reserva mal cu preferinta, precum vedem in documentul 
„din 1231, epitetul de Blackf. §i totuji in purine regiunl ale Pro- 



y Google 



„vinciel Traiane vi(a romftna e mat neamestecatft cu elemente 
„straine, mal pur& ca fn (6ra FagAra^ulul. F&gd.r^enil— tjice d. fiari( 
„ — nu se Incuscresc nici o datA cu ne-Homanl- Exegesa unul singur 
„cuvSnt, asupra cftrula no! nl-am dat osten6la de a grflmadi probe 
npeste probe, lmprfl§tia Wta negura. Termonul „Bulgari" din actul 
„dela 1231 cap6ta odeplina claritate: erati RomanI delaDunare..." 

Argumenta^iunea mea din Ist&ria criiicd., orlcine s'o fi desa- 
probat, eQ o man^in §t astfii^I m fond. 

Fasaglul din diploma dela 1231 : „terra Bulgarorum extittsse 
fertur" p(5te sa nu fie tradus: „se ^ice ca s'afl a§e^at Bulgaril", 
cacl latinul exto Insemn^za: a re^ari, a se arata, a fi de fa^a. 
Schimbandu se expresinnea orl-^icum, sensul remane acela^!. 

Argumenta^iunil mele neminea Inca n'a opus o contra-argu- 
mentajiune. Dd. Agura 51 MileticI in specie, cu obiclnuita lor pripft 
colectiva, Inlatura orfce discujiune: „Provincia Pagara§uluf aparji- 
„nuse In vechime Bulgarilor (o6jiacTbTa ^orapanii e npHHa;iJiesaia bi npi^ 
^tHDiHB Bptieia Ha E-urapBrfa)". Pentru el remane necontestabil, ,Hec&i- 
HeHHO", nediscutabiia axioma ca : ^la Fagara^ In anul 1231 se 
„mal aducea Inca a-minte primul imperitl bulgaresc, care stapanise ^i 
„peste Transilvania (mpBOTo fiwirapcKo impcTBO, kooto e aiaio BJiacrt h «h 
„TpaHCHiBaaHfl)". Atata, 51 tot. Ac6sta se chiama a face istoria <i vol 
d'oiseau. 

singura contra-argumentatiune s'ar pufc6 opune argumenta- 
(iunil mele, §i tocmal ett-lnsumi volu face. In actul dela 1231 
Intre termenil ^Bulgari" ^ ^Blachi" nu se manifesta un antagonism 
etnic, nu se vede nicI decum vrajma^ia Interna^ionala, ci numal 
se menjion^za schimbare de situa^iune juridica : de cand s'aO in- 
trodus noua stare de lucrurl. In acest act nu se i^ice ca „But- 
gari" nu mal sint in {^ra Fflgara^ulul la 1231; din contra, ei 
persista, de vreme ce menjiunea lor este necesitate practica ; 
dar se constata ca nu existasera acolo <ire-cand In „terra Bla- 
corum", fiind atuncl f(Srte de de-mult altft situa^iune juridica. 
De cand Fagara^enil figur^za In istoria TransUvaniei, trasura lor 
juridica cea mal caracteristica este institutiunea boierilor, carl 
nu ne apar nicairi la cel-lal^I Ardelenl, afara de Fagara^ §i de 
Ha^eg, cele doue regiunl strins legate cu casta nobilitaj-a cea ol- 
ten6sca a Basarabilor. Bofar, In paleo-slavica boHar, „e«4wpi'', este 
la Romanl un bulgarism, negre^it, Insa nu Insemn6za de loc ca bo- 
ierii romanl eratt saO trebuiall sa fie Bulgarl, dupa cum tot Slavic 



y Google 



LXVI 

este la nol kinez, paleoslavicul kniami, „K»^ak'', pe care Slavil 
II imprumutasera din germanul htning, raacar-ca nobilimea lor nu 
eratl Nem^I. A^a 6ar&, cu mult tnainte de anul 1231 Basarabi! 
Introdusesera la Ardelenfl din FSgara^, in „terra Blacorum", o 
schimbare de situa^iune juridicft, un noti raport de proprietate te- 
rltorialfl, anume „\6r& boier^sca". Dupa vechea fonetica roma- 
n^sca se ^icea boliarf. In paleografia latina este anevoift a deosebi 
pe g de y. In actul din 1231 e dara permis de a ceti textul : „a 
temporibus jam quibus ipsa terra Blacorum terra bulyarorum 
extitisse fertur" . Decl ajungem tot la Basarabi, nici decum laBuIgarK. 

Dd. MileticI §i Agura, In conformitate chTar cu titlul celor dou6 
lucrfirl ale lor, ar fi adus un mare serviciti Romanilor §i Slavilor 
tot-o-data, daca s'ar fi apucat a grupa elementele romanesci isto- 
rice cele impra§tiale cu prisos In poesia poporana a Bulgarilor, mal 
ales in acea epica. Intre altele, buna-(3ra, cu ca^I-va ani Inainte 
de dd. Agura §i MileticI, d. Draganov a descoperit tocmal la Bul- 
garil din Macedonia un cantec despre eel dol voevocjl romanesci: 
lancul-voda ^i Negri^-voda (Hmyn BoSsoAa h Mirpma soflsoAa), poeti- 
sand cunoscuta du§mania a lul loan Huniade contra lui Vlad Dracul, 
pe care'l om6ra la 1446. Prin acest cantec, unde Vlad Dracul 
p6rta numele de Negru-voda, dd. Agura §i MileticI ar fi priceput 
ca epitetul de Negru se aplica de o potriva bine la orl-care Ba- 
saraba, to^l Basarabi! av6nd pe st6gul lor capete negre. 
Incepend din vremile cele mal vechi ale relajiunilor Internatio- 
nale, Romanil n'aO Incetat nici o data de a ajuta pe Bulgari ; lar 
Bulgaril, drept o recunoscinfa inconscienta, in baladele lor afl cantat 
merea bogata memoria a Basarabilor: pe Radu, pe Mircea, pe Ban 
§i altil. Despre acestea, dd. Agura §1 MileticI tac mutesce. De sigur, 
nu printr'o nerecunoscinfa conscienta. 



Cele cantarite In capitolul de faja, Incepfind dela d. Xenopol 
^i pma la dd. MileticI §i Agura, ml-atl adus o viua lumina. 

Ele m'aO luminat a m6 convinge prin contra-proba ca Istoria 
crUicA In privinfa lul Negru-voda a avut o desavlr§ita dreptate. 

Veriflcafea fAcuta, planul aprobat, teraelia fiind tare gi tncer- 
cata. pot merge mal departe cu cugetul Impacat, cladind acum un 



y Google 



LXVII 

edificitl definitiv, pentru care— dupa ce nu volu mal fi pe pamint 
— reparatiunile ulteri6re, necesare din timp In timp la orlce dft- 
diro, nu vor compromite opera architectulul. Pentru asemenea re- 
para{iunl vor fl suflcien^l nesce timpli calfe de architecture. 

In capitolul urmfltor, prin care se Incheia munca mea, unele 
pasage din Istoria criticA vor fl intercalate intregl, servind ca un 
fel de soclu architectonic la completarea §i terminarea operel, de 
6rS, ce'l aveani gata mal de'nainte, nesguduit printr'o durata de 
b-el-^ecl de ani. 



III. 

INTEMEIAREA TEREI-ROMANESCI. 

Boierul Murgul, eel mal vechlu analist al Moldovel ^i al Mun- 
teniel tot-o-data, scriind pe la 1460, ne spune ca Statul ^erel- 
Romanesct fusese Intemeiat la anul 1310 de catra tatai lul Vla- 
dislav, adeca de catra Alexandru Basaraba, pe care '1 numesce 
Negru-voda. 

Abia peste un seed dupa boierul Murgul, done crisiive munte- 
nescl de cea mal perfecta autenticitate, pastrate In Archiva Sta- 
tulul printre ale manastiril Tismdna qi reproduse aci in fac-simile, 
unul din 1569, cela-lalt din 1576, ambele numesc Negru-voda de 
potriva pe Vladislav si pe Radu, eel dol fil al lul Alexandru 
Basaraba, anume crisovul din 1569 pe Vladislav il califlca „Neg^u- 
„voda eel Intaiu Intemeiator al ffirel-RomanescI" (fl|i«!K wt 

CkSA^Hif KitdUlKOf 3fMAt RffkBO ' WT UtPfiiA ROfKO^A). 'i&I CriSOVUl din 

1576 lu! Eadu il ^ice simplu; ^Negrul-voevoda". 

Marturia celor dou6 crisdve din 1569 §1 1576 este pe deplin 
conforma cu biografla sflntulul Nicodem, pe care, dupa tradi^iunea 
batranilor calugdrl deia Tism^na, a scris'o ieromonahul Stefan, 
spunfendiine ca Statul ferel-Romanescl fusese Intemeiat de 'ntaifl 
de catra Vladislav Basaraba, pe a doua tinia de catra fratele mal 
mic Radu. 

Despre boierul Murgul fi despre ieromonahul Stefan ett am 
vorbit deja pe larg mal sus In 9§-flI 3 §i 13. 

A^a darft, dupa cele mal vechi ;i cele roal necontestabile date 
cronistice, Intemeiarea ferel-Romanescl, treptata uniflcare n teri- 



y Google 



toriulul pe ambele laturl ale Oltulul de 'npreunA cu o parte din 
Ard^l, se Intamplase nu de o datft ^i nu sub un singur prin- 
cipe, ci In interval de trel pfltrare de secol, intre anil 1310 — 1385, 
de catra Alexandru 51 apol succesiv de catra fiil sel Vladislav §i 
Radu, cate-trel aparendu-ne sub acela^I epitet de Negru-voda. 

Luand ca punct de plecare pe boierul Murgul din 1460 §i 
cele dou6 cris(5ve din 1569 §i 1576, eO volu Incepe prin a des- 
bate mal Intaiu Intr6ga epoca cea preliminara dela 1230 pina la 
1310, g'atuncl volu ajunge cu deslegarea definitiva, ca punct de 
sosire, la aceia^I mar6^ triada: Alexandru-Vladislav-Radu, tatat cu 
fin sei, eel tre! Negri In quintescen^, fl6rea Basarabilor, 
dintre carl Radu form6za apogeul, expresiunea cea mal completa 
a trinitatil, intemeiatorul eel final al Sfcatulul ferel-Romanesci, 
dlnsul care— Intr'un crisov din 1879, reprodus In fac-simile, se in- 
titul6za inainte de fiul setl Mircea : „marele voevod 51 Domn, oblftdu- 
„ind ;i stapanind tata ^ra Ungro-vlahiel ^ laturile depestemun^l 
„§i Inca \en\e cele tataresci ^i ducele Anila§ulul ^ al Fagara§ulul §i 
„ban al Severinulul §1 pe ambele malurl ale Dunarii Intregl chiar 
„pina la Marea cea mare ^i al oraigulul Silistria stapan". 

%. 25. Mehedin^ul !n stlip^irea Ungurilor. 

Blbliogrifla: Ittoria crilied t. I, p. 38-8. — Arehiea Morkd t. lit p. 191—98- — 
Kem^ny, Ueber die Knesen, in Kurz's Ua^azio t. 11 p. 304—5. — Olakua, Hungaria et 
Atila, Vtndobonae 1763 in-8 p. 76. — PMy, A SzOrenyl bansag, Pest 1878 in— S t. I 
p. 248 eq. — Idem, A Temesi b&neag, Pest 1868 in-8 p. 10. — Fejir, Codex diflom. 
Uungariae, t. Ill vol. 2] p. 318, t. IV, vol- I p. 22, vol. 8 p. 562- — Marunburg, Eleine 
siebenbQrgische Geschichte, Pest 1606 in— 16 p. 22i.~ M<4dovan-Barii, Diplomatariul in 
TransilvaDia I871 p. G5. — Stabd, Szdkely Oklev61tdr, Kolozavartt 1872 in-S t I 
p. 7,— Chhoahki uapil Eopnca, in P&kobckh, H-bKOJiKO pbis o Actin, Bfelgrad 
1860 in-4 p. m^.—SlriUer, Memoriae etc., t, II p. im.—Ph. de Stoiakea In Du Cange, Hi- 
atoire de I'empire de Constantinople, Paris 1667 in-f. t. 1 p. 229.-KatQna, Historia cri- 
tica etc. t. V p. 653, 688, 714. 



Cet de 'ntaiu Ban unguresc al Severinulul a fost Luca : „Lucas 
Banus de Scevrin" Intr'o diploma din 1233. Prin urmare, ce-va 
Inainte de acel an Unguril cucerisera pentru prima 6r& Seve- 
rinul. 

Prin „banat de Severin", din punctul de vedere al Ungurilor 
nu se in^l^ea Oltenia Intr^ga, ci numal o parte a disbdctulul 
Mehedin^, anexata catra o parte orientaia a Teme§iane1. 



y Google 



Acest punct de vedere trebue bine lamurit. 

Despre secoHl XtV 51 XV Intinderea teritoriala a banatulul 
celut unguresc al Severinulul este necontestabilft. 

Pentru secolul XV, Nicolae OlaB, traind in prima jumatate 
a secolulul urmator, ne spune f(!irte limpede ca la Ungurt Banul 
Severinulul stapania cetatea Severin, carula 11 erati supuse Or- 
§ova, Mehadia §i Peth, nu mal mult decat atata: „Sevennum 
arx, infra Trajani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Peth, Mi 
hald, illi subditis, harum praefectus Banus..." 

Cam tot atata, plus valea Alma^ulut In Temefiana, era In se- 
colul XIV, dupa cum resulta din aiaturarea a trel acte autentice : 
unul unguresc gi dou6 romanasci, t6te din acelagi an 1387. 

Gel unguresc suna ; „Nol Stefan Losonczy, Ban de Severin §i 
nPintre cele-lalte demnJtajl comltele Teme^ianel, facem cunoscut 
„pe viitor prin actul de faJS, cumca avend In vedere demnele de 
„lauda merite ale credincWselor servicie, pe carl Petru fllul luf 
,,De^, kinez din districtut numit Alma^ al castelulul regesc Me- 
„hadia, precum ^i fra^i! sel uterint Cristea fi MihaiQ, expunfindii'^t 
„averea fi vi^jja in maf multe pericole 5! de raal mult timp, 
„le-an adus maiesta^il regesci sub predecesoril no§tri Banl al ^i- 
„sulul nostru banat, §i chiar noue pe cand lucram pentru liberarea 
„d(5mnel regine Maria, decl !n resplata acelor servicie, precum §i 
npentru a-1 mal Indemna la altele §i de acum Inainte, U-ara con- 
„ferit In virtutea oAciuluI nostru un sat regesc numit Patak in 
^districtul supra-scrisulul castel Mehadia, cu tdte foMsele §i depen- 
„din^le de orl-ce natura, lor §i mo§tenitorilor lor, ca sa'l albe §1 
„sa'l {ina sub condi^iunile §i darile de mal jos, adecft etc. Dat in 
„Ineti, a doua ^i dupa serbat<)rea santulul confesor AlexiO (18 
„IuliO), anul Domnulul 1387". Sa se observe ca Losonczy, de§i 
nu numal Ban de Severin, dar ^i comite al Teraegianel In acelagl 
timp, totu§l daruiesce frafilor Degenl satul din regiunea Alma^ulul 
anume In calitate de Ban de Severin §i pentru nesce servicie fa- 
cute anume pe teritoriul banatulul de Severin: „videlicet Banis 
dicti nostri Banatus". Alma^ul, „districtu5 vocatus Halmagy", fm- 
preuna cu castelul Mehadia, „castrum Mihald", facea dar o parte 
integranta nu din comitatul Teme^ian, „comitatus Themesiensis", 
ci din banatul de Severin, „banatus Sewrinensis". Pe cand Lo 
sonczy, dandu-§l tltlul de Banus Sewrinensis, darula la 1387 unor 
Romanl din Alma^ un sat din acea lature, In acela§l an nol ve- 



y Google 



LXX 

dera pe Mircea eel. Mare Intitulandu-se de asemenea Ban de Severin. 
Cum 6re ^banatus Sewrinensis" putea sft li apar^ina, amindurora 
in acela^l moment? Nu cum-va titulatura marelul Mircea va fi 
fost numal de parade ? Prin' un azard fericit, tocmal din acel an 
1387 nl-aO remas doue cris(3ve mirciane relative la Oltenia, din 
carl una pdrta datui de 21 lunit), adec& este posteridrfl abia cu o 
lunft dona^iunil lul Losonczy. Acest crisov arata limpede, printr'un 
^ir de localit&Cf : Tism^na, Vodi^a etc., cum-c& Unguril puteaQ »tft- 
pani atuncl (ermul danubian eel mult plnft la Or^ova, lar teritoriul 
spre resArit de riule^ul Cerna era Intreg al Muntenilor. Mai pe 
scurt, Losonczy se Intitula Banus Sewrinensis, Itisa poseda numal 
Mehadia ;i Alma^ul. Chiar actul seU e scris nu !n Oltenia, ;i nici 
In apropiare, ci la Ineti, actualmente Boro^ineQ, o localitate In 
parjile Aradulul. 

Fentru Ungurl dara, din totalitatea Olteniel numal M^edin^ul 
fdcea parte din „banatul de Severin". Chlar la Rom&nl banatul 
de Severin, tuat din punctul de vedere eel unguresc, se numla 
une-orl „banat de Mehedin^", buna 6v& In actul latinesc dela Ylad- 
vodft din 1511: „Radulo Bano de Mebedince". Legatura Intre 
Mehadia, mal rominesce pMehedia", gi intre banatul de Severin a 
fost atat de intima qi Indelungata, Incat nu numal por^iunea vest- 
sudica a Olteniel conserva ptna asta-^1 numele de Mehedin^, dar 
Usui poporan intinde cate o data ac6sta denomina(iune chiar asu- 
pra Olteniel Intregl, buiia-6ra !n dolna la Alezandri: 

Frun4& rerde maghiran, 
Volnlcel Mehedin^ht, 
Slot n&acut p« Truniji de fog 
Ca B& fla la lume drag, 
^'8 gedldat de mie in Olt 
Si mh rac vitfiz da tot . . . 

Urcandu-ne mal sus In secolul XIII, nu resulta de nicairl ca 
banatul de Severin sa fl fost pe atuncl pentru Ungurl mal mult 
decat Mehedintul, total saO chiar numal in parte. In diploma re- 
g@lul Bela IV din 1247, Oltenia peste tot se numesoe „tota terra 
de Zewrino", dar tocmal caracteristicul „tota" arata ca din to- 
talitate numal o parte constituia „banatus de Zewrino"; ^'apol in- 
sa^I Ungaria nu pretindea acolo asupra acestel totalita^I att ce-va 
decat simpia suzeranttate. Inv3(atul Ungur Pesty a publicat o 
vasta lucrare In trel tomurl despre banatul Severinulul, incepfend 



y Google 



din sdcolul XIII. Et reproduce o gr&mad& de documente. EI bine, 
nu se afU la dinsul absolut nicl o indica^iune de st&p&nirea 
Ungurilor In Oltenia afara din regiunea Reverinulul. 

A^a dar&, ce-va fnaiote de anul 123S, Ungaria apucase dela 
OltenI r^unea Hehedintulul, numitid acolo pe Luca §i d&ndu'I 
titlul de „Banu3 de Scevrin". Mai In urma. acest titlu a putnt de- 
veni In ierarcbia Cur^il dela Buda un ce de tot flctiv, dandu-se 
tradi^onalmente c&te unul favorit regesc chiar cftnd Unguril nu 
st&panlaQ In fapt nici un petec In Oltenia; dar pentru prima 
6r&, ca temeiU al deprinderit curat nominate ulteri(3re, trebula sSl 
& fost la anul 1233 o ra^iune serid^, o pc^esiune dre-care real& 
asupra unel pfirp din teritoriul olt^n, 

Peste ^6pte ani, la 1240, vedem pe un al dollea fan ungu- 
resc de Severin, numit Oslu: „Oslu Bano de Zevreno". Delaacesta 
ne-a remas nu numal o men^une in diplome maghiare, dar Incfi 
— lucru mal semniScativ— suveniil top<^raflce In regiunea occiden- 
tals, a Olteniel : In districtui Grorj valea Oelea gi muntele Oslea, 
ambele la hotar, lar In Mehedin( dol mun^I Oslea, de asemenea 
1& hotar, pe cand nicl un nume local analog nu ne IntimpinEL ni- 
cflirl In interiorul ^rel §1 pe alurl in restul Romftniel- Ar fi im- 
portant de a cerceta, daci nu cum-va Mehedinjenil §i Gorjenil 
vor fi pistrand vre-o legenda despre acel Ban Oslu. 

Este sigur dara, mal repetam Inca o data, intre anil 1230 — 1240 
Unguril cucerisera dela Romanl Mehedin^ul, eel mult cu o fa|ia 
margina^a a Gorjulul §i a Doljulul, In6in(and un banat al Seve- 
rinulul. 



Gucerind Mehedin(ul, In caput carula puserape Luca pe la 1233 
ca Ban al Severinulul, Unguril pe de o parte aQ respins de acolo 
pe Romanl, lar pe de alta s'ail v^^ut In vecinatate cu Bulgaria, cu 
care pina atuncl el nu se InvecinaQ nicairl la Dunarea de jos. 
Treb^ira dara sa continue o lupta, in care pe HomanI nu puteaQ 
sa'I aivLte mal bine decat Bulgaria, mal corect dinastia cea roma- 
n6sca a Asanilor. Domnia atuncl imperatul loan Asan, filul pri- 
mutul Asan. al fundatorulul imperiulul romano-bulgar. Era unut din 
eel mal marl principl al epocel, acela despre care episcopul frances 
contimporan Hlip de Mouskes ^icea ca era f(5rte vit^z §i Kite In- 



y Google 



LXXII 

Jelept; „Ki rault ot valor et haiit sens". In adev6r, BulgariT n'aO 
zabovit contra Ungurilor In ajutorul Oltenilor. 

In archival SzecsSnian deta Pesta se pflstr^zft fn original o 
diploma cu data 1235, pe care 51-a copiat'o contele Kem6ny, de 
undo fragmentata de canonicul Stefan Uoldovan In F<3ia Asocia- 
^iunil Transilvane pentru literatura rom&na, inso^ita de sumarul 
adnotat de reposatul Bari^. Prin acea diploma regele Bela IV da- 
ruesce magiatrulul DionisiQ trel sate In Ungaria, drept resplata 
pentru serviciele aduse Intr'un crAncen rfisboiti contra lul Ale- 
xandm, fratelul Impfiratulul bulgaresc : „contra exercitum Ale- 
xandri fratris ipsius Imperatoris Biilgaromm*'. 

Ca frate al lul loan Asan, Alexandru este cunoscut de de- 
mult. In a§a numitul Slnodik din aecolul XIV, Intra membril fa- 
miliel Asanilor el este numit dupa loan Asan : „Sebastocratorul 
Alexandru, fratele marelul Imperat Asan". Bizantinul contimporan 
Akropolita ^ice: „Primul rege bulgaresc Asan avusese del ffl pe 
loan §i pe Alexandru". De aci genealogia la Stritter: 



loannes II Asan 
(1221-1246) 



CallimanuB II. 
(1257). 



Reproducend fragmentul dupa canonicul Moldovan, Bari^ ob- 
serva: „Vede orl-cine ca aceste batat erafl intre UngurlSecul 5! 
„lntre vecinii Romanl confederal pe atunct cu Bulgaril". Canoni- 
cul Moldovan scurtase peste mteura diploma cea din 1236, fa- 
c6nd astfel pe Bari^ sa cr6^a, ba chiar sa fie convins ca Bul- 
garia se bateaO cu Secuimea In Ard^I, fliud alia^l cu Romanil de 
acolo. A ascunde dintr'un text o por^iune esen^iaia, nu e cinstit. 
Canonicul Moldovan indusese Intr'o grava erdre pe venerabilul Bari^. 
Mai corect a fost profesorul Szab(5 dela Cluj in diplomatatSul se- 
cuesc, unde publica de asemenea un fragment, dar mal- complet, 
anume urmatorul pasaglu, care lipsesce la Bari^ : „Dum in obsi- 
„dione Castri Budung essemus constituti, egredientibus e Ca- 
„stro militibus ex adverso, iam dictus Dionysius primus inter alios 
„conflictum iniens cum eisdem, ipsos in Castrum redire compulit, 



y Google 



Lxsin 

^absque uUa nostrorum lesione" ; adica: acel DionisiQ se luptase 
contra Bulgarilor §i 1-a respins atunci cAnd r^ele Bela IV asedi&- 
cetatea Vidinul. Nici o alusiune la Ard61. Toctnal Vidinul, 
^castrum Budung", este acela care ne iurain^zi. Diploma ne 
spune eft In aceia§I expedi^iune contra Vidinulul sebistocratorul 
bulgar Alexandra surprindea mereQ pe Ungurt, Impra^tiajt pentru 
a despuia ^i a pustii ^ra cea de Ifngft Vldin, lovindu'f pe din^il 
fiiti§ sati prin stratageme, ba |i robise chiar pe comitele Bogomir 
filul lul Zuboslati, capul Secuilor; „qui (Alexander) per multas 
„acies at latenfces insidias, nostros homines ad depopulandam et ■ 
„spoIiandam terram dispersos frequenter invadere consveverat, 
„qui etiam Bogomerum filium Zubuslay comitem et Ductorem Si- 
pCulorum captiverat". Din causa canoniculul Moldovan, Barif In- 
telegea eft Bulgarit „despulaQ §i pustilati" Transilvania, pe cand 
textul este f6rte Iflmurit: Unguri! despulafl §i pustilatt regiunea 
Vidinulul. 

NicI profesorul Szabd n'a facut bine de a se margini cu un 
fragment. Nuraal diploma Intr^ga limpeijesce pe deplin situajiunea 
cea istorica. Acea diploma flgur^za intr^gft in colec^iunea lul Fej6r, unde 
ni se arata — pe prima linift — eft data 1235 e gregitft, ci data 
cea autentica este 1236, de vreme ce dat^zft din anul al doilea al 
regelul Bela IV. Apol — pe a doua linia — din textul diplomel 
Intregl resulta ca resbolul eel dela Vidin fusese tnainte de alte 
doue evenimente, carl amlndoue se intamplaserft in anul 1233: 
un resbolu In Galitia |i un resbolu cu Austria, ambele Inregistrate 
la Katona. Resbolul in Galitia este mal cu sama precis, flind-ca 
Intre anil 1233 — 1236 n'a mal fost altul, pe cand cu Austria 
r^ele Bela a mal avut o luptft cu Austria la 1235, In ambele 
insoynd pe tatal sett regele Andrelu. Decl resbolul sebastocrato- 
rulul Alexandra contra Ungurilor avusese loc ce-va Inainte de 
1233. Am constatat ca tot ce-va Inainte de 1283 avusese loc vic- 
toria Maghiarilor asupra Romanilor din Mehedinf, cand s'a §i In- 
flin|at pentru prima 6r& banatul eel unguresc al Severinulul. Me- 
hedin^ul este faja 'n fa^a cu regiunea Vidinulul de peste Dunare. 
E peste putinja de a nu recunbsce strlnsa legatura Intre ambele 
resb^ie. Oltenil §i Bulgaril ne apar aci ca alia^l contra Ungurilor. 
Mehedintul fiind cucerit, Unguril aQ trecut immediat in Bulgaria 
pentru a pedepsi pe aliajil Oltenilor. Dupa ce Uogurif numisera 
pe ^Lucas Banus de Scevrin*, tot atunci la 1235, tSra^l pentru 



y Google 



prima dra, cor6na Santulul Stefan 1§I bagi Bulgaria In titulatura 
cea reg^scft: „rex Bulgariae". 

Alian^a Bulgarilor cu OltenH, mal in specie alianja cu dina- 
stia cea romanesca a Asanilor, este fOrte semnificativa. Intre al- 
lele, diploma din 1235, adeca acea din 1236, darama cu desavir- 
5ire teoria dlul Onclul — mal sus §ful 20 — despre intemeiarea 
Statulul ferel-Romanescl de catra acea dinastia. Daca o asemenea 
Intemeiare nu s'a Indeplinit sub imp^ratul loan Asan, apol mal 
tar^tfi ea era cu totul peste putin^ din partea Bulgarilor, cad 
dupa m6rtea acestui mare principe, adeca dela 1245 In jos, puterea 
impehulul trans-danubian incepe a scad6 repede, sting^ndu-se tot- 
odata posteritatea cea romanesca a primilor Asanl. 

§. 26. Doljul §i Romana^l sub st&pftnirea Cumanilor. 

Bibliografla: Originile Craiovel, BucurescI 1878 lti~8. — Arcbiva istoricA ^. III f. 
192 etc.— JftaricM* IVii»«i fontium, Chronicon ed. Leibnitz Lfpslae 1698 -700 in-4 part. 
11 p. 1)78, 678-9.— Sh Cange, Hist de Constantinople, t II p. 121.— JoineOt, H^moireB 
de Saint Louis, Paris 1869 ln-16 p. lliO-2. ~ Kuun, Codex Cumanicus, Budapestjni 
1880 'm-8-— Rabbi Petakhia ap. Leiuwel, Q6o(n'aphie du moyen&ge, Bnixelles 1852 in— 8t. 
irt p. 201. — BeHeiHHi, Bjtaxo-fiojrapciciH rpaiatu, petersb. 1840 in-8 p. 10, 56 
etc. — Foti«o, I-Kopi* t. I p. 282— 8-- niwrfil, trad. Sion p. 10— 11. — Boffiae, TopoKra- 
phie de la Boumanie, Parle 1866 in-8 p. 23. — BrjipajD^lK, Guide du voyageur de S^- 
verin h la Mer ROire, BucurescI 1863 in-16 p. 29. — Margol, viatorift In cele 17 di- 
stricte al« Roro&niel, BacurescI 1866 in-8 p. Bl.— Uhieltii, Provincea roumalnes p. 29.— 
FaKOBUKK, HikEOJKO pblM -p. 6^.— TkuM-VOea, letotioih biBenc6eca, Sibi^ 1S85 in-8 
p. 246— 6.— i^aunoN-BifreacM, Hagazin istoric t- I. p. 10.— .<1. XeMpU, Istoria Romftailor 
t. 1. p. 625-6. 

Fu(in dupa cucerirea Mehedin^ulul de cAtra Ungurl, cam pe 
la 1235 plus-minus, Cumanil cuprinsera restul eel dunar^n al 01- 
teniel : Bomana^ul §i Doljul. 

Mal Intaiu, cine dre sft fl fost Cumanil ? 

S'a gasit de de-mult In Venecia ^t s'a dat la lumtna un ma- 
nual intreg de limba cumana, scris In anul 1303, cand Cumanil 
oGupaH Inca mal t6ta partea orieiitala a Romania. Ca model, 6ta 
cuvintele de sub rubrica intitulata „calita(ile timpilor", in care 
aiaturl cu formele cumane nol punem pe cele turce, a^ dupa cum 
se pronun^ In Constantinopole : 

resarit, cumanesce cun toiuin, turcesce ghiun dogmu; 

apus — cun batiai — ghttm batisi; 



y Google 



timp — 


ouad 




— 


'aht; 


noros — 


bulud 




— 


buliUh; 


timp plolos — 


iamgurlu 


haua 


— 


iagmurtu hava^ 


obscur — 


carangu 




— 


qaranli; 


norl — 


huhUlar 




— 


buluth-lar; 


zapada — 


char 




— 


qar; 


negura — 


touman 




— 


duman; 


brutna, rouft — 


w 




— 


fift; 


Vint — 


yel 




— 


a etc. 



In curs de vr'o trel secoH, ac6st4 odrasU turca s'a aflat in- 
tr'un contact de t6te ^lele cu strabunil noftri, 5'apol nu numat 
in Moldova, dar |i In Muntenia pina la Olt. Distriutul Teleorman 
conserva pina asta-41 un nume curat curaanic. Dupa fonetica turca 
ar ft Deli-ormati, adeca „padure d6sa", literalmente „padure ne- 
buna". A§a se chiama, Intra altele, padure din Dobrogia. Dupa 
ionetica cumana, turculul initial d 11 corespunde tot-d'a-una t, in 
cat Beli-orman trebul sa ne apara aci sub forma de Teli-orman. In 
vocabularul cuman din 1308 nol gAsim in fapt ambele elemente 
constitutive ale acestui nume: „(cii— stultus" §i „orman— boscus". 
Cumanismul ^Teleormanulut" este dara matematieesce sigur. R!ul 
capetase acest nume dupa vre-o padure de pe mal, lar dupa rlQ 
s'a numit apol districtul. 

In dialectul peceneg, Inainte de domina^iunea Cumanilor In 
Romania, se chiSma tot a^a un munte de prin Buzatl sad Rlmnic- 
sarat, pe care Blzantinul Cinnara, vorbind sub anul 1152 despre 
un resbolu Intre Grecl 51 Pecenegl, 11 numesce Xpo; TSyouop[j.ov. A- 
c6sta forma nTenuormon" pr^inta acea particularitate dialectaia, 
ca pecenegul term- corespunde cumanulul tdi-, adeca n intre vocale 
altern^zft cu l. Din pu^inele graturi turanice, ale cSror dic^ionare 
1ml slnt la disposijiune. In llmba tungusa nebunul ge ^ice tendk, 
in limba buriatfi, temk ^i'n dialectul tatar ksrftgasstc tendk, ce6a-ce 
abia difera de pecenegul lenu, pdte mal corect teneh, cad Cinnani 
§i Bizantinil fn genera nu ezcel^za printr'o transcrip^iune perfect 
exacta a numirilor barbare. Pecenegii §i Cumanii vorblafi aceeaft 
limba; variantele Teliorman ne arata totu§t intre ambele pop6re 
nisce diverginfe dialectale destul de pronunjate, eel pujin sub ra- 
portul fonetic. 



y Google 



LSXVI 

In orl-ce cas, Cumanil atl ocupat Teleormanul, §i I'afi ocupat 
un timp atdt de indelungat satl intr'un mod aUt de durabil, in- 
cat memoria lor se mal pastr^za !n numele districtulul. 

Judec&nd dupa posi^iunea relativa a localita^ilor, tocmal de 
pe aci trebul sa fi e^it pe la 1235 cete de CumanI, pS^ind prin 
nVadul Cumanilor" dela Olt In direc^iunea Cralovel, de unde mal 
in urma, prin ^Vadul Cumanilor*' dela Dunfire, din^il atl trecut in 
Bulgaria §i s'aa dus la Oonstantinopole. 

In districtul Olt, linga mare^ul ritl dela care ;i-a fmprumutat 
numele, se afia in plasa §erbanescit un sat numit GomanU, despre 
care Frun^escu ne spune cS are 1600 locuitorl §i este re§edin^ 
sub-prefecture!. 

In districtul Dolj, linga Dunare, in plasa C&nipulul, se afla un 
alt sat numit Comanii, despre care 6ra§l Frun^escu ne spune ca 
face siogura comuna cu Invecinatele sate Maglavit §i QoIen(, 
av6nd peste tot 2590 locuitorl. 

In dic^ionarul lul Frun^escu se gasesc o mul^ime de localita^I 
numite Comana (Vla^ca), Comanca (Romana^I, Valcea, Arge§), Go- 
mdnescf (BacftO, MehedinJ, Covurlulu, Gorj, Doroholu), Comani^a 
(Olt) ^i Goman (N6m(, Bacati) ; dar numal cele dou3 de mal sus 
se chlama Comanii. 

Aruncand o cauUltura asupra mapel, 6ta posi^iunea relativa a 
ambelor sate: 




In acest mod, daca vom trage un segment dela Comanil-pe- 
Olt pinft la ComaniJ-pe-Dunare, spa^iul intermediar va cuprinde 
partea sudica a districtelor Romanap fi Dolj, avfind Craiova In virf. 



y Google 



LXXVII 

Omoniroitatea celor do6 sate §i posi^iunea lor perfect analog^ 
la puncturlle de trecere peste cele do6 fluvie, s& fie Ore un simplu 
efect al azardulul ? 

data, mal InUlu de t6te, s& restabilim forma cea corecbd, a 
numelul. 

SatuI „OomaniI" din Dolj este o proprietate a Tismenel. 

Gratia avutulul archiv al acestel vechi manastirt, depus in 
Archivele StatuluJ §i care consista din do6 marl condice vechl, trel 
condice noue §i sute de documente ordinals, istoria satulul Comanil 
s'ar put6 urmari In sus pina pe la jumatatea secolulul XIV. 

Cea mal veche diploma existinte este din 1385, dela voda 
Dan, fratele §i predecesorul lul Mircea eel Mare, ambil fli al lul 
Radu-Negrul, nepo^I al lul Alexandru Basaraba. Acest crisov suna 
literal : 



„. . . mal confirma domnia 
„mea tdte cdte dedese sdnt-r^o- 
„satul parinte aX domniei mele 
„Raduvoevod: satttl Yadul Cu- 
„manilor cu Toporna, ^i balta 
„Bistre( dela Topli^ pina la 
„garla cea repede mal sus de 
„Covaci(a cu satuI Hrisomuintil, 
„^i Tism6na pe ambele par^I 
„cata a fost Ligac^sca §i Ru- 
„§6sca ; apol mal confirm ^i t6te 
„cate dedese In scris raanastiril 
„santulul Antonia unchlul dom- 
„niel mele sant-reposatul Via- 
„dislav voevod: satul Jidogtija 
„cu parlul, §1 t(5ta pescaria du- 
„nar6na cea din mijioc. . ." 

§i !a sBr§it ; 

„T6te acestea s'aQ scris In 
„Arge§ din porunca domnulul 
„voevod Dan, In anul 6894, in- 
„dictLonul 9, a lunel octobre 
;,^iua 3. 



. . .KK cfiH n^TEpsnc^A r r«.hh h i = 

.IHKd t'TOno^HKUIH fW^lTIA rKAMH 
pd^oyitk EtffKO^d apHAvlKH. tMO Koy' 
MdHrKkl BflO^ CTonopHd. H CtdTO 

BHCTpfi^. wT TondSi^d ^0 Bpxsoro 

rpUd KUUlf KOBdMHl^A. CS CtAWM 
XpktOiHlllHHI^H. H THC.HIHA no WB9N 
CT(ldH8 MHKO E-k ilHrdlfUItKO H (tS' 
UlfUlCKO KS CH<U n9TB()VK^d.«. H f< 
AHKi MWHdCTHpK c'Tro dHTOHid n|lH> 
49MCH H no^lHCd CTflHI^ T Rd<HH c't^' 
n«<IHBlUH Bild^^HCddB BOfBOA'. CfAO 
HCH^OBlllHl^d C IIOTOKO.U. H Hd ^8' 
HdB'k tft't^HUH BHp BiC. . ." 



cVd Erk sdHHtdui X. o\ dprHuiH 

nOBfd'kHifM r'Hd BOfEO^A Ji,AHA. Bil'kT 
Vw, m'^. HH^HKTIWH, a. MU,A WK' 
TOEpYd X^Mh, "r. 



y Google 



LX XVIII 

De aci resulta ca satul Cumanil, cu mult Inainte de anul 1385, 
a existat deja sub caracteristicul nume de EoyAidHCKUH kjioas, adecfi 
„Vadul Cumanilor". Cu acelagi nume II gSsim In t(5te documen- 
tele Tismenel din secolil XIV §i XV. Abia In secolul XVI numele 
VadiU CumanUof se inlocuesce printr'o formft mat scurta: Otimanil 
satl Comanif, buna (5ra In crisovul dela Alexandru-voda din 28 
aprile 1576: „ctA9 fjK cf aoBrr Ko^idHTH ijk c8t eiihs k^a 'A''* (satul 
ce se chlama Comanil, care se afia apr<5pe de Vidin)". 

EI bine, ce fel de Injeles putea sa ft avut numele eel vechlu : 
„Vadu! Cumanilor"? Sub anul U75, vorbind despre Infrangerea 
Turcilor de catra Stefan eel Mare, cronicarul Urechea <Jice : „Iar 
„§tefan-voda pornitu-s'a dupa din§il cu Moldovenl! sel §1 acel 2000 
„de Le§l, §i ati gonit pe Turcl pina (a trecut Siretul la lonH^esct, 
„unde sechiamd Vadul Turcilor jt pfnd astd^f. . ." Pe mapa lul Rei- 
chersdorffer de pe la 1550 ac^sta localitate se pune slavonesce : 
Tureczky broth, mal corect : Toypii^KMH spo^a. „Vadul Cumanilor" 
satl Kov<udHCKUH E(io;^s |i „Vadul Turcilor" sad Tov(i(i^kuh £f«fi,t ex- 
prima dou6 fapte anal6ge : pe de o parte retragerea Turcilor din 
Moldova peste Siret, pe de alta— retragerea Cumanilor din Oltenia 
peste Dunare. 

Daca insa Cumanil ati e5it din Oltenia prin ^vadul" dunSr^n 
de linga Vidin, se nasce Intrebarea; pe unde <5re sa fi Intrat el 
!n ac6st6 {6ra? Negre§it printr'un (5re-care „vad" alOItulut. lata-ne 
adu^I vr^nd nevrdnd la satut Cumanit-peOlt, unde trecerea riulul, 
In adevfir, este Inlesnitl— dupa mijl<3cele de transport pe apa din 
acea epoca— prin esistenja cator-va insule, Intocmal ca ^i 'n Du- 
nare de'naintea Vidinulul. pic „dup& mijl6cele de transport pe apft 
din acea epoca", cad un martur ocular, caietorul evreesc Rabbi 
Petakhia, ne spune ca Cumanil nu aveatl corabil sati luntri, ci tre- 
ceaQ riurile pe pel de cal cusute, ceea-ce— firesce— n silla a cauta 
o plutire pe cat se putea mal scurta : dela o insula la alta. 

Cumanil-pe-Olt este „Vadul Cumanilor" cu acela§l drept ca §i 
Cumanil-pe-Dunare, cu singura deosebire ca eel Intaiu a servib Cu- 
manilor la Intrare, lar cel-lalt la e^ire. Dar Intre momentul iDtrftril 
§i intre momentul e^iril cata sa ft fost un interval de timp, in 
cursul carula eel pufin o parte din districtele RomanaJ ji Dolj 
s'a aflat sub domina^iunea Cumanilor. 

Fiind-ca din secolul XIV nu avem nicl o urma de o asemenea 
domina^iune, ba nicl macar o probabilitate, de vreme ce Cumanil 



yGoogk 



ati despSrut atunci apr6pe cu des&vlr^ire de pe scena istoriel, faptul 
trebula sfi se fi Intamplat In secolul XIII. 

Acuma, raz6mandune pe desvoltftrile de nial sus, unde no- 
menclatura topografica ne-a procurat cea mal neafteptata luminfi, 
nu ne va fl greti de a Injelege narajiunea caiugarulul Alberic despre 
un Bex Jonas, „cralu Ion" de pe la 1235, pe care acest cronicar 
contlmpuran 11 numesce: „major in Regibus Comanonim" (eel ma! 
mare dintre regit Cumanilor), lar un alt scriitor de asemenea con- 
timpuran, celebrul Joinviile, 11 da epitetul de: „Ie grant roy des 
Commains" (marele r^e al Cumanilor). 



Scriitorul bizantin GeorgiO Acropolita, carele descrisese cele 
petrecute In timpul seU intre anil 1204—1261, ne spune sub 1239 
ca armata cruciata de 60,000 Francl, venita prin Ungaria contra 
Grecilor In ajutorul Latinilor din Constantinopole, unde abia se ur- 
ease atunc! pe tron junele Baldovin de Courtenay, a fost bine pri- 
mita In cale de cfttra Bulgail §i avusese ajut^re dela nSci^l". Sub 
epitetul de nSci^l", se scie ca Acropolita Injelege pe Cumanl. 

Acea expeditiune a Francilor, cronicarul Alberic nlo poves- 
tesce cu nesce amarunte, pe carl nu le gasim alurl. 

El ne spune ca In armata cruciata, de5i erati 700 cavalerl gi 
30,000 de caiare^I, afar& de pedestrime, totu^I ea cu anevoia ar fi 
putufc strabate prin Bulgaria, daca n'ar fl fost ajutata de Cumanl, 
cu carl — ^ice Alberic— s'ati Incuscrit del din capil cavalerllor: „vir 
nobilis Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fecerat matrimonium, 
ipse scilicet et Conestabulus". 

Acest pasagiQ, cronica lul Alberic II explica |i'l conip1et6za 
sub anul 1241 in urmatorul mod: 

„Soronius insuper Traditor quidam duas habuit Alias baptizatas 
„in Constantinopoli, quarum unam duxit Guillelmus Conestabuli 
„filius, alteram Balduinus de Hainaco ; filiam vero regis Jonae, qui 
„videbatur esse major in Regibus Comanonim, duxerat Nai^eldus 
„(NargoIdus) Balivus, qui Nargeldus hoc anno decessit et praedicta 
„uxor ejus facta est monialis". 

De aci resulta ca Cumanil, cu cari armata fraiica s'a Intainit 
In Bulgaria ^t de catra carl a fost sus^tnuta Intr'un mod atat de 
eficace, aveaO In fruntea lor dol priocipl mal Insemnap: pe cral'tt/ 
Ion, „considerat ca eel mal mare dintre regil Cumanilor", §i pe 



y Google 



LXXX 

un altui numit, sad mal bine latinisat sub numele de nSoronius" ; 
din ace^tila, pe filca cralulul Ion a luat'o de so^ ilustrul cavaler 
Nariot de Toucy, regentul imperiulul latin de Constantinopole 
dupa, mdrtea imp^ratulul Robert de Courtenay, lar cele doud flice 
ale lul Soronius s'aQ c&satorit cu senioni Baldovin de Hainaut §i 
Guilelm fliul Oonetabilulul ; peste pujin !nsa murind Nariot de Toucy, 
filca cralulul Ion, remasd vdduvfL, s'a fElcut c&lug&ri^. 

Tot a§a interpret^z^ pasaglul Du Cange, care scriea pe la ju- 
m£Ltatea secolulul XVII, astfel c& cronica lul Alberic 1-a fost cu- 
noscuta inca numal In manuscris ; cu singura deosebire — pu^in 
esentiala— ca el puna cele trel casatoril deja dupft Intrarea armatel 
franco in Constantinopole, ceea-ce este mal probabil, de§i nu se cu- 
prinde In text. 

lata comentarul sett ; 

„Au printemps ensuivant il (Baudouin) mit son ami6e encam- 
nPagne, qui fut fortifi^e d'un grand nombre de Comains, qui lui 
„arrlv^rent sous la conduite de lonas et de Soronius leurs rois ou 
„princes. . . Ces deux princes vinrent a Constantinople avec leurs 
„familles et y furent trfes bien accueillis par les barons frangais : 
„lesquels afin de les int^resser et de tes engager fortement dans 
„leur parti, firent ^pouser % Guillaume fits de Geoffroy de M6ry 
„conn6table de Romanie Tune des flilles de Soronius et une autre 
„a Baudouin qu' Alberic sumomme de Haynaut, par ce que pent- 
„6tre il 6tait originaire de ce comtd, I'une et I'autre ayant regu le 
„bapteme. Nariot de Toucy, seigneur puissant, qui avaib 6t6 Bail 
„de TEmpire probablement aprfes le d6cfes de Robert, 6tant lors 
qVeuf de la fille de Branas, 6pousa la flile de lonas, qui 6taib le 
„plus grand d'entre les princes des Comains". 

Epitetui de ^tradator", pe care Alberic II da lul Soronius, Du 
Cange il coment^za Intr'un alt loc prin trecerea ulteridra a acestui 
principe cuman in partea Grecilor contra Francilor; Inainte Insa 
de a adopta o asemenea interpreta^lune, care nu se justiAca prin 
fapte, ar trebui consultate t<ite raanuscrisele existinJI ale cronicel, 
pentru a ved€ daca nu cum-va ^traditor" ar ft o lec^iune gre^ta. 
In loc de: „Soronius insuper Traditor qmdarn duos habuit hlias. . ." 
s'ar put6 citi: „Soronius insuper tradiiur quidem duas habitisse 
filias. ..", §i atunci sensul ar fl pur §i simplu: „cat despre Soro- 
nius, se ^ice ca el a avut dou6 filce etc." Acest ^traditur quidem" 
(se 4i^)> care indica o Indo^la din partea lul Alberic asupra nu- 



y Google 



LXXXI 

mSrulul fetelor celor ciLsatorite ale lut Soronius, se potrivesce cu 
pasagiul de sub anul ]239, unde cronicarul, vorbind despre ambil 
principl cumanl, cralul lona §1 Soionius, ^ice: „duplex matriroonium" 
(Indoita casatoria), acordand prin urmare fie-carula din el cate o 
singura filca. 

Orl-cuin sa fie, nu Soronius, fie el tradator sail ba, ne preo- 
cupa tn casul de fa^a, ci numal cralul lona, In priWn^a carula textul 
lul Alberic este de o perfecta claritate, ^imaladaoga apol: „Mor- 
„tuus est hoc anno (1241) Rex Jonas praedictus nondum baptizatus, 
„et Idcirco sepultus est extra muros civitatis {Oonstantlnopolis) in 
„aItissimo tumulo et oeto armigeri suspensi sunt vivi a dextris et 
„sinistris, et ita voluntarie niortui, et viginti sex equi vivi similiter 
„sunt ibi appensi". Adeca : „In acela^l an 1241 a raurit men^io- 
„natul rege lona, §i fiind-ca nu se botezase inca, de aceea a fost 
„ingropat afara din muril Constant! nopolil sub o magura forte 
„1nalta, lar d'asupra'I, la dr^pta §1 la stanga, aQ fost spln^ura^l opt 
„osta§!(, carl s'afl sacriflcat de buna voe, §i dou6-^ecI ^i §6se cal vil". 

In acest mod, e^it din Cumania propria ^isa, adeca Moldova 
^i por^iunea orientaia a Munteniel, mal in specie prin Teleorman, 
de unde ail trecut apol in Oltenia, Idsand aci urmele sale In cele 
dou6 vadurl ale Cumanilor, „marele Grain lona" s'a aliat in Bul- 
garia la 1239 cu c6ta de cruciap PrancesI, s'a Incuscrit acolo cu 
unul din capil lor §1 a venit Impreuna cu ginerele sefl la Constan- 
tinopole, unde murind nebofcezat la 1241, a fost ingropat paginesce 
sub magura, cu dmenl §1 cat omorifl pe mormintul seQ. 

Trecerea regelul lona din Oltenia peste Dunare In Bulgaria 
se intamplase ce-va Inainte de 1239, anul alianfel lut cu Francil 
cea descrisa de calugarul Alberic. Trebul sa admitem dara ca ^e- 
derea Cumanilor In Romana^ §i In Dolj durase un interval 6re- 
care Intre 1235 — 1238, adeca tocmat dupa stabilirea administra^i- 
unil unguresct in Mehedinf ^i dupa resbotui regelut Bela contra 
sebastocratorulul Alexandru. Sub primil Asanl, Cumanil din Ro- 
mania dunar6na, uniJI cu Romanil dela not, erati necontenit In 
raporturl amicale cu Bulgarit, cSrora le trimiteaO merefl ajut(5re. 
Este mat mult decat probabil ca a§e^area regelul lona In partea 
Olteniel cea invecjnata cu Vidinul fusese provocata anume contra 
Ungurilor In impregturarile fundarit Banatulut de Severin. Cu alte 
cuvinte, Cumanit nu ventati ca du^mant improtiva Oltenilor §1 at 
Asanilor, ci ca prietent, imprietenind apol cu Bulgaril pe Franct, 



y Google 



LXXXII 

cu cart atl pfl^it eMn§iI raal depaite spre Constantinopole. Plecand 
cralul lona, Eomanil atl remas singurl In Komana| 51 In Dolj, 
conservand suveiiirea celor doue Vadurl ale Cumanilor 51 tradiji- 
unea despre un „cra!(u Ion" „marele rege" dupa cum II numTafl con- 
timporanil, „major in Regibus Comanorum" la Alberic, „ie grand 
roy des Commains" la Joinville. 



Fotino §i anonimul publicat de frazil Tunusli, ambi! de pe la 
Inceputul secolulul nostru, ati combinat eel de'ntaiu, daca nu m6 
In^^la memoria, teoria despre originile actualel capitale a 01- 
teniel. 

Fotino ^ice: „Pe timpul acela cratul I6n al Bulgaro-romani- 
„lor stapanind gi peste cele cincT districte de peste Olt ale Daciel, 
„sub el s'a fundat Craiova, numita astfel dupa numele lul, fiind-ca 
„romflnesce §1 bulgaresce Ion se chiama lova safl Ivan, lar regele 
„kral, de unde Ora^ioya.-domnla lul Idn. Acest cralu I6n, !a 1205, 
„a cladit In Craiova 5! vechia biserica numita Ban6sca cu hraraul 
„marelul martir Dimitrie." De unde va fl luat Fotino, ca ImpfiratuI 
lonitifl din dinastia Asanilor ^stapanla §1 peste cele cincl districte 
ale Olteniel" §1 ca lul i se datoresce biserica nban^sca" a santulul 
Dumitru din Craiova, pe care va fi cladit anume la anul 1205, 
niol mal curand, nicl mal tar^iti? acesta nu se scie. 

Anonimul Tunusliilor, rostind pftrere analoga, are aerul de 
a o sprjjini pe fantana istorica ; In realitate Insa, cand !l cum- 
pSnesc! mal de aprdpe, este 91 el tot atat de obscur ca §i Fotino. 
lara cuvintele sale: „Petru §i Asan, dol frajt KomanI, carl facu- 
„sera In ^ra lor o biserica In numele marelul martir Dimitrie..." 
Apol mal departe: „Aice cata sa spunem, ca ace§tl dol fra^l erati 
„din domnitoril celor cincl districte ale Oralovel, cad acolo este 51 
„biserica cu serbarea marelul martir Dimitrie, numita Ban6sca, pre- 
„cum din hrisovul fundatorului el se vede." Ce fel de „hrisov al 
fundatoi ului" , de vreme ce se pretinde a fl fost dol fundatorl, lar 
nu unul? Orl cap fundatorl sa fi fost, unde <Jre §i In ce condifiunl 
se va fl afland acel problematic „hrisov"?... 

data asvarlinduse In circula^iune de catra Fotino §1 frazil 
Tunusli, ac6sta genealogia a Oralovel aljil s'afi grabit a repro- 
duce ^ra control, une-orl mal Impodobita cu ipotese secundare tot 
atat de nedovedite. 



y Google 



LXXXIII 

„CraTova — ^ice Cesar Boliac — doit son nom et sa fou- 
ndation ^ un empereur roumain, nomm^ lonitza-Atsan, qui r^nait 
„au commencement du treizifeme si6cle/ Aci lucrul se afirma 
deja pur §i simplu, ca §i c&nd ar fi o axioms asupra c^rila nu se 
discuta. 

^Craiova — ^ice Pappazoglu — ville batie au 10-me sifecle 
„par le roi lovan qui lui donna son nom." Iat& imp6ratul loni^iti 
strftmutat pe negandite In secolul X, sdrind In sus peste dou3 
sute de ani! 

„CraIova — ^ice T. Margot — este un ora§ f6rte antic ; se 
„pretinde cfl mat Int&lu fu o cetate dacica ce se d^rima de catr& 
„Romanl, carl apol Inaifarft pe locul acela un ora§ noti cu numele 
„de Gastranova (tabari noua); In urma Gratul lovan (loani^a), re- 
„gele Bulgarilor ^i al Romanilor, II mal man, 11 Infrumuse^a ^i U 
„ocoli cu fortiflca^iunl noue ;i mal Intinse pe la anul 1180, §i II 
„dede numele set! §i d'atuncl se numi Craiova." Ce de mat flori- 
cele, Incep^nd dela Caslra-nova pina la „ocoIire cu fortiBca^iunl 
noue §i mal Intinse" de catrS Imp6ratul lonifiti „pe la anul 1180", 
adeca cu vr'o doue-^ecl de anI inainte de urcarea sa pe tron ! 

„Jean, roi des Valaques et des Bulgares — ne spune Ubi- 
„cini — poss6dait aussi le banat de Craiova. II passe pour le fon- 
^dateur de la ville qui porte ce nom, form6 du sien (Oral ou Oral, 
„Iov ou Ivan, Jean). II y fit, dit on, construire I'^glise Banesa, qui 
„existe encore aujourd'hui"... §i ^Jicfend acestea, Ubicini cit6za pe 
Fotino. 

Fotino ;i anonimul Tunusliilor, sus(in&nd originea asanica a 
lul St. Dumitru din Craiova, se pare a fl avut in vedere un text 
din BizantJnul Niceta Choniat, scriitor pe la finea secolulul XIT, 
care ne spune, ca fftntana contimpurana, cum-ca frazil PeLru ^i Asan 
ar fl zidit o biserica In ont^rea tul St. Dumitru. Acea biserica Insa 
a fra^ilor Petru ^i Asan va fl fost ea cladita In Romania? Nu. 
Biserica In cesUune se afla anunie In acea parte superidra a 
Balcanilor care se chiama „Mun^iI dela Sliven", unde primul Asan, 
dupa fantanele istorice bulgare, infiin^se vr'o doue-t^ecl ^i patru 
de manflstirl, formand ca o republica calugar^sca In fetui acelela 
deta Santulmunte. Tdte acestea n'ati a face cu capitala Olteniel. 
Fotino §i anonimul Tunusliilor nu injelesese textul lul Choniat. 

Dln^il nu sint mal ferici^I in privin^ etimotogtel Cralovel 
din Oalu-ibva. 



y Google 



LXXXIV 

Forma cea obidnuita In vechile n6stre crisiive este GraHeva. 
Porma moderna Craiova este o simpla mulare din slavicul Kia- 
lieva, s&H mal bine dintr'un tip vulgar Kralfota. Kralteva gati 
Kraliova, la rindul sett, nu e decat un adjectiv posesiv femeesc 
din Kpwk flfege", Intocmal ca Bucova din bukU „fag", Sadova din 
sadU nplanta", Bogova din rogH, nCorn", ^i atatea alte localitajl din 
Romania, unele chlar in vecinatatea Cralovel. Decl, In composijji- 
unea cuvlntulul Craiova nu intrft nicl decum nuniele personal lova. 
Ora^ul unul rege Andrelu, Petru, MihaTu, CJonstantin etc. se ptite 
numi Kralicva saO Kraliova cu acela^T drept ca §i oragul uniil 
rege Ion ; §i nu numal un ora§, ci orl-ce fel de localitate, fle rIO, 
fle balta, fle magurS, cScl semnifica^iunea vorbel este aci de tot 
generala : ^lucru regesc". 

In acest mod, singura conclusiune legitima, pe care trebuT so 
tragem din cuvintul ^Craiova", este ca va fl avut (ire-cand, direct 
saa indirect, a face cu vre-un ,cralu". Acel nCratu" putea sa fl 
fost Ion, precum s'a 51 intflmplat a fl ; dar ac^sta nu resulta catu§l 
de pu^in din istoria bisericel santulul Dumitru, unde nu este nemic 
anterior anulul 1500 satt chtar 1652, ji nu resulta catu^t de pujin 
din numele CraioveT, in care nu flgur^zi nicl un element personal. 



Fotino §i anonimul Tunusliilor cata sa fi au(Jit peste Olt 
tradi^iune despreun nCraluIon", personalitate legendara pe care, 
nesciind cum sa §Vo explice, el att legat-o cu pasaglul din Niceta 
Choniat §i cu numele Craiovel, identificftnd-o intr'un mod destul de 
Ingenios cu celebrul Imp6'at loni^iO. 

Ceea-ce !nsa Fotino ^i anonimul Tunusliilor n'afl sciut, este ca 
legenda analoga s'a conservat la Romftnit din Teme^iana. Un 
preut de acolo, Nicolae Tincu-Velea, (Jice : „Poporul roman in Alma§ 
„pastr6za din v6curl o tradijiune curii5sa, ale cari! urme eel putin 
„autorul nu le afla In istoria Banalului. laca tradi^iunea : cumcft 
„pre ripa de llnga satul Lapo§nicel, unde se v6d §1 asta-^l ruine 
„de zidire, sa fl fost un castel, unde sa fl re§e^ut regentul Alma- 
„5ulul, numit de popor nCraluIova" (lovan-Iovian-Ioan); cumcft 
„acesta, dupa un timp dre-care, cu fdrte multe familie s'a dus in 
^Romania 51 acolo. a Intemelat ora^ul de asta^I Craiova, numit a§a 
„dupa numele sett; cumca §i rlul ce cura pre sub ripa unde a 
„stat acel castel, apol §i Intreg Jinutul acela se ohiama §i pinft 



y Google 



„asta^l nCralova", dar §1 „Craina" saO nCraina". Tot acolo, ceva 
„mal departe cfltra resarit. In lunca lablanijei sub d^lul Strag^a, 
„lara§I se aflft remajije de un castel mare 51 larg, unde tot tradi- 
n^iunea ^ice ca ar fi locuit un domn mare. Aci sapand dmenil ad 
„scos mal multe monete antice romane, dintre carl una de aur cu 
„inscriptiunea : „Traianus Hadrianus an. 60"(?) se afla asta^! — 
„am vQ^ut-o Insural — In posesiunea paroculul lablanijel Nicolae 
„Tatuc. . ." 

Ac6sta tradi^iune, a|a cum avem aci, ne presinta o impo- 
sibilitate logica. 

Memoria unul popor refine cate o-data In curs de secoll suve- 
nirea unel localita^I vfi^ute, dar nu a unet regiuni pe care n'o cu- 
noscuse. Daca parte 6re-care din locuitoril Teme^ianel de pe ma- 
lurile Carafulul ar fi emigrat in Oltenia d'a-stanga Jiulul, fie cu 
un nCralu-Iova" saO cu orlcine altul, atunci in AIma§ ar fl putut 
sa remftna vagft aducere aminte despre plecarea pribegilor, nu 
Insa amaruntul ca : „s'atl dus la Dolj §i ati intemelat acolo Craiova". 
In Dolj— da— ar fi fost logica traditiunea ci strabunJI Cralovenilor 
vor fi venit In vechime din Alma^ ; ar fi fost logica, fiind-ca pentru 
acel strabuni Alma^ul fusese ce-va cunoscut, a carula no^iune, prin 
urmare, el a putut'o transmite posterita^il ; In A1ma§, din contra, 
asemenea legenda nu este logica, de orfL-ce Bana^enil eel rema^I 
nu avusesera nici data a face cu Doljul, ba nici chlar eel pie- 
ca^l dintre din^il nu erafl in stare de a Usa vorba a-casa ca se 
due la Craiova, cad Craiova nu era inca In fiinja. Coloni^til e'n- 
glesl din Boston safl din Washington scitl prin comunica|iune orala 
dela paring! ^i mo^T, cum ca mo^il sail parin^if lor ati trecut din 
Anglia In America ; nu exista Insa nicl localitate In Anglia, unde 
sa ni se spuna din gura poporulul, fara ajutorul car^ilor, ca c6ta 
de acolo se va fl dus intr'un tirnp pentru a fundi in America Bo - 
stonul sail Washingtonul. 

Singura cale posibiia de a scapa pe „cralul lova" al Bflnate- 
nilor din acest impas, este de a interverti itinerariul seO: el n'a 
venit din Alma§ la Craiova, ci din Craiova la Alraaf. Cu alte cu- 
vtnte, emigrajiune olt^na din Dolj a dus cu sine In Teme§iana 
legenda despre funda^iunea Craiovel §i, gasind acolo la Indemana 
nesce ruine din epoca romanS, mine unde se descoper pina asta^I 
monete de ale lul Adrian, aO aplicat catra aceste vechiturl din 
noua patria, dupa oblcelul ttituror pribegilor, numirilo ^i remini- 



y Google 



LXXXVI 

scinjele patriel celef vechl. Tincu-Velea ne spune ca localitatea cea 
din Alma§ se chlama nu numat „Cralova", dar §i „Cralna". (katna 
Insemn^za slavonesce „loc marginal" §i nu are radicalmente nicl 
o leg&tura cat de depdrtata cu CraUeva „loc regesc". Existft InsA, 
negre§it, o mare asem6nare curat fonetica Intre Craina §i Craiova. 
Ac6sta asemSnare a fost de ajuns pentru ca coloni^til din Dolj sa 
prefacl cu atat mal lesne „locul margina§", unde atl venit sa se 
a^e^e, „loc regesc", de unde plecasera §i pe care — 16gan al lor— 
cu gretk puteaQ sa'l ulte. 

Numal astfei se explica cunoscin^a Alma^enilor din Banat cu 
Craiova cea din Oltenia. 

data acest punct stabilit, tradijiunea se limpe^esce In tdte 
amaruntele sale. 

Modul nostru de a interpreta prejidsa legends, pe care nl-o 
comunica TlncuVelea, decurge nu numal din bunul sim^, dar se 
confirraa §i prin istoria cea positiva a BanatuluT, a caruTa popora- 
Jiune a fost adesea re'noita prin stolurl de ^ranl fugi^l din Ol- 
tenia, pe cand fenomenut contrar al emigratiunilor din Teme^iana 
catra Olt nu ne Intimpina nicflirl. Ne ajunge a spune, ca Intre 
anil 1641-1646, peste 10,000 de familil oltene s'att a|e<Jat in 
Banat, colonisand acolo districtui Var^ejulul §i al Timi§(5rel. Aae- 
menl migrajiuni s'aQ Intamplat nu o data. buna parte din Impo- 
porarea actuala a Teme^ianel, mal ales to^I a^a numifil „feranl" 
de acolo, sint venial din Oltenia. 

Unele din aceste colonisarl succesive cata sa fi fost Wrte vechl, 
astfei ca cele mal antice doue cronice ale ferel-RomanescI, in carl 
— observa^l bine — se vorbta f-irte mult anume despre „origi- 
nile banatulul Cralovel", probabil §i despre „cralul lova", atl fost 
scrise tocmal !n Banat. lata ce ^ice despre ele neultatul Balcescu : 
„Cele mal vechl cronice ale ferel-RomanescI ce am gasit slnt din 
„v6cul XVII. Done cronice, cart le credem muU mat vecki, nu le-am 
„putut inca gasi. Acestea sint : Oronologia deia Vdr§e^ (ora| In Te- 
„me§iana) 51 Oronologia lanciUut-vodd (Huniade). Dupa marturia iero- 
„diaconuluI Naum Clococ6nu, care le cit6za intr'o precuvintare a 
„sa asupra cronologiel Domnilor ferel-RomanescI, ele slnt f6rte 
„interesante §i vorhesc cu d'amdruntul despre intemeiarea banatuM 
„Craiovei". 

In orl-ce cas, tradlfiunea despre „cralul lova", legendarul fun- 



y Google 



dator al Cratovel, a colindat Intr'o epoca <3re-care din Oltenia In 
Temegiana. 

Copia cea prospeU din Almaj Intaresce originalul eel invechit 
din Dolj. 

Lasand la o parte biserica slntulul Dumitru §i numele CraloveT, 
carl ambele ati incurcat pe Fotino §i pe anonimul Tunusliilor, sa 
ne raarginim dara a lua drept punct de plecare ac6sta tradifiune, 
al cadla caracter poporan se prob^za prin variantui sett din Banat. 
pic „caracter poporan", cScI istorlcul cata sa se fer^sca cu spalma 
de acele pretinse legende, pe carl le invent^za din cand In cand 
semisciinja, ba cate o data reu^esce chlar a le altoi prin propa- 
ganda in unele localita^T. 

Ceea-ce distingea pe cralul lona al Cumanilor, cata sa fi fost 
acea inraj;i§are ptina de demnttate, acel aer de impunere, acel pre- 
stigifl exterior a-la Agamemnon satt a-la Frederic Barbarossa, care 
deosebesce cate o data chlar pe capil selbatecilor |i impresion6za 
adanc pe to^l acel ce se apropia de un asemenea favorit al natural, 
de§i In realitate el p6te fi de o capacitate f6rte medlocra: numal 
astfel despre acest cralu lona se explica epitetul de „mare rege" 
la Alberic §i la Joinville, considerajiunea ce-I aratati superbil baronl 
feudall, con»ervarea memoriel sale peste Olt. . . 



Sint acum dou6-^ecI de ani, la 1876, eO publicai pentru prima 
(5ra cercetarea mea despre trecerea Cumanilor prin Oltenia. Asupra 
acelul studio, d. Xenopol a facut urraatdrea observa^iune : „T<3te 
„cele spuse de d. HasdeO despre Cralul lonas sInt adevfirate; dar 
„In ce legatura sta acest mare rege al Cumanilor cu ora^ul Craiova, 
„6t& ceea ce nu reiese din scrierea d-lul Hasdetl, gi de sigur ca 
„acesta era punctul interesant in originile Cralovel. D-sa singur 
„combate pe Fotino §i Tunusli, carl deduc acest cuvint dela Oraitd 
„Ioan, aratand ca Craiova confine in sine cuvlntul Craiul, nicl cand 
fllnsa, cuvlntul loan. D. HasdeQ, care respinge pe loni^d al lul Fo- 
„tino ca intemeietor al Cralovel, II substitue pe lonas al Cumanilor. 
„Pe ce temelu 6re?" 

D. Xenopol a scapat cu totul din vedere vechea iegenda po- 
porana cea fdrte preJiOsa despre un Craiu Ion satt Cralu lova ca 
fundator al Cratovet- Intru cat nu p6te fl vorba despre Imp^ratul 
romano-bulgar lonija, care nu stapanise nicl o data In Oltenia, 



y Google 



I'apol AsanWin genere pentru RomanI eraO tot-d'a-una Imp6ra|T, 
lar nu cral; intru cat insu^I d. Xenopol aditiite sji reproduce In- 
tocmal dupa mine ca marele rege lona al Cumanilcr stapanise 
Romanajul gi Doljul, fie un timp ori cat de scurt ; Intru cat cuvlntul 
(^aiova insemnSza ^al cralulul", fara a seput6 constata in regiunea 
Doljulul in secolul XIII §i chiar In secolul XIV vre-un alt cralu 
afara de „niajor rex lonas" ; Intru cat Craiova se afla singurul 
punct strategic in calea regelul lona dela Olt spre Dunare Intre 
cele dou6 „VadurI ale Cumanilcr" ; tdte acestea constitua un sufi- 
cient jjtemelu", respun^end pe deplin la Intrebarea d-lul Xenopol. 
Negre^it, Craiova nu Insemn^za ca cralul a fundat'o a§a dupa cum 
Petersburgul aparjine lul Petru eel Mare, adeca n'a fost o noua 
creatiune edilica, ci numai s'a pus un nume noO, danduse unel 
vechi localitajl o aducere a minte a evenimentulul ca pe aci locuise 
cralul. In scurt, Craiova pe la 1235 fusese conacul regelul lona, 
un conac — nemic mal mult decat atata. Cred ca neam injeles. 



§ 27. Sa^ii in VUlcea. 

Bibliografla : Moria , eritied p. 22. — Tti^sch-Firnhaber, Urkundenbucb zur Geschichte 
Siebenburgena, Wien 1857 in 8 p. 56, 8S.~FrJir, Cod. dipiom. t. VI vol. I p. 350; t. VH 
vol. 4 p. 81, 129; t. VIII vol. 5 p. 276; t X vol. 2 p. 332 ; t. X[ p, 467--87, 502. — 
TrauKh, Diplomatarium Tiansilvaiio-S.ixoniouni, iii-4 1. 1 ad ann. 132^—36, Mas- fnBibl. 
EvAngelicft din Era^ov. — Eder, ExerciUtioties diplomaticao, 1802 in-4, Msa. ibidem.— 
KiiUseri. Auraria llomano-dacica, Poaonii 1780 in-8, mapa. — Drf CTtiaro, Is toria dell e mo- 
derne rivoluzioni della Valachia, Veneaia 1718 in'4, mapa, — Stager, Qesch. d. tranaalp, 
Daciens t- I p. 178. — rumwiii, trad. Si on p. 186.— Stftufer, Uinriaae und kriUache Studien 
zur Geechichte von Siebeiibiirgon, Ilermannatadt 1872 in-16 part. Up. 141, III p. 37—8. 
-Springfels, B est hroi bung der OaterreichiHchen Walachey, in Ungriachea Uagazin t. Ill 
(1738) p. 183.-C. lanntKu, Sludil de geograM military, BucurescI 1894 fn-8 tip. 174. 
—A. Napolmn, Curs de geograflil milltari, BucurescI 1897 in-8 p. 29, 33, 37. 



Pe la anil 1230 — 32, atuncl cand Unguril cuprinsera Mehe- 
dinjut, ce-va inainte de a se pripa^i CLimanil in RomanaJ §i in 
Dolj, tocmal In acela-^I timp Safil afl strabatut In Valcea, rou^ind 
a pune mana pe o fi§ia fbrte importanta. 

Intr'o diploma din 1233, regele Bela IV vorbesce pe larg de- 
spre marile merite ale contelui Corlard filul lul Cryspann: „comiUs 
Corlardi filii Cryt^panni", care servise cu rivna, obosind §i cheltuind 
de mal mulfl ani in tote chipurile, fie In Ungaria, fie in straina- 
tate: „sumptibus suis multiplicibus non pepercit, et labores cor- 



y Google 



„porales in regno et extra regnum alacriter tolleravit", ba inca se 
aflase pe Unga Insa^l pers6na regala din copilaria: „a primevis 
^pueritie nostra temporibus". Crept tdte acestea, diploma dSruesce 
contelul Corlard pamintu! numit Lovi^te dela rlul Lotru pina unde 
se v6rsa In Olt: „terram convenienteni Loystha vocatam, ab aqua 
„Lothur vocata, que fluit ad aquani Olth". Bar acel conte Ck)rlard 
era 6re Sas? Sa observam ci In docuraente numele variazi: Cor- 
lard, Corland, Corrard, reducfindu-se la forma cea corecta Conrad. 
Aqa, dara, mal intreb Incl o data : acel conte Conrad era 6ve Sas 
de niSm? 

Schuller a atras deja de de-mult aten^iunea, macar ca numal 
In truest, asupra unu! alt conte sasesc, anume stapanul CisnSdiel 
„Petrus dictus Cseh de Disznajou", care flgur^za In istoria Tran- 
silvaniel raal tar(JiQ, cu vr'un secol in urma, dar in legStura de 
inrudire cu contele Conrad- EI bine, numele de familia Cseh, adeca 
„Ceh", Insemn^za Bohem, indicand astfel o origine cu totul ne- 
sSsesca §i chiar negermana. Tot atat de negerman este numele 
tatalul contelul Conrad „fi]ii Cryspanni". Gnfspann este curat 
bohem; Kryspan, contras din Kryst-pan, corespun^find pe 
deplin In onomastica lul „Cractun", na?cut cine-va In ^iua na- 
sceril Mantuitorulul sati botezat dupa acea ^i, bohemesce „Na- 
rozenj Krysta Pana". Kryspan dari nu p(5te sa fle german, §i 
nicl alt ce-va decat numal bohem. Cap6tand dela corona Santulul 
Stefan un intins teritoritl in pirjile Ard6lulut, cavalerul bohem 
Conrad, venit de departe, om de casa al parin^ilor regelul Bela : 
npatri nostro et matri nostre reverendus", nu era Sas, ci numal 
peste Sa§L 

N6mul contal Ceh §i n6mul contal Kryspanovie erati de o 
potriva boheme, §i tot-odata strins legate unulcu altul prin posi- 
{iunea teritoriala. Ambele familie se inrudlaO prin alian^a. Grajia 
numer(3selor documente, mal cu deosebire acelora din colecfiunea 
lul Pej^r, genealogia se stabilesce in urmatorul mod : 

contele Conrad, din done cSsatorie, avusese del fli: Nicolae 
§i loan, |i trel flice; Elisabeta, Caterina §1 una anoniml; 

din eel dol fil, Nicolae nu avuse nicl un bftiat, ci numal o 
fiica, maritata cu contele Hezo de Insula Christiani, adeca senior 
de Grossaue de llnga SibUu; 

fliul cel-alt, loan, avuse un baiat Mihalu ; 



y Google 



din cele trel Alee, Elisabeta a fost mftritata cu nobilul Nicolae 
de Spindorf, din care dol baie^I Mihalu §i Paul; 

anonima a fost maritati ch nobilul Hennyngh de FenyOfalwa 
de linga Sibilu, din care filul Cristian ; 

Caterina a fost maritata cu contele Petru Ceh de Cisnadia, 
nem^sce Heltau, din care dot fil Nicolae ^i loan. 

Astfel contele Petru Ceh de Cisnadia era ginere al contelut 
Conrad „fllii Cryspanni". Amlndol Boheml, el se nSscusera afara 
din cele §6pte scaune ale Safilor, unde s'ati germanisat apol prin 
proprietajl §i prin Incuscrirl. Paternitatea contelul Petru Ceh este 
cunoscuta prin documente. Tatal sefl era ^Michael Castellanus de 
Solmus", adeca avusese mal Inta-Iu In Teme§lana un sat roma- 
nesc numit unguresce Solymos In regiunea Aradulul, unde se afia 
pina asta^I ruinele vechlulul castel. Un alt sat cu numele Solymos 
se afla §i in Transilvania, Insa In regiunea Turdel, afara din teri- 
toriul Sa§ilor. In orl-ce cas dara „Micha6l Castellanus de Solmus" 
nu era din ^ra sasdsca. E f6rte remarcabil In genere de a indica 
§i de a urmari intre Sa^il din Ard^l elemente aristocratice ne-ger- 
mane, pe carl istoricil indigeni, unil de prima ordine ca SchuUer, 
Eder, Marienburg, Teutsch §i al^il, le scapa din vedere safl le In- 
latura. Asemenl elemente se Inveder^za aci tocmal In par^Ue Si- 
bilulul In contact direct cu Oltenia gi cu J^ra Fagara^ulul. 

Sa fac In parentes! o apropiare linguistica. In actul de dona^iune 
din 1233 ambil termenl topici Lotru „aqua Lothur" 51 Lovi^tea „terra 
Loystha" slnt de potriva boheml. Din t6te dialectele slavice, lotr 
cu sensul „hot", nem^ce Lotterbube din latinul latro, italienesce 
ladrone, se afla exclusiv la Boheml §1 la PolonI, unguresce lator cu 
diferin^a fonetica, ca §i la Croa^I lotar cu alta nuan^ l<^ica ; 
lar loviste cu sensul „loc de vinatijre", de§i se trage dintr'o ra- 
decina pan-slavica -iob-, totujt nu ne Intimpina ca forma^iune 
lexica decat la Serbl 51 la Boheml, cad sinonimul polon Awisko 
are un alt sutix. Lotr §i lowiBt^ nu se gasesc ta Bulgarl ^i la Ru^l. 
Decl In toponimia oltenSsca numal Bohemilor slnt propril ambil 
termeni. La MoldovenI cuvintui comun lotru se 'dator6za vecina- 
tajil Polonilor ; ca termen insa topic oltenesc, Lotrul e bohem, 
aplicandu-se f6rte nimerit ca „ho[" unul liO de munte lute |i vio- 
lent, „die Lotoira ein schnelles und reissendes Wasser" dupa expre- 
siunea maiorulul austriac Springfels. Nu mal pufin de bine s'a dat 



y Google 



bohemesce numele Loviqle unul teritorifl vestit prin vlnatoriS, fle 
de animale selbatece, fle de pescl. 

Aci e necesara o lamurire. 

Asta^i nLovi^te" se chiama o plasa sad un platu, adeca un 
arondisment, la nordid districtulu! Argej; In secolul trecut insa, 
acest nume se apUci tot-o-data ^i cStra partea nordica Invecinata 
a Valcil, la Sulzer §1 la Tunuslil cuprin^6nd ambele laturt sub-car- 
patine ale Oltulul, acea din Yilcea §1 acea din Arge§, laturl unite 
deja In epoca Romanilor printr'o trec6t(5re: „Pons Aluti". 

Fe la 1720, cand Oltenia se afla sub domina^iunea austriaca, 
un inginer gennan a schijat o mapa a celor cincl districte ; „Va- 
lachia cis-alutana in suos quinque districtus dlvisa", In care numele 
de „Lovista" se dft actualulul arondisment de Cozia al Valcil, In 
a§a fel ca cuprinde In sine tot cursul rlulul Lotru pe amIndou6 
malurile, dar trece In acela§l timp §1 'n districtul Arge§, acolo unde 
la Del Chiaro o alta mapa din aceia.^1 epoca, scrisa italianesce, 
pune „Monte di Lobisto". 

Cu cincl sute de ani Inainte, pe la 1233, acela^I por^iune a 
valcil purta acela§l nume de ^Lovi^te", precum §i rlul ce o stra- 
bate se chiama tot nLotru" ca §i asta^l; „terra Loystha vocata, 
„ab aqua Lothw vocata, fluit ad aquam 01th. . ." 

Acuma, pentru a ne da bine sama despre rolul contelul Conrad 
In Oltenia faja cu Basarabil, la carl vom ajunge In paragraful ur- 
mator, cata mal intaiu de t(5te sa aruncam o privire asupra schifel 
de mal jos. 

Contele Conrad apuca Lovi^tea cea de llnga Lotru tocmal 
atuncl cand Unguril, la capStuI cel-alalt al Olteniel, apucasera Me- 
hedin^ul. Regele Bela pe de o parte numesce la sud un Ban al 
Severinulul, lar pe de alta la nord daruesce o plasa Intr6ga din 
Valcea unul senior f(5rte devotat tronulul unguresc. De aci done 
Impreglurarl resulta din capul loculul : 1°. Contele Conrad trebula 
sa fi cuprins dela Romanl Lovi§tea Inainte de 1233 printr'o pose- 
siune de fapt anteridra, situata Intr'o regiune cu totul ne-transilvana 
§i ne-ungur6sca, §'apol mal de'nainte deja dinsul botezase bohemesce 
Loirul 5i Lovi^lea. 2". Ac6sta cucerire trebuia sa fi fost prev6^uta 
In planul Ungurilor contra Olteniel, adeca contra Basarabilor, de 
<3ra-ce ar fi anevoia de a privi ca un simplu azard coincidenja cea 
semnificativa Intre migcarea la sud §1 Intre mi^carea la nord, o 



y Google 



mi^are In MehedinJ §i cea-IalU in Valcea, ambele pornind de o 
potriva In interesul regelul Bela. 




Importan^a strategic^ a Lovi^tel a fost studiata de curftnd de 
catrft dol eminen^i militart Romant. Colonelul lannescu^ice: „Mun{n 
,Lotrulut form6za un tot care Inglob^za Intregul basin al Lotrulul. 
„KI apar la sudul Lotrulul Intr'o puternica crista, care, cu mun^U 
„PSrangulul, form^zi ca un adev6rat zid ne'ntrerupt din Jilu pina 
„In Olt; pecand In stanga Lotrulul rldlca el o crista §i 
„mal imposanta. ..", §i mal adaoga ca „\6ra Lotrulul*' servla 
In secolul XIII ca „o reduta In care se Inculba vi6(a de stat a 
^Romanilor ce'§l gasesc aci scapare la adapostui mun^ilor pe timpul 
ninvasiunilor". LocotenentuI Napoleon observa de asemenea: „Ca 
„val6re defensiva, valea Lotrulul poseda bune posijiunl de oprire, 
„carl pot Intercepta mersul orlcarul deta^ament care ar scobort 
qValea acestul rid, in scop de a amenin^ saQ Intdrce lima Oltulul 
„dela frontiera pIna la gura lul"; ^i mal jos ^ic^e ca din totalitatea 
a§a numitulul defileti al Oltulul, „sec{iunea cuprinsa Intre gura 01- 
„tulul ^i Calimanesci e cea mal importanta". Ambil autorl, 
atat de competinjl, ne explica astfel marele interes, pe care '1 



y Google 



xoiii 

avea regele Bela de a pune mftna pe malul Lotrulul, In specie pe 
eel sUng, de unde i se deschidea o mare u^a de intrare In Oltenia 
din partea Transit vanieT, mal cu sama In concordant^ atuncf cu 
cucerirea Mehedin^ulul. 

Basarabil se aflaO Intr'o posi^iune cu atat mal periculdsfl, cu 
cat contele Conrad n'a intlr^iat de a se fortiflca prin artA In 
excelentul sett retran§ament natural, inSl^nd la gura Lotrulul o 
cetate cunoscuta dupfi aceea sub numele de Lolhorvdr, „cetatea de 
linga Lotru", asupra carila Sa^il nu Incetat) dea radica preten^iunf 
contra Romftnilor chiar In secolul XV. La 1453, regele maghiar 
VladislaO autorisS, pe eel dela Sibilu de a o restaur^ contra Tur- 
cLIor: „prout melius poterunt fortificare, et praefatam viam muris 
„et aliis fortalitiis ita praecludere debeant, ut hostium insultus 
„etc." Nu e de mirare cS Sa§i1, cu t(3ta autorisajiunea cea regaia, 
n'ati putut restaura acel „castrum Lothorwar", de vreme ce din§il 
nu'I stapaniati; dar rSmane totu^I constatat ca pe la 1453 acea 
cetate era deja de de-mult daramata, Hresce de catra Eomdnl. 

Ruinele mal existaO Inca pe la 1720, cand le-a v6^ut Spring- 
fels, care ne spune urmat<Srele: „Lotrul este o apa lute. I>a rev6r- 
„sarea sa In Olt, se v6d pitulate d'a-stinga, pe virful munteluT, 
„rema§i^le unul vechlu castel, numit Domnipr. Diipa spusa locui- 
„torilor, a fost un castel de ho^l". Cu ac^sta ocasiune editorul 
Seyvert banuesce cu drept cuvlnt ca acolo trebuta sa fi fost ve- 
chlul Lothorvar: „SoIlte ich wohl irren, wann ich dieses geadchte, 
„verfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset, fttr das alte Lo- 
„thorwar halte?" In adev6r, Lotrul fiind mic §i apar^inend intreg 
Olteniel, dela isvor pina la gura, castelul contdul Conrad nu putea 
sa fle alurea. 

De aci trel conclusiunl: 

1**. Castelul contelul Conrad se alia !n apropiare de actualul 
sat Golotrenl, al carula insu§T numele, atat de bine romanisat, dar 
necunoscut nicairt In nomenclatura topograficft a Romaniel, nu 
este alt ce-va decat QOuLothor (sat de llnga Lotru), traducerea 
medlogermana a maghiarulul Lothor-vdr; 

2*. feranil ValcenI ^iceail lul Springfels ca locul era Celatea 
Lotrului. Printr'un qui-pro-quo f6rte scusabil, N^mjul a In^eles „ceta- 
tea lotrilor" traducend'o prin „ist es ein Raubschloss gewesen", 
„un castel de ho^l*', ce-va ca In Europa cea feodala, mal ales pe 
Bin. NicI o data in Romania ho^il nu navallati din zidurl, ci nu- 



y Google 



XCIV 

ma! din padurt la aer slobod. Dupft tradijiunea nostra poporana 
cea povestita lul Springfels, stftpanul Ceta^it Lotrulut, din contra, 
nu era un ho\, ci tocmal un boler: Domni^orul. 

3*. Dupa cum memoria invasiunil cumane itiDolj a strftbatut 
v^curl In pers(3na „craTulul Ion", tradijionalul fundator al Craiovel, 
a^a In Valcea poporul roman n'a uitat pe contele Conrad din ace- 
Ia|I epoca, fundatorul castelulul celu! dela gura Lotrulut, numindu-1 
Domni§orul, cuvint Intrebuinjat In cronicele niistre totd'auna In 
sensul flUsurpator" safl „pretendent la Domnia", buna-6ra la croni- 
carul Urechea sub Petru §chIopul: „In anul 1578 lulie 26 ni§te 
nCazacI cu un Domni§or aH venit la Nistru, §i acela tojt §I-atl pus 
„capetele . . .", lar la 1592 sub Aron-voda: „s'ad radicat Orheienil 
„5i Sorocenil cu un Domniwr ce'I zicea lonagco, pre carele I'atl fost 
„ales dintre el cap |i'I pusara nume Bogdan-voda. . ." 

In scurt, profltand de o epoca Mrte grea pentru Oltenia, con- 
tele Conrad Isbutise a'§l Intemeia un mic principat in Yalcea, de 
unde acest Domni§or se pregAtla sa usurpeze apol mal departe 
posesiunile Basarabilor. Fe la 1235, din Intr^ga Oltenia Basarabil 
mal aveatl abia Oorjul cu o parte mal pu^in inseninata din Yalcea, 
restul apar^infind Ungurilor, Cumanilor §i contelul Conrad. Instrai- 
narea Lovi^tel In specie era nu numal o perdere directa, dar inca 
durer6sa lovire piezi^a. Pus la mijloc, contele Conrad Impedeca 
orlce legfttura a Basarabilor cu J^ra Fagaragulul, cacl contactul 
nu era cu putin^a decat prin regiunea Lotrulul. Din ti5te punctu- 
rile de vedere, Sa^ii trebulatl gonial din Lovigtea. Peripejiile luptel 
ne slnt necunoscute, dar este sigur ca Inainte de 1241, fie surprin- 
dere, fle tranta pe fafa, contele Conrad a fost silit a parasi pentru 
tot-d'a-una superbul sett domen din Vaicea, conservandu'^l drept 
mangaiare diploma cea din 1233 §i retrSgendu-se peste Carpa^I 
In direc^iunea Sibilulul, unde jl-a Injgbebat mal tar^iO, mult mal 
tar^iQ, un alt noQ domen : ora^elul Talmaclu cu o mul^ime de 
sate. 

La 1233 contele Conrad nu stapania Inca Talmaclul. NicI 
dinsul atunci, nici tatai set! Kryspan Inainte, nu eraQ „de Tol- 
mach". Numal la 1265 contele Conrad ne apare pentru prima 
dra „comes Corlardus de Tolmach", cand r<5ga pe regele Stefan 
de a Intari diploma cea din 1233: „super concessione et donatione 
„terre Loysta vocate confectum, petens a nobis humiliter, et de- 
„vote, ut ipsum privilegium ratificaie et nostro dignaremur privi- 



y Google 



„legio confirmare". Filul seO „comes Nicolaus de Tolmach" ob- 
{ine noua conflrmatiune la 1311 dela regele Carol-Robert. De 
aci Intr'un lung ^ir de acte figur6za Talmarful cu alte proprieta^l 
numercise, atat ale contelul Nicolae precum 51 ale fratelul seQ loan, 
t6te stapftnite de fapt safl trecfind prin transactiuni din manft In 
maiift; dar cat despre Lovi^tea cea de pe Loiru, contele Conrad la 
1265 §i posteritatea'l In urma, de cand el devenisera „de Tol- 
mach", pastrall numa! d6ra repetata conflrmajiime a diplomel din 
1233, Insa vre-un petec de pamint in Oltenia— nu. Prin atari con- 
firma^iunl succesive le remanea, negre§it, un drept pe hartia care 
se putea realisii la cas de cucerirea Olteniel de catra Ungurl, ceea ce 
totu^I nil s'a mal Intamplat. La 1241, navftlind Mongolil In ^ra 
Fagara^ulul, la trecerea Oltulul el nu se Intalnesc de loc cu con- 
tele Conrad, care atuncl nu se vede Inca nicl vre-unde-va pe la 
Taimaclu, ci hanul Orda, fratele liil Batii, da d'a-dreptul faja 'n 
fa^ cu un Basaraba. 

§ 28. Invasiunea MongoHlor ^i un Radu-Negrul. 

BiblioBrafla; Jstoria eHUed p. 68. — Fotino, 'loTopia t. I p. 291.— Uttanitekif, Ma- 
xepiaau jjia HcropiH bl XIV— XVr BtKaxi, MoBcva 1887 in-8 peg. ii. — D'Ohtton, 
Histoire des Mongols, La Ilaye 18'J* in-8 t. II pag. 627-8, efr. ib. tip. XXXV. 
— Klaprotl), Aela polyglotla, Paris 18)1 in-4 p. i.— Perlt, Moniimenta Oermanlae hieto- 
rica, Scriptorea t- XXIV p. 05; cfr. JT. Detun^ianu, Documente, BucurescI 1887 in-4 p. 
185, 190.-S. Moldooun, f^ra ii08tr&, Sibilii 1894 in-16 p. 147 aq. - Jftyertw In Eiidlidier, 
MoDumenta Arpadiana, Sangalli 18l9in-8p. 267.— ifemiiiy, Diplomatarial In foia „Tran9il- 
vania" 1871 p, 65, cfr. 1874 p. 18. — Karamsin, HcTOpifl rocyaapCTBa pOCclBCKarO ed. 
Einerling, Petersburg 1842 in-S t. IV notA 8-— Brdteseu. Moruei ^i AU$»andresiM, T)ici\onav 
geogntflc al jnde^ulul Piahova, Tirgovi^te 1897 in-S p. 77; cfr. Inventarul Cotrocenilor 
p. 14 M.ss. tn Archiva Statulul; de asemenea ibidem Condica Mss. a Nucet.ulul p. 14 
Letopiaitile, ed. I t. I p. 140, t. II p. 231, 236; I. Vftcftreacu. Poesil p, 852 etc.— Ma 
rienburg, Karte der belden Decanate, In Archlv d. Vereinea f. aiebenburg. Landeskunde, 
1871, t. IX. 

Faptul eel mal pretios 51 eel mal autentic asupra originilor 
Statulul muntenesc din secolul XIII, adeca eel Intaiu Domn olt^n 
numit In istoria BasaraM aratandu-se deja ca un principe puternic 
fi f<5rte tndrasne^, a fost descoperit de catra tatal metl, caruia i se 
dator^za de asemenea singurul document explicit asupra originilor 
Statulul moldovenesc al B6rladulul Sn secolul XII. 

Bespre Berlad nu e aci locul, Scifi ea d. I, Bogdan a con- 



y Google 



testat autenticitatea documentulul celul berlfid^n din 1134, fiind-cft 
nu se potrivesce cu paleografia paleo-rus^scft, m&car cit nu este In 
desacord cu paleografia cea paleo-serbfecft. Contestabila In ac6sta 
privinta este numal d6v3. airmen tajiunea d-lul Bogdan. Un ne- 
rusism satl chlar un antl-rusism, inlocuit printr'un serbism intr'un 
act scris rusesce In Romania, unde se clocnlaO diferite curenturl 
slavice, cele orientale ca 51 cele occidentale, este depai'te de a fi 
prob& de falsltate, Intra c&t nici alUL proba de neautenticitate nu 
existA. Tot ce ar fi fost permis d-lul Bogdan, era de a conchide : a§a 
numita diploma b^rlfld^na nu e pe deplin rus6sc&. latfltot. A^acred 
§i efi ca trebula sft fle, de vreme ce Bfirladul nu era rusesc decat 
Intr'o mica parte: se aflaO pe acolo Rutenl, Cumanl, Bulgari, mal 
ales Roman!. Dar las In laturl de cam data B^rladul §1 m& 'n- 
tore la Olteni, ^ic la Oltenil eel dela Jilu, cacl de altmintrelea pina 
In secolul XV in crisdvele moldovenescl o parte din regiunea Bfir- 
ladulut purta tocmal numele Oltenil, nume nu pr6sp6t pe atuncl. 
Ar fi de dorit ca d. Bogdan sa explice actul din 1435, publicat 
de Ullanitzkn la 1887, unde „t'f^utul Tutove!" cuprinde In sine 
nOltenil" la un loc cu Bfirladul, Covurlulut 91 Tecuclul : „a'C*^8S* 

„9T TyroS^ H Tp'hr'h EpSita^CKUH Ck yCfM Se<10CTHI0 H IH4HHU Koeop' 

„^yHCKUH H AiHCT« T*Ky4'K CK \cw RMocTHw H 0.1 '("kHu", adeca in- 
tr6ga topografia a diplomel bfirladene din 1134, de§i actul din 1435 
a fost de tot necunoscut pina la 1887. Scurt, rfimane nesguduita 
In picl6re autenticitatea acelel diplome; ^i tree la cealalta desco- 
perire a tatalul meCi, pe a carila mare important nici Insult d. 
Bogdan n'a contestat'o. 

A§a dara tatai met! observase Inainte de top extrema Insem- 
natate a urmatorulul pasaglu din cronica persiana a lul Pazel ullah- 
Ragid, care scnea pe la anul 1300 dupa raporturile oflciale ale au- 
toritatilor mongole, astfel ca narapunea 'I ofera t6ta ponderositatea 
unet marturn oculare : 

„In prima-v6ra anulul 1240 principii mongoll trecura mun^il 
„Gali5ieI (^> ^'j-<}pentvii a intra In ^^ra Buigarilor (,V1 §i Ungurilor. 
„Orda, carele mergea spre dr^pta, dupa ce a trecut fera Aluta 
„(«^,*Ll(iI ese Inainte Bazaran-bam(f\'^y) cu o armata, dar e ba- 
„tut. Cadan §i Buri ati mers asupra Sa^ilor §i I-atI invins in trel 
„batalil. Bugek din ^^ra Sa^ilor trecu peste munjl, intrand la Ka- 
„ra-ulaghi, |i a batut pop6rele ulaghice. . ." 

Din capul loculul o lamurire cronologicA. Pasagtul de mal sus 



y Google 



XCVII 

este dat aci dupft D'Ohsson, care transform^za prin anul cre§tin 
1240 pe eel mahometan 638. In principiQ, transformajiunea e co- 
recta, cu singura insa deosebire ca anul Hegirel 638 se Incepea In 
luna lul luliQ, dupa primav^ra anulul nostru 1240, lar prin urmare 
invasiunea Mongolilor In Transilvania avusese loc In primav6ra nu 
din 1240, ci In 1241. In adev6r, tote fantanele contimpurane slnt 
unanime in ac^sta privin^. E mal cu sama precisa noti^a din ju- 
matatea secolulul XIII cea reprodusa de Pertz, unde vorbesce toc- 
mal despre Transilvania §i In specie despre ^6ra Barsel: „Anno 
„incarnationi3 domini 1241. Ipsa die resurrectionis dominice Tartari 
„per alpes et silvas irrunpentes Rodanam quoddam opidum Un- 
„garie intraverunt et IIII. mil. hominum vel amplius ibidem inte- 
„remerunt. Eodem die alter exhercitus eorundem tartarorum ingre- 
„diens provindam que Burza dicilur ducem exhercitus trwnsUvane terre 
„cum onmibua suis interfecit. . ." Dupa calendarul medieval, „Re- 
surrectio Domini" este 26 Marte. Aceia^l data o flx6za regele Bela 
IV In scrisOrea catra papa Gregoriti IX: „ circa festum dominice re- 
surrectionis". Dec! pe la sfli-^itul lul Marte din 1241 §i pe la In- 
ceputul lul Aprile s'ati intamplat cele povestite de Fazel-uUah-Ra§id. 

In acea expedifiune capul suprem era vestitul Batii, eel mal 
in virsta §i eel mal cu v6^a dintre tojl nepofil lul Cinghis-han ; 
dinsul Insa, grSbit a pa§i d'a-dreptui asupra centrulul Ungariel, Sn- 
credinjase cucerirea Transilvaniel la patru fra^i safl verl al sei : 
Cadan filul lu! Ogotal, Buri filul lui Clagatal, Bugek filul lul TuluTu, 
§1 Ord^ filul lul Djuci. Primil tre! navalisera asupra Sa§ilor in ^ra 
Barsel, unde I-ati §i sdrobit. Dol dintre ace§tila, Cadan §i Buri, se 
opresc aci ; dar al treilea, Bugek, § i mal cu deosebire al patrulea, 
Ovdk, earl s'atl indrumat mal departe In done direcjiunl contra 
Romanilor, ne preocupa In specie. 

Despre Bugek eronica perslana ne spuue eft „din J6ra Sa^ilor 
el trecii peste munjl, Intrftnd la Kara-ulaghl" ; lar OrdJt, „mer- 
g6nd spre dr6pta", se Infelege la apus de Bra§ov, n'a trecut 
munjil, eeea ce arata limpede ca „^raAluta", pe unde el {inea 
calea, insemnfiza la Fazel-ullah Ragid nu Oltenia cis-carpatina, ci 
anume „56ra Oltulul" cea fdgara^^na, la marginea carila, unde-va 
nu departe de Tilmaclu, Mongolil aQ fost intimpinap de „Bazaran- 
bam cu armata". 

Nomenclatura din pasaglul de mal sus nu cere aprdpe nici o 
explica^iune, fiind f6rte Iftmurita. A§a : 



y Google 



1*. Regiunea Fag3ra|ulu1 se chiamll plnfl asta^I ^f^ra Oltulul", 
§i nicl nu p(3rta ea la Romanl vre-un alt nume. D. Silvestru Mol- 
dovan ne spune ca Fflgflra^enil nu se considera ca „ArdelenI", ci 
ca nOltenl", lar Jinutul lor nu este pentru dln§n nArdSl", ci nu- 
mal „f6ra Oltulul". 

2^ Nuinele nBazaranbam" la Fazel ullah-Ra^id p6te sa fie o 
compositiune contrasa din Basaraba-ban, dar §1 mal bine s'ar 
put6 lua fara titlul ban ca simplul Basaraba sub o forma na- 
salisata. In ort-ce cas, fie Intr'un chip safl in altul, este tot una 
In fond. 

3**. Ulaghil, „pop6rele ulaghice", pe carl la Fazel-ullahRa§id 
muntil il despSr^lafl de Sa§H din Ard6l, sint Invederat Ronianil eel 
sub forma ungur^sca „OUh"; far prin „Kara-ulagh*"', literalmente 
nNegrilRoman!", cu „Aara=negru" In t(5te limbile tatarescl, cro- 
nica persiana califica Muntenil eel isbi^t de Bugek immediat dupft 
trecerea Carpafilor, adeca pe eel din Prahova. 

Dinti'e eel patru nepo^T de al lul Cinghis ban, navftlijl In Ard6l 
dupa relajiunea lul Fazelullah-Ra§id, dela Cadan exista mtr'o lati- 
nitate ultrabarbara un act din 1242, unde se Intitulfei „Kalka- 
zultan seu supremus Dux", poruncind Sa^ilor, Secuilor ji Roma- 
nilor; „FIandry, Zycly et Blachy", ca moneta mongolica: „num- 
„mos nostros wulgo Keserchunich Tatar Pensa", s'o prim^scS el 
In circula^Lune intocmal ca §i moneta bizantina: „tanquam num- 
mos fiyzantinos". Acel Cadan I^I organizase In graba o admini- 
stra^iune propria : „committimus vobis Rugas, Bylany, Korus, 
Castellani Comites". Ungurul contimpuran canonicul Rogerius In 
„Miserabile Carmen super destructione regni Hungarie per Tartaros 
facta", ne spune el-Insu§I ca dintre tojl regil Mongolilor de atunci 
Cadan se bucurk de reputafiunea de a fi eel mal drepb: „Cadan 
in probitate melior dicebatur". Dupa actul din 1242, care nu se 
pare a fi tals, Cadan se adres^za numal catra autorita^lle din re- 
giunea CIujuluI ^i a Turdel, pdte §i a Belgradulul, nicl decum catra 
Brafov |i Sibilu. 

Strins la un loc cu Cadan, cronica persiana pune pe a doua 
linia pe Burl, despre care eft nu mal sciQ nemic remarcabil. La 
Karamzin cronica rus^ca cea numita a lul Nikon numeace de ase- 
menea strins la un loc pe amindol ^voevo^il", dar In ordinea in- 
versa, punfind pe Buri mal sus de Cadan: „Eh(iw h Kdv^AH-k". Mal 
jucat'a 6re Buri vre-un rol In Transilvania ? Orl-cum, pe Romanl, 



y Google 



§i ami In specie pe BasarabI, ace^H dol principl mongolT nu'I pr6- 
interes6za. 



Deosebit de Cadan 51 de Bun este men^ionat la Fazel-ullah- 
Ra^id principele Bugek — In cronica rus6sca Bucek— care „dm ^^ra 
„Sa§ilor trecu peste miinjl, Intrand la Kara-ulaghl §i a batut po- 
„p(5rele ulaghice". Memoria acestul nSvaiitor s'a eternisat In topo- 
nimia romanH, dupi cum ve^userSm deja g5 s'aQ pistrat In acela§l 
mod Ungurul Osluban In numele de munte, Cumanul lona Cralul 
In al unul ora^, §i sasescul conte Conrad „Domni§orul" In nesce 
ruine. Intrand la nol din parfile Bra^ovulut, Mongolii trebuiaO si 
lov^sca mal int^u In Prahova, unde tocmal In drumul lor se aflatl 
mun^n numi^l In urma Bugeciu saQ Buceglu din Buceg shO 
Bugek, numele teribilulul navalitor. Intru cat este istoricesce sciut 
ca la 1241 acel Bugek Ingrozise pe Prahovenl; Intru cat e nu mal 
pujin sigur ca gr6za se napustise atunci asupra Prahovel pomind 
din direc^iunea acelor munft ; Intru cat alte localitap aQ fost bo- 
tezate de catra Puomanl intr'un mod analog In aceia^t epoca dintre 
ani! 1230 — 1250; Intru cat, in fine, nici origine lexica obicl- 
nuita pentru „Buceglu" sail „BugecIu" nu ni se infafi^^za, eti- 
mologia cea propusa e apr6pe ne 'ndoiosa. Sa mai adaog ca 
unul din mun^il aceluTa^l grup pdrta un nume de asemenea men 
golic: Caralman, adeca Caraman, probabil din aceleafl vremurl 
turanice medievale, Intemeiandu se §i el pe vreo legenda ultata satt 
necunoscuta Inca, totugl perpetuandu-se In onomastica, Ce e dreptul, 
autoril Dicjionarulul geografic al jude^ulul Prahova ne spun ur- 
niat(5rele: „Privitl din valea lalomi^el, Bucegil se v6d pSta^l pe 
„linga c6stele de linga muchie de raul^ime de tuflge de jnept. Po- 
nporul numesce huciu, hucdg §i buc^ un paduri^ des §i jos, prin care 
„nu po{l strabate decat cu grefl. Cu putinja e ca, cuvintul de bugi^ 
„luat de plural, sa fl dat nascere vorbel ce servesce sa denum^sca 
„t(5ta seria de inaljimi ce se infa^i§6za priviril acoperita cu jnepl 
„Din tojt mun^il Carpajilor Bucegil sint eel mal Inaip etc." Vorba, 
hitceg exista ; vorba bweg insa ar trebui mal intAlu dovedita : etl 
n'am au^it'o ^i n'am cetit'o nicairea. Sa piesupunem ca ac6sta vorba 
exista, §1 tot inca sensul de ^paduri^ des §i jos" nu se potrivesce 
de loc cu ideia de „din tojl mun^il CarpafUor eel mal Inaljl", chiar 
daca ar fl la plural, macar ca In fapta acest plural nu e organic, ci 



y Google 



modern. In litnba veche figur6zfl totd'a-una singularul Buc^iul sati 
Buceciul. La Enachi Vftcftrescu: 

Bucegiul I'nd de Ellcon. . . 

In Inventarul manSstiril CotrocenI din 1681 : „§i lara s4 hiesvintii 
raanastiri o mojie in muntele BuceciuM, . ." In crisovul lut N^oe 
Basaraba din 1516, datmflnastirH NucetuI, deasemenea: Bucedu. Eti 
manfin dara etimologia dela mongolul Bugek= Bucek, cu finalul ft tre- 
cut la popor In 6 Intocmai ca in „copaclu=copac'', „melclu=raelc" etc. 
Ac6st;a transi^iune fonetica e §i mal justiflcata in Buge<Au=Bmedu, de 
vreme ce finalul c sati k resulta prin asimila^iune cu medialul c saQ I, 
pe cand In „copacIu" sati ^melclu" asimilajiune nu este. Volu mat 
adaoga la finea flnilor ca dupa acela^I nume niongolic Bugek sati 
Bucek din acela^I epoca a remas in Fodolia in vecinatatea Basara- 
biel ora§elul polones Buczacz, pe care cronicele moldovene il trans- 
formeza In Buceciu, de exemplu la Urechia sub anul 1493 : „cetatea 
„Buceciid multa nevoe afl avut", lar la Neculcea sub Dimitra§co- 
voda Cantacuzin: „din Nistru dela Buceci pe la Satanova gi pana la 
nNejiboje §i pe la Leticlova cat cuprinde Podolia toata. . ." Las pe 
aljil sa cerceteze originea tirgu^orulul Bucece in distvictul Boto§anl, 
a carula vechime nu'ml e cunoscuta. 

Primul loc in pasaglul din FazeI-uIlah-Ra§id apartine prin- 
cipelul Orda. EI era frate bun al lul BatQ. Contimpuranul Piano 
Carpini ne spune ca Orda avea o prioritate Intre tojl generalil 
mongoll. Dinsul navalise In Transilvania anunie asupra {erel Fa- 
gara^ulul, pe care a ocupat'o intr^ga fara resisten^a pina la mar- 
gine; dar acolo, Unga Olt, unde-va nu In departare de actualul 
Turnu-Ro^, I-a e§it Inainte Basaraba in fruntea unel ojtirl. Erafl 
Komanit din Oltenia. EI afl fost batuJI. Cronica persiana nu ne 
arata consecintele luptef, )asandu-ne totugl a ved^ ca MongoliI n'ati 
Inaintat mal incolo, de vreme ce el n'aU trecut Carpajii In acea 
direcjiune, §i decl batalia fusese f6rte crunta, astfel ca Orda, 
mal isbindu-se in acelagi timp de dificulta^t strategice ale terenulul, 
a lasat pe Basaraba fara a'l mal urmari. Batalia, mal repet Inca 
o data, trebula sa fi fost f6rte crunta, mdl crunta decat cele trel 
clocnirl In {^ra Barsel ^i cele-lalte in Frahova, de 6ra-ce acelea 
ttite sint anonime, pe cftnd despre lupta de lingft Olt se menJion6za 
cu precisiune adversarul Mongolilor: Basaraba. 



y Google 



DacS. Basaraba n'ar fl stapAnit mal de'nainte Valcea, daca n'ar 
fi gonit din Lovi§te pe contele Conrad 51 n'ar fi apucat dela Sa^\ 
fa^ia de pamlnt mai jos de Sibilu la hotarul Fagara§iilul Jnainte 
de anul 1241, Intalnirea cu Ordi ar ft imposibila. Acest resultat 
istoric devine darfl absolut sigur. Nu sigura d'o-cam-dat;!, ci numai 
probabita, dar forte probabila, este posesiunea lul Basaraba in \6ia, 
FagSra^ului, mal mult sad mal pujin, in momentul invasiunil Mon- 
golilor. Fafa cu textui lul Fazel-ullah Ra§id, este militaresce legitim 
urmatoiul comentar; din data ce ajunge vestea despre navala, Ba- 
saraba se precipitSza din \6ta Fagara^ulut la granija cea opusa in- 
traril Mongolilor, concentrand lingi Olt t6te for^ele sale de ambele 
laturl ale Carpa^ilor §i a^teptAnd acolo pe Orda. In acela^I mod 
ar fi procedat orl-care bun general, cftutAnd a oferi lupta in punctul 
eel mal resistinte prin puterea numerica a armatel §i prin condi- 
i-iunile topice tot-o-data. 

Pentru Orda era nu numal anevoios de a p6trunde in Oltenia 
prin munfil Lotrulul, dar nu era tocmal u^or de a Inainta mScar 
plna acolo, cacl spajiul intermediar dintre Fdgira^ §i Ha^eg, mal 
jos de Sibilu 51 mal sus de Carpatl, era pe atuncl un immens codru, 
numit in diploma regelul unguresc Andrelu 11 din 1224: „SyIva 
Blacorum", „Padurea Romanilor", dupa cum a demonstrat'o Ma- 
rienburg, — un codru pe care nu'l stapanlati 5! nicl nu pretindeafl 
a'l stapani Sa^il, ci se mull^umlail a'l utilisa Impreuna cu Romanil 
|i cu resturiie Pecenegilor : „silvam Blacorum et Bissenorum cum 
„aquis usus communes exercendo cum predictis scilicet Blacis et 
„Bissenis eisdem contulimus". Intr'o asemenea regiune Basaraba 
a fost batub de catra Mongol!, dar nu putea sa fie fugarit, ci nu- 
mal s'a infundat intr'un codru necunoscut dufmanilor |t gretk de 
strabatut, de unde Romanilor le da mana de a negotia cu Orda. 
In orl-ce cas, MongoHl aQ apucat pe alta cale, lar Basaraba re- 
mase stapan nu numal In Oltenia pe admirabilul bulevard al Lo- 
trulul, dar inca §i la nord peste acea „Sylva Blacorum", unde mal 
tar^ifi s'a format a^ numitul „ducat al Amla^ulul". 

Pasaglu! din Fazel-ullah-Ra^id scapfira multa lumina. Intre altele, 
el conflrnia vechea confusa credin^a oltenesca despre o lupta a Ba- 
sarabilor contra lul Batii in legenda santulul Nicodim cea scrisa 
de Stefan leromonahul dupa tradi|;iunile manastiril Tism6na. In 
adev^r, in capul Mongolilor din Fagara^ nu era insu§I Batu, dar 
totu^l era tocmal fratele acestula: Orda. Mal cu deosebire intere- 



y Google 



en 

Santa e divina^iunea lul Fotino despre un Negruvoda pogorindu-se 
din Transilvania in Oltenia la 1241 din causa invasiuni! Mongolilor: 

„Af)Xov ©ijv i% Ta'')tT]; tijc 6i'[s-iW->i i-szopia-;, oti 6 Ns7pop(i8 ^v To-jcip tip 1241 

Cronica persiana conservi numal numele de familia saO de 
casta: Basara^d, fira nici un nume personal. Intru cat lipsesce 
vre-o alta lamurire, acel Basaraba din Fazel-ullah-Ra^id putea sa fi 
fost un Mircea, un Vlad, un Dan, un Radu saU orl-§icum altfel. 
Sa presupunem ca era Badu; Negrti-vodd era. de sigut ; cu Fdgdra^iU 
|i cu Amla§td avusese a face. 

Ajunge a constata ca: 

1". Intra 1230—1235 Basarabil perdusera din totalitatea Olte- 
niel Mehedinjul, pe care I'afl cucerit Unguril, mal per^6nd tot-o- 
data nordul ValcH, cuprins de SagI ; 

2". Intra 1235--1240 Basarabil aQ reu§it a goni pe Sa§I din 
Valcea §i aQ apucat paste Carpa^I hotarele Amla5ulul §i ale FSga- 
ra§uluT, fara totu§I a redobandi Mehedin^ul ; 

3^ La 1241 Basarabil aQ resistat cu vigdre invasiunil Mon- 
golilor. 

Representantul Basarabilor la 1241 nu se vede a fi fost attul 
decat acela^l care se luptase la 1235 §i la 1230: un principe calit 
prin resbdie §i puternic printr'un Indelungat prestigiO, voevodul 
adeca paste to^I kinezil oltenasci de atuncl, cad vom ved6 indata 
ca dintre mal multl kinezl sa alegea la Olteni un singur voevod. 

Este un fapt positiv ca Romanil din Re^inar, un vachlu mare sat 
din ragiunaa Sibiiulul, mal corect din sfera fostulul „ducat al Amla- 
§ulul" dupa cum o volu dovedi mal la vale, asiguraQ Intr'un proces 
la 1833 ca peste par^ile lor §i ale Cisnadiet un „Radu-voda Negrul 
domnise la anul 6740": „Principis Radul voda Negru anno 6740 
regnantis", lar anul dela zidirea lumil 6740 coraspunde anulul 
creftin 1232, — tocmal Radul tocmal atuncl §1 tocmal pe acolo unde 
traia Basaraba eel din cronica lul Fazel-ullah-Ra^id. 

Este adevfirata problema. 

Re^inarenil sus^ineaQ in aceiagl ocasiune ca ac6sta cronologift 
a lul Radu-Negru o sciusera deja stramo^il lor In timpul regelul 
Matelu Corvin la 1488. 

Neapfirat, o asemenea aserjiune nu p(3te fi considerata ca o 
fantana istorica propria ^isa- Ea se potrivesce insa de minuna cu 



y Google 



fantanele istorice cele mal necontestabile dintre anil 1230—1241, 
pe carl Re^inarenil la 1833 nu le puteatl banui de nicairia, lar textul 
lul Fazel-ullah Ra^id abia la 1834 s'a publicat §i s'a facut canoscut 
in Europa. ^'apol anul precis 1232 are o !nvederata originalitate, 
care se deosebesce de tOte datele cronologice anteriOre, fie din 
cronicele romanesci, fle cele straine de pe alurea despre Radu- 
Negru. Mai amintesc ca Re^inftrenil n'atl In vedere o Intemeiare a 
Statulut muntenesc, nu o „descaiecare", ci simplu un memorandum 
bic^rafic relativ la „Sylva Blacorum". 

Repet Inca o data: este o adev6raU problema. 

A afirma, nu cute^; a a§e^a Insa o ipotesa f(5rte ponderbsa, 
socotesc chlar ca o datoiia. Faja cu Impreglurarile de mal sus 
§i fa^ cu anonimitatea lul Basaraba in cronica lul Fazel-ullah- 
Ra§id, efl sciin^ificesce iml permit a admite provisoriti numele per- 
sonal Radu, pina la o proba contrara. Acel prim Radu-Negru, 
pogorlndu-se din Fagara^ §i din Amla§ pe la 1232 din causa con- 
telul Conrad §i 'n urma a doua bra la 1241 din causa Mongolilor, 
va fi remas In tradi^iunea poporana un fond durabil, cu care peste 
suta cincl-^ecl de anl s'a fusionat un alt RaduNegru, de asta 
data autenticul intemeiator al Statulul muntenesc. 



§ 29. Mihaiu-voda Lit6nul. 



BibliogTiifla : FetsUr, aescbichtd von Ungam, ed. Klein, Leipzig 1867 in-8 t. I 
p. 386, 394. - Kitona, HiBtoria critics t- VI p. 911—16, 959, cfr. p. 748. - A. Xenopol, 
latoria t. I p. 647 «qq. — pineal t. I p. 207, 270. — Ondnl In Conv. lit. 1891 p. 9ii 
sqq. — N- Densusianu, Documente p. 240, 249 sq. ; cfr. Theiner, Uonumenta Hungariae 
t. I p. 208 Eq. ; Fej6r, Cod. dipl. t. IV vol. I p. 447 sq. ; Pesty, A. SzOrtnyi B4nsag 
t. I p. 332, etc. — Entailer, Monumenta A.rpadiana p. 246. — Banka. Zbjrka nejdftw* 
n§gajch slownjkuo, Praha 1833 in-16 p. 76; cfr. Jungmann, Slownjk ceskonfmecky 
t. II p. 311. — Paehymeret, De Palaeotogia, ed. Bekker, Bonnae ISS5 in-8 t. II p. 271 
sq. — Grtgorat, Byzantina historia, ed. Schopen, Bonnae 1829 in-8 t. I p. 203- — S!. 
NotakovU, Ueber Legjan-grad, In Archiv f. alav. Phllol. Ill p. 124 sqq.; cfr. ibid, p. 641.— 
KapauHq, CpncKe HapojHe njeoe, Wieii 1845 in St. n p. 132 aqq. — PaWtwoci/, Ka- 
rodna pjeBmarica, Zadar ]879in-8 p. 41 Bqq.-Dnntf.V, PjeiHHK S3 KBJHXeBBHX crapHHa, 
1804 in-8 t. Ill p. 169 sq. — I'ejacKvick, HiBtoria Serviae, Colocae 1799 In-f p. 219.; cfr. 
Schafarik, Qesch, d. sudslamschen Liter, Frag 1866 in-8 t. Ill p. 241— 2. — ^{n^nu, Sema- 
siologta limbel rom^ne, BucurescI 1887 in-8 p. 2^5-7 ; cfr. GihdC, Diet. II p. 173. — AUciandri, 
Poesilpoporale. Ia§I1862-3iii-16 t. II p. 30-84; ed. II BucurescI 1866 in-8 p. 176—78.— 
Canttmir, Descriptio Ifoldariae, Buc. 1872 in-8 p. 132 ; cfr. Marian, Nunta la Rom&nl, 
Biic. 1890 in 8 p. 610 sq. — Bestomno, EoirapCKia n4cHH p. 39. — Miladi-wvUi, EaJl- 



y Google 



CIV 

rapcKH ntCHH, Agrani 1861 m-8 p. 26-7.117—23, 395.-&yfc(TO«, ntBania nepHOropCKa, 
Leigzig 1837 in-8 p. 123, 288 aq — CfiopHHK, Sofia 1896 in-8 t. XIII p. 104 sq. ; cfr. 
Davernou, Cjioaapt CojirapcKaro HatiKa, Moacova 1888 in-8 t. V p. 1106. — Fotino, 
'loTopia t. II. p. 8. — ConitaiUin Capilanul, In Magaz. i8t. t. I p. 87 sq. — etc. 



Deja Inainte de invasiunea lul Batu la 1241 autoritatea Uii- 
gurilor asupra Olteniel era aprdpe nuia, de vrerae ce nu numal 
contele Conrad fusese gonit din Valcea, dar Inca, fugSrindu'l spre 
Sibilu, Basaraba isbutise a apuca la nord de CarpaJI marginile 
Fagflra^ulu!, unde s'a §i luptat atunci cu Mongolil §1 pe unde 
Romanil U numlaii pe dinsul Radu-voda Negrul. Dupa retragerea 
cea deflnitiva din hotarele Ungariel a palcurilor lul Batu la 1243, 
lucrul flresc este ca nu a§a de o data Maghiaril atl putut sa se 
gandfeca la subjugarea Basarabilor. La' 1 246 regele Bela IV abia- 
abia fost'a in stare de a se balabani cu ducele Frederic al Aus- 
triel, carele cuprinsese dela XJngurl un teritoriO necontestabil al 
cordnel sAntuluI Stefan; cu atat mal pujin in aoela§T an 1246 ar 
fi putut Ungarla, fira nic! o bataia de cap, sa cucer6sca pe nesitn- 
^ite ambele malurl ale Oltulul pina la Dunare, pe cand pe la 
1240, In pre^iua navalel MongoHIor, regele Bela nicl macar din 
singura Oltenia nu stapanise decat numal Mehedintul. E fictiva 
dara, cu desavlr§ire fictiva, falm(5sa donajiune din 1247, prin care 
Ungaria ced6za Cavalerilor loani^I dela Rodos intr^ga Romania cu 
toptanul, „tota terra de Zeurino" §i „tota Cumania" ; o dona^iune 
fdrte pomp6sa, dar remasa pe hartia. Orl-cat de fictiva Insfl, orl- 
cat de platonica, acea donafiune totu^l este de o mare insemnatate 
din punctui de vedere al unor amarunte istorice contimpurane, 
pe carl nu le cun6scem d'o cam data din alte fantane. 

Actul de donajiune, neap6rat, trebu!&. sa fl avut o rajiune 
dre-care teoretica. Pe de o parte, tronul unguresc datoria niulta recu- 
noscinja Cavalerilor loani^I, cflci — dupa cum observa pineal sub anul 
1244 : „plinind Tataril trel ani In Ungaria, in anul de acum o afi la- 
„sat de§6rta §i nacajita, lara Bela IV Cralul Ungariel prin ajutorul 
„Ospitalilor din Rod sati al loani^ilor s'a Inturnat a-casa §i a inceput 
„SL lecui cele stricate". Pe de alta parte, avSnd aerul de a resplati 
pe loanip, Ungaria nu le daruli in fapt alt ce-va decat dreptul de 
a ]uk el-in^il Romania daca o vor put6, un „jus occupandi" care la 
cas de isbanda ar fi adua fara Indo^la nesce mart foltise Ungariel ^i 
Cavalerilor tot-o-data, Ungariel mal cu sama. Cu alte cuvinte, unul 
acorda altuia autorisajiunea formaia de a prinde pe ursul In pa- 



y Google 



cv 

dure, indicftnd cu precisiune bariogul unde se aflfl fi cum anume 
este, cu conditiunea de a fi Impar^ita apoi pr^da Id doue. Dar ur- 
sul fost'a el prins? Ba. „Tractatul — ^ice Fessler — n'a ajuns de 
loc la Indeplinire" ; §i mal adaogl cu naivitate ca bine ca nu s'a 
mdeplinit una ca ac6sta, fiiod-ca mal tarsia ar fi fost Wrte peri- 
culosa Introducerea unul puternic Stat strain preofesc in stnul Sta- 
tulul mir6n celul unguresc: „Dieser Vertrag, der in der Folge fQr 
„Ungarn sehr gefahrlich hatte werden konnen, indem er einen 
„ausgedehnten Priesterstaat im Schose des Reichs schu(, kam 
„niclit zur AusfQhrung". Ungaria dara dupa Fessler a scapat 
de un mare pericol. A scapat Insft cum ? Prin aceea eft loani^H n'aQ 
putut s& capete dela regele Beta un ce-va pe care Insu§l regele 
Bela nu'l avea la disposi^iune. Este de regretat ca d. Xenopol 
considerft actul din 1247 ca o proba de domairea Ungariel pesto 
Oltenia, ca un fel de punere in posesiune a Cavalerilor, pe cand 
i se pdte da eel mult val6rea de o informa^iune prealabila, o in- 
semnatate dre-care descriptiva. 

La 1247 nu results de nicftirl ea Ungaria va fl stapanit In 
cuprinsul Olteniel niel macar Mehedin^ut, cad un „Banu3 de Zeu- 
rino" dispare din diplomele unguresci la 1343 In persdna unut 
^Stephanus filius Ohak" ^i nu mal reapare tocmal pfna la 1249, 
ceea ce arata eft pe la finea domlna^iunil mongolice Basarabii apu- 
caserft Mehedin^ul, profitand de extrema slabiclune de atunci a 
Ungariel : „das furchtbare Eland welches nach dem Abzuge der 
„Mongolen in Ungarn herrschte", dupa expresiunea lul Fessler. Un 
eplscop unguresc de Severin la 1246, „Episcopus Zeuriniensis'', 
pe care '1 men^ion^zft Pesty ;i pe care '1 admite d. N. Bensu- 
^ianu, este o Invederata gre^^lft de lectura In loc de „Episeopus 
Geurinensis", dupa cum f6rte bine o citise Fej6r, — un vechifl 
episcopat curat unguresc fac6nd parte din archiepiscopatiil de Stri- 
gonia safl Gran §i intercalat deja in Statutele regelul Bela III, toc- 
mal in aeela^l posi^iune ierarchicft lata cum la Bela IV : „Barthoto- 
maeo Quinque-Ecelesiensi, Gr^orio Oeurinensi" ,\d.riaLBe\a^ III: 
„Episcopus Quinqueecclesiensis habens mille et quingentas 
„marcas, episcopus Qeuriensis habens mille- . ." N'are a face cu Se- 
verinul, ci eu ora^ul Raab, In latinitatea medievala Geurinum §i 
Jaurinum, civitas Geuriensis sail Geurinensis, unguresce GyOr, In- 
flinjarea unul episcopat unguresc la Severin In 1246, este un non- 
sens istoric. Vom ved6 la locul set! eft un episcopat catolic, ea §i 



y Google 



CVI 

un episcopat ortodox, n'a existat in Oltenia pinfl la Alexandra Ba- 
saraba dupa anul 1350. Unde dara sa fte vre-o umbra de autori- 
tate maghiara la Severin, fie civiia, fie ecclesiastica, in momentui 
actulul din 1247? Chlar in acest act termenul eel conciet „Bana- 
tus de Zeurino" nu se afl3, ca §i cand n'ar fi fost nicl o data, 
ci se Intrebuin^^za numal intr'un mod vag despre Oltenia intr^ga 
ptofca terra de Zeurino" pe acela^t linia cu „tota Cumania" de- 
spre restul Romaniel, unde nedetinitul„tota" e caracteristic. 

Este f6rte interesant ca in actul din 1247 regele Bela uita 
fara nicl urma pe celebrul conte Conrad, carula acela§l rege Bela 
il daruise la 1233 ^6ra Lotrulul §i care traia incft mult mal tar- 
^iQ la 1265, cand cerea o conflrma^iune regala asupra acelu!a§l te- 
ritoriQ. Despre f^ra Lotrulul acest act vorbesce lamurit : „terra Ly- 
tira" ; ne spune insa, marturisind'o tot a^a de lamurit, ca ea apar- 
^ine Romanilor, fara nici o virgula despre Sa^i. Nlvala lul Batii 
desflinjase pe contele Conrad ca §i „Banatus de Zeurino", raatu- 
rand din Oltenia orl-ce element unguresc, nu d'a-dreptul in inte- 
resul Mongolilor, ci indirect in folosul Basarabilor- 

In sfir^it, singurul bun simf ar fi de ajuns pentru a ne incre- 
dinfa ca la 1247, mal mult decat orl-cand, Ungaria nu avea de 
unde sa dea la mana loani^ilor Oltenia, pe care regele Bela n'o 
avea el-Insu^l in mana ^i nicl o avusese vre-o data Intr6ga. Pa- 
cali^I printr'o darnicia incliipuita, Cavaleril n'ad zabavit de a se 
plange lul Innoceniia IV peste patru anl la 1251. Papa s'a grabit 
a confirma donajiunea, ceea ce nu'l costi nemica. Unica conse- 
quent practica a confirma Jiunil a fost ca textul actulul s'a conser- 
vat la Vatican In Regestele Pontificatulul, de unde d. N. Densu- 
|ianu ne procura importantele facsimile ale unor pasage pina acum 
controversate sati reti descifrate. Ma! jos, cu ocasiunea diplomel 
regelul LadisIaQ Cumanul din 1285, nol vom ved6 pretentiunea 
maxima a Ungariel asupra Romanilor din Oltenia; prin acel mazi- 
mum vom put6 judeca acolo §i mal in cunoscin^a de causa, cat de 
fantastica era suveranitatea corbnel santulul Stefan asupra Basa- 
rabilor In actul din 1247. 



Gratia acestu! act, nol scim ca la 1247 in f6ra-Roman6sca 
doninlaO dol voevo^I romani deosebifl: unul In Muntenia „Szene- 
slaus", mal corect Semeslav, cad In onomastiea slavica acest nume 



y Google 



evil 

flgur^za tot-d'a-una cu m; lar In Oltenia un alt voevod romftnesc 
„01acorum", al carula nume a fost In trecut Kite problematic : la 
Fej^r Lirtioy, la Pray §1 la Theiner Lynioy, d. Onclul insa a de- 
monstrat prin analisa paleograf)c& a fac-similulul ca trebul citit 
Lytuon. Afara de acest Lituon, mal eratl incft al^I dol principl Ro- 
mini, cart totu^t nu purtaO titlul de voevo^I: Ion §i Farca§. Isto- 
ricil no§tri, Intre cart §1 d. Onclul, ati scapat din vedere eft tus- 
trel, adeca Ion §1 F9rca§ ca §i Lituon, eraft de o potriva kinezi: 
„cum Kenazatibus loannis et Farcasii usque ad fluvium 01th, 
^excepta terra Kenazatus Lytuon Woiavode." Numal unul din 
eel trel kinezl era voevod In Oltenia, dupa cum §i 'n Muntenia 
Semeslav era un singur voevod. In actul din 1247 kinezil eel voe- 
vo^I ue apar f6rte superiori celor simpli kinezt, pe carl regele Bela 
In planul seQ 11 traet^za Hlra reservA, daruindu'I dre-cum pe deplin 
Cavalerilor, pe cand kinezilor voevo^I In acelagi plan li se ac(5rda 
neatamare excepfionala ; „excepta terra Kenazatus Lytuon Woia- 
vode" §i „exeepta terra Szeneslai Woiavode". Ae^sta mare superlo- 
ritate din punctul de vedere al regelul Bela concord6za tot-o-data 5! cu 
inalta posi^iune, pe care In titulatura ungur^sca avea pe atunci 
voevodul, In specie acela din Transilvania, unde de asemenea era unul 
singur paste (6ra Intr^ga. Unguril, ca §i Romanil, cfip6tasera prin 
Imprumut dela Slavl acela§I nomenclatura oficiala: voevod, ki- 
nez, jupan sati i^pan etc., aplicand'o Insa Intr'un mod original, di- 
ferit Intru cat-va de sorgintea cea slavicA. Este de observat In 
privin^ voevodului pina ^i contrac^iunea cea analdga: voM la Ro- 
manl §1 vajda la Ungurt. Sensul dara al cuvintulul „woiavoda" In 
actul din 1247 nu este supus la nici un fel de Indoi^ia saQ ne- 
dumerire; §i tocmal de aceea acest text arunca viua lumina 
asupra celor doue voevodaturi Inainte de unificarea Statulul ferel- 
Romanescl. 

Me marginesc acuma numal cu voevodatul eel din Oltenia, de^i 
voevodul Semeslav din Muntenia era ^i el din casta Basarabilor, 
cad purta ^i el capete negre pe st6g, de dra ce domnia peste acel 
„Negri-Romanl" despre carl, abia cu cincl ani inainte, vorbesce 
Fazel-uUah-Ragid. In Oltenia darft erati mat mul^l kinezl, nu cu In- 
{elesul eel redus sad sca^ut pe care '1 aveati kinezil romanl pe 
alurl saO mal In urma ca primarl al satelor §i chiar ca (erani li- 
berl, ci cu Injelesul feodal de principl, sensul fundamental In paleo- 
slavica: „vma^w, K'LHA3h=«pxwy, princeps; Tjfsiwuv =!dux; [tEii^awov 



y Google 



cvm 

tii s= raagnatum unus" ; lar ca verb : khaxhth = regnare. Ace§tl 
kinezi se as^meni f<jrte mult cu kinezil romani eel din Podolia. afa 
numijil „principl Bolohovesci" din aceia^t epocS, carl se distingeatl 
prin strinsa lor solidaritate ^i despre carl eti am vorbit mal sus 
(§ 23). In Oltenia dintre to{l kinezil unul singur era voevod, cap 
recunoscut peste eellalp, representant al tuturor Basarabilor de 
acolo, un Basaraba prin excelinfa, ca Radu Negrul eel din lupta 
cu Mongolil. Orl-care kinez, orl-care Basaraba, putea deveni voevod 
dupfl mdrtea saQ incetarea voevodulul precedinte. Ac6sta funda- 
mentala instituj;iune olten^sca, de fapt satl eel pu^in In princjpifl, 
dupa Intenielarea cea definitlvft a Statulul se mal pSstrJi Incft 
In f6ra-RomAn6sca, apol In Moldova dupa urma^K lul Petru Mu^at, 
remanend In crisiive ca o formula tradi^ionaia sacramentala pina 
§i sub Domnil eel mal autoritarl. Ca specimen, lata acea for- 
mula dintr'un crisov al teribiluiul Yepe§: „dupa m<5rtea dom- 
„niel mele, orl pe cine va bine-voi a'l alege Dumne^eO de a fi 
„Domn fsrel-RomanescI, fie din rodul de inimH al domniei mele, 
„fie din rudele domniei mele, fie chtar din pScaiele ndstre un alt 
„nem (ne ciH((ith rocno^cTW/MH K«r« npoHSKOiiHT rocno^Tk Eeni ehth 
^rocne^HHik. E/iduiKoH siiHilH, HdH (VT cfp^HH4r« n/io^d rocnoACTBdiHHi 

„HAH U)T nkttO^HHK rotno^CTBdMH, H^H HO Tp'bxoAl HdlUHAl WT HHOnHI- 

n-HiNHK)". Un alt Specimen, dela Alexandru eel Bun din colec- 
[iunea lul Venelin: ^lar dupa vi^Ja mea, pe cine il va alege 
„Dumne^eQ a fi Domn al [erel ni5stre moldovenesci, fie din copiii 
„nostri, fie din ncmut nostru, 6a He §i alt cineva (h^h oTh MaiuHp^ 
^^-kriH, HitH erii Hduiiro n^fiHfHH, h^h eo Af'^'"'^ kto)". Dela Mireea eel 
Mare, dela marele §tefan, dela al^t DomnI pina la 1500, ae^sta for- 
mula ne Intirapina adesea. gasim deja in crisovul romanese eel 
mai prefios, anume dola Vladislav Basaraba din 1372, posterior 
numal eu un secol actulul din 1247, unde acest principe, atat de 
puternic, nu ^iee de loe ca pe tron vor urm^ din fill sel sati din 
famDia sa, ci se exprima despre urma§ii sel intr'un mod dubita- 
tiv: „noslris Successor i bus, qui in nostro Vajvodatus Dominio erunt 
Suecessores", §i pe acel urma^l 11 pune Intr'o intima legatura cu 
kinezil, caiiflcay latinesce ca baronl: ,ac Baronibus supplicanms". 
formula de felul aeesta e fara exemplu la Ungurl, la Polonl, la 
ceMal[I vecini al Romanilor. 

La Oltenl dara voevodatui era eligibil dintre 5! de catra kinezil 
din casta Basarabilor. Putea sa fie ales d'a-dreptul filul fostulul 



y Google 



ox 

voevod ; dar ac^sta trebula 8& se int&mple rar, §i raritatea casulul 
]esne se explicd. Un voevod pr6 tiner nu avea destul prestigitl §t 
se presupunea a nu fi In stare de a ap^ra intr^ga t6ra In Impre- 
glurSrile cele grele. Tocmal din causa vristel se alegea immediat 
mal de preferinta fi-atele mal mic, lar filul reposatulul remanea sa 
mal crfisca §i numai line orl reu^ta In urmft a se alege dupS mrtrtea 
uncMuIuI. La prima vedere, o asemenea sistema prejudeca In fa- 
niilia voevo^ilor o necontenita vrajba Intre frajl pe de o parte, 
intre unchi |i nepofl pe de alta; ceea ce astlmpSra Insa acest motiv 
de du§m9nia era multimea kinezilor, avend fle-caie acelafl drept 
de a deveni voevod; lar prin urmare frazil, unchiT §i nepojit din 
aceKa§I familia, ajunsa o-data la voevodat, aveatl interesul comun 
de a trai In armonia unil cu al^il pentru a nu f) inlocui^l printr'o 
alta famiiia din casta Basarabilor, adec3, dupa expresiunea formulel 
celel tradi^ionale, de a nu „^ ales la Domnia din pScatele n(5stre 
un alt n^m". SJstenia dara se intemeia pe o ra^iune de Stat, bine 
cumpSnita din t6te puncturile de vedere. 

Putem acuma sa ne oprim de apr(5pe asupra voevodulul ol- 
tenesc celul din actul dela 1247. Era el dre acela^I „Basaraba" 
dela 1241? acela^l „Radu Negrul" dela 1232 din memoria Regi- 
narenilor? vechlul luptator contra contelul Conrad gi contra Mon- 
golilor? Nu e de cre^ut. El trebuia atunci sa ft fosc un barbat 
de de-mult vestit printre kinezil oltenesci, eel pujin de vr'o trel- 
(Jecl de ani pe la 1230, nascut cam pe la 1200. P6te sa se fl 
nascut chlar inainte Intre anil 1180-1200, astfel ca la 1241 va 
fi fost de vr'o §6se-^ecl de ani. Voevodul Insa eel numit „Ly- 
tuon" In diploma din 1247 a regelul Bela a mal triit In puterea 
vristel pina pe la 1278, purtand acela|I nume de Lit6n (Lytuon, 
Lythen, Litua), cand a murit cu sabia In mana Intr'o crancena ba- 
talia contra Ungurilor, ceea ce nu se pr6 potrivesce pentru un 
octogenar. 

Lit6n-voda dela 1247 n'a fost dara acela^l cu voevodul dela 
1241, ci numal urmag pe tron. Nu era nici un frate al acelula, 
cScI Lit6n-voda avea el-insu§l mal muljl fra^I mal mict pe la 1278, 
Incat 6ragl s'ar Incurca cronologia. Decl putea sa fi fost un filu saQ 
nepot de frate al lul Basaraba dela 1241, pdte chiar un Basaraba 
dintr'o alta famiiia „din p6catele ndstre un alt n^m". Nu rise d'o 
cam data nicI o Ipotesa. 



y Google 



ex 

Un punct f6rte important In actul din 1247 este men^iunea 
Ha^egulul, al carula nume ne Intimpina aci pentru prima 6ra In 
istoria, desiigurat In „Harszoc", dar topograficesce deflnit Intr'un 
mod ne 'ndolos prin vecinatatea sa cu t^ra Lotrulul : „ab Olacis 
„terram Lytira habitantibus, excepta terra Harszoc". Lit6n-voda 
stapftnia dara pe ambele laturl ale Jilulul dela isvorul set! In re- 
giunea Hajegulul prin Go'rjiQ (= Jilul-de-sus) pina la rev6rsarea InDu- 
nare prin Doljiti (=JiIul-de-jos), intregul curs al acestui fluvitl, fluviti 
caracterisand In adev^r pIna mult mal tar(Jltl culbul Basarabilor, 
carl pastratt acolo In specie titlul de k Inez I. Vom ved6 Indata 
ca tocmal Ha^egul pare a fi fost causa resbolulul, in care a perit 
la 1278 Lit6n-voda, combatfind pretenjiunea Ungurilor de a numi 
dln§il pe un „comes de Hatzek" alaturea cu „Banus de Zeurino". 
Inainte de 1247 Radu Negrut eel dela 1241 cata sa fi stapanit 
deja Hajegul, de vreme ce'l lasl el d'a-dreptul urmajulul sea Lit6ii- 
voda, cacl In scurtul interval dintre 1241 — 1247 n'a fost nicl o 
cucerire. Este de cre^ut c& tot dela Radu Negrul va fi conservat 
Lit6n-voda teritoriul eel trans-carpatin la resant de Hajeg, adeca 
acea „Sylva Blacorum" unde la marglnea FSgira^uIul avusese loc 
la 1241 lupta cu Mongolil. Intr'un cuvlnt, Lit^n-voda ne apare ca 
un principe f6rte puternic, „princeps potentissimus" dupa cum 
peste un secol numlaQ Unguril pe Alexandru Basaraba. Prin ac6sta 
se explicS Incuscrirea voevodulul oltenesc cu regale serbesc Stefan 
Milutin pe la 1274. Sa sarim Insa peste epizodul fncuscriril, lim- 
pe^ind mal intaiu documentele cele unguresci relative la m6rtea 
lul Lit6n-voda. 



tn diploma regelul Ladislaa Cumanul din 1285, pAstrata In 
original la familia nobiia maghiara Soos din Soovdr, ni se spune 
urmat6rele : „cum nos in etate puerili post, obitum karissimi patris 
„nostri regnare cepissemus, Lython (al. Lythen) Woyuoda una cum 
„fratribus suis per suam infidetitatem aliquam partem de Regno 
„nostro ultra alpes existentem pro se occuparat, et prouentus illius 
npartis nobis pertinentes nulHs admonicionibus reddere carabat, se- 
„pedictum Magistrum Georgium contra ipsum misimus, qui cum 
„summo fidelitatis opere pugnando cum eodem ipsum interfecit, et 
„fratrem suum nomine Barbath captiuauit et nobis adduxit, super 
^quo nos non modicam quantitatem pecunie fecimus extorquere, et 



y Google 



CXI 

„sic per eiusdem Hagistrl Qeorgij seruicium tributum nostrum in 
„eisdem partibus nobis fuit restauratum" ; adeca : „pe cand apuca- 
„ram nol cordna regaia, flind in vrista copilar6sca inca dupa m6rtea. 
„pr6-!ubitulul tatalul nostru, atuncl Lit6n-voda de 'npreuna cu frazil 
„sel, calcfljid credinja, cuprinse pe sama sa o portiune a Regatulul 
„nostru cea aflatdre peate munJT, fi nicl Intr'un chip nu se lasa a ne 
„restitui veniturile ce ni se cuvenlaO de acolo ; decl asupra lui tri- 
„raiseram pe descitatui magistru Geoi^ifl, care cu o extrema ere- 
„din(a s'a luptat contra acelula ^i I'a si ucis, lar pe fratele acelula, 
„numit Barbat, ]'a robit 51 ni I'a adus nou6, ceea ce ne-a facut sa 
»st6rcem dela dinsul muljl banl, §i astfel, prin serviciul acestui 
„magistru Georgitl, s'a restabilit tributul eel datorit nou6 In acea 
n^^ra". Insu§l magistrul GeorgiQ, Intr'un act particular din 1288, 
menjion^za acela^I resboiO cu Lit6n-voda §i captivarea lul Barbat. 
In ce an Insa petrecutu-s'a acel eveniraent, atat de Insemnat pentru 
Oltenl? Contextul diplomel din 1285 precis6za data In cestiune, 
aratandune ca mdrtea lul Lit^n-voda ^i robirea fratelul seQ Barbat 
s'ati Intamplat anume dupa Infrangerea Bohemilor de catra Unguri 
alia^l cu imp^ratul Rudolf, prin urmare nu inainte de anul 1278. 
Acfeta data mal confirma Katona printr'o alta diploma din 1288, 
relativa cu mal multa claritate la acela§I rol al magistrulul Georgifl 
In victoria asupra Bohemilor. Inca data, catastrofa lul Lit6n-voda 
cade pe la finea anulul 1278 saQ In cursul anulul 1279, mal tar^iO 
p(5te, cu siguranja Insa In orl-ce cas nu Inainte de 1278. Isto- 
ricil no§tri, dd. Xenopol, Tocilescu, Densu§ianu §1 al^il, aO comis 
grava er<5re de a pune mdrtea lul Lit6n-voda Indata dupa 1272, 
ceea ce s'a petrecut cu §6se ani mal tar^iti. Numal anul 1278 
corespunde textulul documental §i se potrivesce atat cu incuscrirea 
lul Liten-voda cu Stefan Milutin pe la 1274, precum §i cu parfl- 
sirea de catrl acest rege serbesc a flicel voevodulul oltenesc dupa 
1278, cand dinsa remane orfana. Lit6n-voda m6re dara pe la 
1278. Regale LadislaQ mal Inveder^za In diploma sa eft revolta lul 
Lit6n-voda isbucnise deja mal de de-mult Inainte de resboiu, de 
vreme ce lupta cea deflnitiva fusese precedata de refusurl repetate 
din partea voevodulul oltenesc de a satisface pe Unguri : „nullis 
admonicionibus reddere curabat". Nu volu fl departe de adevSr, 
daca volu cauta inceputul dugmaniel pe la anil 1275 — 1276; §i 
lata cum. 

La 1247 Lit6n-voda stapanla asupra Olteniel Intregl, cu Mehe- 



y Google 



cxn 

din^ul §i cu Hafegul. Nu mult dupa aceea Unguril ati reu§it din noO a 
pune mana pe Mehedint, re'nfiin^nd banatul de Severin, mal cu dina- 
dinsul dela 1263 !nG<3ce, cftnd apr6pe in fie-care an ne Intimpinfi in di- 
plomele regale un „Banus de Zevrino", maladeseaun Laurenjitt, un 
Ugrin, un Paul §i un Micud, acesta din urma strftbun al familiel Vaca- 
rescilor, dupa cum vom ved6 la locul setl. AUaJI obiclnuifl al Romft- 
nilor, Bulgaril nu incetad in acest interval de timp de a turbura admi- 
nistrajiunea cea ungur6sca din banatul de Severin, lar Intr'un rind 
insu§I imperatul Svetislav ^terrain nostram de Zeurino miserabiliter 
devastasset", dupa expresiunea regelul Stefan Y, astfelca Maghiaril 
fusesera atuncl sili^I de a Intreprinde peste Dunare cinci resbdie, 
„quinque viclbus", dupa o alta diploma dela acela§l rege. Se pare 
Insa ca Lit6n-voda nu se amesteca faji^ in acea luptfl, mul^umin- 
du-se cu restul Olteniel. Este probabil ca pentru prima 6ra sub 
regele Stefan V, un principe f6rte neastlmp6rat §i resboinic, voe- 
vodul oltenesc incepuse a recun6sce suzeranitatea cea factica a Un- 
gariel, nu imaginara ca la 1247, pUtind cordnel santulul Stefan 
un tribut <5re-care pentru posesiunea cea transilvana, „aliqua pars de 
Regno nostro" §i „proventus illius partis nobis pertinentes", in specie 
pentru Hajeg. Dupa m6rtea lul Stefan V, adeca dupa anul 1272, 
urcanduse pe tronul unguresc un copil de ^ece ani, Lit^n-voda 
cre^u sosit timpul eel mai oportun pentru a se emancipa, cu 
atilt mal virtos cand Insu^l s'a sim^it §i mal tare prin alian^ 
cu Serbia pe la 1274. Oltenil ne mal platind tribut pentru Ha^eg, 
pe de parte Lit6n-voda respingea preten^iunile Ungurilor „nullis 
admonicionibus", pe de alta parte Unguril s'atl hotarit a pedepsi 
pe nesupusul vasal, „suam inftdelitatem". La 1276, cand regele 
Ladisiati era abia de cincl-spre-^ece an!, Intr'o diploma ne apar 
Intre martnrl : „Ugrino Woievoda Transilvano Comite de Zonuk, 
„Stephano magistro Dapiferorum CJomite de Bors, Micud Bano 
„de Zeverino, Petro Magistro agasonum Comite de Hatzek. . .' 
Intru cat titularul Petru ocupa o func^iune efectiva la curtea re- 
gala : „magister agasonum", comis saQ cap al grajdurilor, e cu putin^a 
ca demnitatea de comite al Hajegulul erk d'o cam datfi numat un „ho- 
nor" ; acest titlu Insa in orl-ce cas Insemna o ostilitate, o rumpere de 
legaturl cu Lit6n-voda. Resbolul eel fdrte indarjit |i indelungat contra 
marelul rege bohem Ottocar nevoise pe Ungurl a mal amina vr'o dol 
ani lovitura contra Basarabilor. La 1278 Ottocar perind pe campul de 
bataila, unul din eroil acelel victorie ungurescl, magistrul Georgia, a 



y Google 



CXIII 

fost trimis contra lul Lit^n-vodS. ViWzul voevod oltenesc a 
murit cu sabia in mani Intocma! ca ^i vit^zul rege bohem. Ki- 
nezul Barb^t, unul din frajil lul Lit6n voda, a fost prins §i dus 
rob de'naintea cur^il ni:ighiare. Conclusiunea e descrisA intr'un mod 
fdfte mercantil in diploma din 1285: Birbat s'a resoumpfirat 
din robia piin mult banet : „non modiwim quantitatem pecunie fe- 
cimus extorquere", §i Oltenif sub noul voevod aQ fosl: constrin^I 
a plati din noil Ungurilor tributui eel cuvenit suzeranulul pentru 
porjiunea cea vasala a teritoriului : „aUqaam partem ultra alpes", 
adeca pamintui eel nu de alurla decat din Transilvani;i, anume Ha- 
tegul cu ccrtitudine, p6t8 51 „Syiva Blacorum" cea spre resiirit dela 
Hajeg pina la Olt, viltorul ducat al Arala^ulut. 



Bomnia lul Lit^n-vodil S6 incepuse eel pujin de pe la 1246, 
eel mult de pe la 1242, |ia durat apol maximum pini pe la 1279, 
ce-va ca doufi'^ecl ^i patru de anl, — intervalul pe care cronicele 
muntenesel 11 atribue Intemeietorulul Statulul ferel-RomanescI. In- 
temeetor al acestui Stat el n'a fost; necontestabil insa era un prin-. 
cipe f6rte remarcabil. Din vi^fa lul un eveniraent important a fost 
incuscrirea cu regele serbesc Stefan Milutin. Bar inainte de t6te 
sa m6 opresc elipa asupra onomasticel. 

Lii^n nu este un nume de botez, nicl un nume romanesc po- 
poran. Intru cat Liten nu figur^za Intr'o propria subscriere per- 
sonals, ci numal din partea altora, este nial curand o porecla, 
dupa cum porecla era Cum an la regele unguresc contimpuran : 
„Ladislaus Cumanus". Lul LadislaG Unguril il ^iceafl „Cumanul" 
din causa legaturilor celor intime ale acestui rege cu Cumanll. Bo- 
manesce Lit6nul are acceptiune f6rte apropiata, Insemnand „pa- 
gan". Etimologia cuvintulul e interesanta. Din t6te pop<5rele indo- 
europee ale Europel, acela care a Imbraji^at cre^tinismul mal tartjio 
§i mal cu anevoe decat celelalte, atl fost Litvanil. In secoiit XIII 
§i XIV el to^l eraO idolatri. De aci la Romanl „Ltfta spiircata", 
„Lifta rea", „Llt6n", ail remas ca sinoniml cu „pagan". Tot a^a 
In limba bohema medievala, anume In Vocabularius lul Rozko- 
chany : 

„Barbarus= L y t w e n y n ; 

„Saraceni=Ly twyene" ; 
lar Intr'un text din 1556 litwa se Intrebuin(6za la Boheml cu 

si,oeo. IV. 8 



y Google 



sensul de „paganatate". Nu urm6za cS Liten-voda va fi fost ne- 
cre^tin, dar se vede orl §i-cum c& erk retl cre§tin, nu era un cre§tin 
ortodox, era, aplecat catra ritui grecesc mal pujin decat catra 
eel latin, ac^sta din urma explicajiune confirmandu se nial la vale. 
Alexandri ^ice : „Litfa e sinonim cle n6m red §i fara credinja". 
Cihac traduce tot aja Litfa prin : „homme sans foi et honneur". 
Pe larg §i forte bine ne da d. ^alii^nu urmatdrea exempli ficajiune, 
pe care m6 cred dator a o reproduce intr^ga: 



C. Negruzzi in Sobieski ai Romanil (Opere I, 170): „. ..Cralul a trimia 
„regpun3 cSlugaruluI, care ?edea in clopotni^a, sa. deachida, orl face manii- 
gStirea praf §i pulbere. 

„ — AuiJit'atI acolo litfa cea paganM..." 

Litfd Insemn^zft inainte de tote nepravoslavnic si, ca atare, inzestrat 
cu t6t6 Insu§irile ce caracterisa pe ereticl. 

In balada Grue Grozovanu (Alexandri, p. 80): 

Negrut meu ah nu mil vin^l: 
sa nu'l vini^i la Ungur6n, 
Nicl la Turc (arigradSn; 
sa nu'l viinJI nicl la IMin, 
ca lAtinu'l om vicl^nl 



Generalisandu-se cuvintul litfa in sens do om safi popor necredinclos, 
el fu aplicat, sub formele litfa sail li/ta, tuturor celor strSinl de credin^a 
pravoslavnica. 

In balada Vulcan (Ibid. 138): 

Alell Kra venindsft! 
Litfi rea, necred jncIosAI 
Ce reu, spune, t'-'Tni fAcut, 
Turcilor de ni'al vlndnt? 



In balada Constantin Bi^ancovan (Ibid. 212): 

C4nl turbati! Tiirc!, Ufld real 
De'tl manca 51 carnea mea, 
sa sci^l c'a murit cre^tiu 
Br4ncovanul Constantin. 



Jntr'o doTna b;icovin6na (Marian II, 164): 



Un pantir, tifld spurcali, 

ipi sji nopte ni3 tot cata. . . 



y Google 



cxv 

Jipescu, Opincar, p. 25: „Lini§tea ne-o tuibura vrajmaeu da Uogur, 
„da Tatar, da Poleac, da N6mi da Turc, A\ Muaeal ^i cite alte lUfe, li- 
aghiolf spurcate..." 

In povestirea Mo? Nichifor Cotcartul de Cr^nga (Codv. lit. X, 37&); 
„De ii§ av6 eQ ataxia gonitorHn ocol ?i d-ta baie^I, eatt cazaci, capcanl 
„§i alte litfe spurcate aQ catjut mc^I la QrumazescI din vreme In vreme". 

Alexandri, in plesa Creditorit (Teatru, p. 1062): „Litfa de zaiaf s'aO 
„8pariat lie mine §'ati fugit, parcft I'aa uinflat nabadalca. . . 

„— Au^I luda? p6te c& venla sa'^I c6ra parale?" 

Acela^I, In Cetatea NSmtuluI, utide e vorba de Le§i (Ibid. 1483) : 
„^i vol cu totii, barbatt, feraet, copi!, pe apfirare ! . . . Inarmati-v6 cu ce'^l 
„gasi §1 da^t de m<)rte, ca sa nu (^\ch I'Ufa, c'o intrat !n (ara ndstra ca tn- 
„tr'un sat Rlra cani". 

AcelasI tn poeraa Dumbrava-Ro^ia (Poesil III, 2, 8) : 

$i c&19rayl din fug& prin sate, prtn ora;e 
CraTnesc: S^i^l cu to(i( i^ litfeU trura^I 
VitSzul ^tefan-vodik v6 ch6m& 'n vitejie; 
Cine'I migel s4 1ng&, cine'I RomSn sft viel 

In Dan, capitan de plaiO (Ibidem, p. 07) ; 

TAtaril ca z&vo^tl pe dinsul dau nftvalii I 
„\n l&turl, litfe!" etrigii la el vit6zul Dan, 
Pundndu-se de paz& la capul luT Uraan. 

Acela^I considera^iune religi6sa a fS,cut ca vorba letin (^^tatinus) sa 
capete In limba romana accep^iunea pejorativa de erelic. . . 



Pentru vit^zul voevod oltenesc dintre anil 1246 — 1279 nu- 
mele Lit6n, „Lythen Wayuoda", iar intr'un document chlarLitfa, 
„Lytua Wayuoda", nu era alt-ceva decat o porecla cu sensul de 
„pagan", §1 mal In specie cu acela de „eretic" sail „papista§". 
I se ^icea „Lit4n-voda", into^mal dupfl cum mal tar^ifl fllul §i 
nepotul lul Mircea eel Mare, ambit Vladislavl, eraQ porocli^l de 
catra alfil ca „Dracu-voda" §i njepei-voda". Neortodoxia, mal pro- 
pritl catoHcismul lul Lit^n voda este In legatura cu energica pro- 
paganda papaia In Oltenia tocmal din acea epoca. Intr'o bula din 
1238, Inainte de urcarea pe tron a lui Lit6n-voda, pe cand el era 
Inca un simplu kinez, papa Gregoritl IX ne spune ca in {6ra Se- 
verinulul s'a tnimulfit atat de tare num6rul catolicilor, incftt era 
lipsa de un Episcop deosebit. Episcop nu s'a Infiin^at, dar misionarl 
trebula sa fi fost destul. Pentru Lit6n-voda papismul p6te sa nu 
fl fost decat dibacia politicft; orl-cum insa, ac6sta §ovaire reli- 



y Google 



ex VI 

giO^A, ac6sta „lep6dare de lege", se vede a'l fi atras porecla de 
Lit6n. Se nasce dara Intrebarea : care sa'l fl fosfc lul Lit^n-voda 
numele de botez? Sper ca o volu nemeri mal jos. 



Cantemir descoperise eel intalu ca pe la 1274 regele serbesc 
Stefan Milutin ^inea in casatoria pe filca unul Domn din f^ra-Ro- 
man^sca ; o descopehse, Intemeiandu'^l ac6sta aser^iune pe texturile 
combinate din eel dol BizantinI : Nicefor Gregoras, nascut pe la 
flnea secoltilul XIll, §1 George Pachymeres, nascut in prima juma- 
tate a acelula^l secol, amindol contimpurani cu evenimentele. Ce- 
stiunea despre acel „ipx*»^ "^fi BXaxia?" eft am discutat'o deja mal 
sus In §§-il 4 — 7 §i 13. Aci volu incepe prin a confrunta cele 
doue pasage, eel din Gregoras §i eel din Pachymores, relative la 
filca acelut Domn, carl concord6za perfect : 

ea fusese prima din cele trel neveste ale regelul serbesc gi 
singura Iftgitima, de care fara divor^ s"a desparjit dupa cajl-va ani, 
trimi^nd'o Inapol in Romania, lar cu cele-lalte dou6 succesive a 
fost necununat §i s'a putut cununa apol numal cu o a patra la 
1299, cand el-insu§l ajunse la vrista de 45 anl §1 cand s'a intam- 
plat a muri nev^sta sa cea de'ntaiu, adeca Romanca, desfacfinduse 
astfel de prima inso^ire biseric6sca : 

cand se casatorise cu ftica Domnului Romanesc, fiind cea de 
'ntaiu casatoria din cele trel legate 51 deslegate pina la 1299, Mi- 
lutin trebula sA fi fost atuncl plus-minus de 20 de anl, lar prin 
urmare, de vreme ce la 1299 el era de 45 de anl, scoj;6ndu-se 25, 
prima casatoria avusese loc pe la 1274 ; 

casnicia cu filca Domnului Romanesc durand trel-patru anl, 
„Xpovot); T'.va; aovoixi^oac", mal mult de dol §i mal pujin de cincl, des- 
parfirea cata sa fi avut loc pe la 1277 — 1278, in timpul resbolulul 
lul Lit6n-voda cu Unguril, satl — mal bine— dupa m6rtea acestul 
principe ; 

filca Domnului Romanesc cSsatorinduse ps la 1274, ea trebuia 
sa fi fost atuncl de vr'o 16 anl, barbatul fliod de vr'o 20, §i decl 
murind ea In 1299 la vrista de paste patru-^ecl anl, s'a fost nas- 
cut pe la 1258 ; 

in fine, domnind Lib6n voda In Oltenia dela 1246 minimum 
pina la 1279 maximum, prima nev6sta a lul Stefan Milutin era §i 
nu putea sa fie alt cine-va decat fitca lul Lit^n-voda. 



y Google 



CXVII 

Cilpetand ac6sta tralnica temelia istoricS, sa trecem acum la 
poesia epica a Serbilor, pina la un punct §i a Bulgarllor tot-o data, 
de unde vom ajunge apol la LiWnvoda intr'o balada poporana ro- 
man^sca. 



Dupa m6rtea regelui serbesc Stefan Uro^ la 1272 urnia filul 
seil Stefan Dragutln, eertanduse apol meretl cu fratele seQ mal 
mic Stefan MiJutin, carula paste pu^in la 1275 a fost adus a'l lasa 
tronul. La anil intermediarl 1273 — 1274 se raprtrta o balada po- 
porana despre ambil frajl Dragutln §i Milutin, lar prin urmare toe- 
mal la epoca Insofirii hil Milutin cu filca lul Lit6n-voda. Ac6sta 
balada, care ne intimplna In colec^iunea lul Karadzic sub titlul : 
„MiIan-beIu 51 Dragutln belu", se Incepe prin : 

Asa ce Cpara spjio iiiJiOBMa. . . 
(Cel dol frail mult ee fublaO until pe altul). 

Milutiii vrea sa se 'ns6re. Dragutln il sfatuesce de a nu'^1 lua 
nev^sta, cacl prevede prin ac6sta o desbinare intre fraft. Milutin 
Insa nu asculta §i se 'ns6ra, lar prima fapta a nevestel este ca'l 
ind^mna sa om6re pe Dragutln. Afa se face ; dar Milutin nu zl- 
bavesce de a se cai, si atunct I5I onidra ^i pe nev^sta. Dupa istoria 
nu s'afl Intamplat cele douS omoruri, ci numal dupia separajiune: 
Milutin a gonit pe nev§sta §i a resturnat pe Dragutln. Fondul istoric 
estn necontestabil. E totu^l mal pre^i6sa alta balada din acela^I 
colectiune a lut Karadzic sub titlul ; „Tnsurat<5rea lui Du^an", — 
un titlu necorect, in lociil carula ar fl trebuit si tie; „Insura- 
t6rea lul Stefan". 

To^l primil regl al Serbiel din dinastia lul Nemania purtasera unil 
dupa al Jit acela^l nume de Stefan apr6pe in cursde dol secoll: Ste- 
fan Nemanfa, Stefan IntaiuincununatuI, Stefan Radoslav, Stefan-Vla- 
dislav, Stefan Uro|, Stefan Dragutin, Stefan Milutin, Stefan dela De- 
clan, Stefan Du^an. Dani£i6 ne arata ca Stefan devenise atuncl la 
Serbl un adevBrat nume dinastic, astfel ca regil ta Incoronare ^i'l adau- 
gaQ la eel de botez, sail chlar il purtati singur pSrasind pe eel de mal 
'nainte. To^I se faceail Stefanl. Din causa acestel omonimitajl nu 
e de mirare, daca tradijiunea serba confunda pe eel muljl nStefanl" 
§1 daca, mal cu sama, memoria poporana atribue faptele anteridre 



y Google 



CSVIII 

celul mal noO 51 ma! celebru dintre din§i1, anunie lul Stefan Dii§an, 
supranumit „cel tare". Confusiimea, lepet inca data, n'ar fi de 
mirare ; adev6rul insa este ca balada cea publicata, de Karadiifi nu 
pr^confunda, cad nu mentionSza de loc pe Du^an, ci pe Impfiratul 
Stefan, „^ap CrjenaHe", ceea ce se aplica do potriva bine la Stefan 
Milutin, de§i el hisu^i nu'^I dedea titlul de inipfirat, ci numal de 
rege : Kpajii.. In poesia epica serba titlul ^impSrat" se da §i tatalul 
lui Du^an, lara^I numal rege; ba chlar insu^l Du^an fusese numal 
rege In prima parte a domniel sale. In orl-ce cas, balada in ce- 
stiune nu intrebuinj^zi nicl numele „Du§an", nici supi'anumele de 
„cel tare". Inca data, aci este in joe insurat6rea lul Milutin cu 
filca lul Lit6nvoda. Impfiratul Stefan — ^ice balada— a trirais po 
pejitorl sa'I aduca niir6sa de departe din ora§ul papista§esc eel nu- 
niit Ledlan : 

„y Jlefljaay rpa;ij JIaTHHCKoie. . ." 

Las mat intalu la parte t6te cele-Ialte particularitap, mar- 
ginindu-m6 d'o cam data cu termenul Led tan in acea balada. 
Iml Inlesnesce ac6sta sarcina eminentul filolog serbesc Stoian No- 
vakovic, desbatCnd pe larg opiniunile emise In trecut §i ajungfend 
eMnsu§l la conclusiunea ca~dupa el — deslegarea enigmel trebul cau- 
tata: „din poporele cele locuind la nord de Serbia numal 66r& la 
„Ungurl |i la Polonl (bleiben unter den nOrdlich von Serbien gelege- 
„nen VOlkerschaften nur noch die Magyaren und Polen tlbrig)" ; §i 
anurae unguresce lengyel insemneza Polon, §i a^a dara balada 
ne spune cA impfiratul Stefan va ti trimis petiLorl in Polonia. Fiind 
insa ca nicl unul din regil Serbiel nu avusese nev6sta din Po- 
lonia, d. Novakovi(i crede ca acea balada cuprinde in sine inter- 
polatiune de pe la inceputul secolului XVIT, cand poetul dalmat 
Gunduli(5 de§teptase la Slavil meridionall mare simpatia pentru 
Poloni : „kein Zeitpunkt geeigneter war als der Anfang des XVII. 
„Jahrb., in welchen die Sympathien der SOdslaven ftir die Polen der 
„Muse Gundulif^'s so herrliche Tone entlocken". Sa observAm ca, 
aprOpe imniediat dupa publicarea monograflel sale, d. Novakovic 
a dat peste varianta a acelela^l balade, scrisa tocmai in secolul 
XVII intr'o colectiune manuscripta de vechl cantece serbe poporane, 
unde se incepe : 

Ka'l se 2eni car srbaki Stiepan 
li Legjena od kraija djevojka..., 



y Google 



§i decl o balada vcche in secolul XVII nu putea sa fie noud In 
acela§l secol, de unde resultft ca Led Ian este un termen mult 
nial de mal 'nainte. Sciind ca Romanil, afara de Ungurl §i de Po- 
lonl, flgur^za §i el „din popijrele cele locuJnd la nord de Serbia", 
fara compara^iune mai api'<5pe dec?t Polonii, d. Novakovi(5, de sigur, 
ar ft descoperit eel intSTu adevGrata genesa a baladel celel serbe, 
daca ar fi aftat cuvintul ronianesc Liten, ^i mai cu deosebire 
daca ar fi ciinoscut o balada ronian^sca identica cu acela^I Lit6n. 
lata acuina sublectul dupa redacfiunea cea serba. Imp6ratul 
Stefan vrea si'^I lea de nev6sta din strainatate pe filca regelul 
celui catolic din Ledlan. Regele din Ledlan primesce incuscrirea, 
dar impune nesce marl diflcuita^K pe carl impfiratul Stefan el-in- 
su§i sail trimisul seU si le p6ta birui, cea de'ntaiu condij^iune fiind 
de a sari peste trei cai sati de a sari calare peste por^t, lar cea 
din urma de a recunbsce pe Domnija dintre mal multe fete de o 
potriva t6te la chip §i la vrista. Acesta este fondiil, care Intoc- 
mal a§a ne Intimpina in balada romanesca intitulata nBogdan", pu- 
blicata de Alexandri in douS variante. Dupa una mirele este filul lul 



'^tef»D-vod£t eel vestit 
Doumul eel iiebiruit. . . ; 



dupa cealalta este filul lui 



L^puijrigjml col cumplit, 
Slfi pe seauii poleit...; 



dar in ambele vaiiante tatal fetel este acela§l 



. . . L i t 6 n bogat 
!Ji de lege lepfidat. .. 



Urm6za textual : 



Nunta^il incSleca, 
Cu Bogdaii viisel pleca; 
El pleca pe la S&n-Petru 
g'ajiingea pe la San-Metru 
La L i 1 4 n u 1 eel bogat 
^i do lege lepgdat. 
tar Lit^nul de'l vedea, 
Pdrta ciirtil inchidea, 
Cu laiitugui-l lega 
%\ din gur&a^ striga: 
„Care este mirele, 
Mirele, ginerele, 



y Google 



Sniil el zidui'ile 
HA. deschidfl por^ile I" 
Cat Bogdan II amjia, 
Desirg mi Be lApe^la, 
Calul I^I Infierbintu 
§'iin rape^ voTnic 11 da: 
Calul rindiinel sbura 
f}i in curte eft era I 
lar !n turte cum B^rla, 
Bogdan timpul du perdo;i, 
Porta cor(il deechidea, 
^1 uunta^il to^i Intra. 
Litdnul cfi se mira 
^i must^t^ '^I resucla 
§i din gurft lar dicea: 
,Care oste nitrele, 
Mirole, ginerele, 
Sarft el iiSncurile 
Sa-5l lea postavurile". 
Oilt Bogdan il au(Jla, 
Calul lar 1^1 rj^pejjla, 
Peste tdiicurl el sbura, 
Apoi le do8fa5ura, 
f}\ le da pe la nunla^l 
Carl !n liipte sint frunln^i. 
Cum era $i nuuta^ul 
Asa-I da ;i postavui : 
De era el nAlti;or, 
il da poatav rosier 
S& fle str.Mucitor; 
De era el medior, 
II da poatav gaibior 
Ca si'l prin^a bini§or ; 
De era el mititel, 
II da postav albastrel, 
Ca sA so mandrcscft 'n ol ! 
IJtenul SB bucura, 
El In cas& c& intra, 
Liil Bogdan cfi'l aillta 
Trel copile tot do-un stat, 
'I'ot de-un chip asemennt, 
Atbo ginga^e tutstrele 
Ca irel florl de viorolc. 
Domnul tlner le piivla 
Cu OL'hl dnlcl care steclia, 
lar Lit6nul mi-I ^icea: 
„Care esle irlrele, 
Mirele, ginerele, 
CunuacfL'§I el niir^sa, 
Cuniinft-se cu dfima!" 
Bogdan mintea im-ijl perdea, 
Inel din doget Hcotoa, 
Pe covor ii arunta 
fji din gurfi cuvint;i : 



yGoogk 



„Care 'ml esle mir^sa 
SJl me iubeec cu ditieu, 
Cul^gA-ml ea inelul, 
Inetul cu dFgetuI, 
Cftcl am Babi& 'nsotatfi 
Ce doroace cap de fata". 
Din trel doug nici miijca 
ITHr iiiii'^E& se plecn, 
Pe covor ingenuthla, 
Ca i[6vB se 'ndola, 
§i inelul culogea 
§i'n degetel ;i'l punoa. 
Ocbil mirelul steclla, 
1 Dim a- 1 ee 'nveeella, 
Bl mir^sa '§1 ridica, 
Te ochi dulce-o sftruta 
§i pe brnle tni-o purta 
$i 'n r&dvan c& o punea, 
^i epre [6r6. purcedea. 
Dup& el [nc& venia 
Car mare cii druscele 
Gi'fidina cu florila, 
!^l o BUtfi de nunta;! 
TotI alegl din tibara§l. 
EI pleca pe la S^n-Metru 
§'ajungea pe la San-Petru, 
^i pe loc cAt ajiingea 
Mandra nuntA eft facea, 
Vestile c& se ducea 
La veclnl ;i'n depart&rf 
Peato nouB 16rl ^\ marl I 



E fi5rte Hurprin^Stor dl neminea dintre fllologi! slavl n'a v6^ut 
Inca absoluta identitate dft fond Intre redacjiunea serba 51 cea ro- 
man^sca. Acela^I fond a fost insa urmarit deja In nesce variante 
ale redac^iunil bulgare. Mai intaiu, halada bulgara poporana cea in- 
titulata ^Valko" in colec^iunea lul Bezsonow, undo eroul pefesce 
pe fata de imperat de alta religiune, adeca „de lege lepedat", 
§i se supune la condijiunile cele finale, dar despre Ledlan nu se 
vorbesce acolo. Acest ora§ ne reapare intr'o alta balada bulgara, 
de asemenea necunoscuta dlul Novakovii?, anume intitulata : „Re- 
gele Smeletin §i impfiratul Constantin", unde nl se spune ca im- 
pfiratul Constantin 15! cauta pentru filul seQ „Zmeul" (OraeHHH) 
mir^sa filca a regeluK Smeletin din ora^ul Ledlan. 

Dintre Roniflnl, este nu mal pu^in f6rte surprin^etor ca acea 
absoluta identitate de fond a scapat din vederea dlul G. Dem. 
Teodorescu In excelenta sa edijiune a poesiilor nostra poporane, 



y Google 



CXXII 

unde in genere II place a cita paratelurite serbe ^i unde a grupat 
mal raulttt variante romAnesd afari de celo douC din Alexandri, 
§i anume : 

1°. Varianta bi1na5en6sc<l „CoconuI Raducan ^i lancu SibintSnul" 
in colectiunea d-lui Marienescu, cea mal slaba din tote; 

y". Varianta dobrogcna „Sava Letinul'', reprodusa in calfitoria 
d-Iul Teodor Burada ; 

3"— 4*'. Dou6 variante muntenescl, culese de insu^l d. Teodo- 
rescu : „Nunul mare" §i „Nunta lul lancu-voda". 

In variantele NN. 2—4 Lit^nul se preface in sinonimul 



Letin: 



Pe Kto Letlnulul 
Pe f6ta haJnuluT, 
S&val Letinul bogat 
§i de lege lep&dat... 



S&val Letinul bogat, 
S&val canele spiircat 
^i de lege lepSdat 
Si'n cruce nebotezat. . , 



In varianta banajenfeca : „colo 'n J6ra litanesca". 

Pe poporanul Letin d. Teodorescu J 1 ex plica forte corect piin 
„un unit, un ortodox trecut la catolicism", ceea ce insemn6za §i 
Lit6n. Acela§l sens §i tot-o-data o mare asemenare fonetica intre 
Letin ^i Lit6n ad fa cut ca In variantele romanescl aceste cuvinte, 
de§i etimologicesce diferite, totu§I flgur^za intr'un mod indiferent, 
cand unul, cand cela-lalt, nicairl amindoufi la un loc. In redac^iunea 
sud-slavica e alt ce-va. Neexistand serbesce §i bulgaresce o sine- 
nimitate intre Lit6n §i Letin, ambil termeni acolo nu se iden- 
tifica, dar se amplifica unul prin altui : „Ledlan-grad Latinski", 
literalmente : ^ora^ul latinesc al lul Lit^n". Este resultatul contac- 
tulul viQ intre nunta^il RomanI ^i intre nunta§il Slavl la 1274 
faja cu persona lul Lit^n-voda, despre care Romftnil ati lamurit 
Serbilor catolicismul voevodului oltenesc, ^i atunci Serbil aO cap6tat 
dou6 nojiunl ; Lit^n §i Letin, pe cand la RomanI sinonimii 
Lit^n §i Letin formaQ o singura no^iune. NicI Romanil n'afl 
imitat o balada serba gata, nici Serbii n'au iraitat pe cea gata ro- 
manfeca, ci unul §1 acela^I eveniment a fost vfi^ut §i apol cantat 
de Itomanl §1 de Serbl in deosebl, represintand unul i 



y Google 



CXStll 

fond pe dou6 cai neatirnate, de'ntaiu chlar in secolul XIII, in uinia 
cu modiflcaii ulteri6re. 

Varianturile cele grupate de d. Teodorescu ne permit a clasi- 
fica, sub raportul fondulul celui primitiv, pe de o parte puncturile 
cele esen^iale, iar pe de alta pe cele inhlturabile. 

Puncturl esen^iale din secolul XIII : 

a) Dupa tute variantele mirele nu traesce in acela^l J6ra cu 
socrul, ducend pe miresa intr'o regiune departata; 

'Ki pleca pe la Saii-MeLru 
ij'ajungea pe la San-Fetru, 

adeca distanta dela luniii pina la Octobre. 

h) Dupa t6te variantele socrul este un papista^, Lit6n saO 
Letin, §i tot-o-data Wrte avut. 

c) Dupa t(ite variantele mirele sad nunta^ul eel de cSpetenia 
este un mare caiarej, isbutind a invinge orice greutate: 

Bine vorba nu sfir^fa, 
BIdJviu ';! repe^la. .. 

d) In line, dupa t6te variantele mirele safl nuntajul eel de 
capetenia recun6sce pe miresa dintre raal multe fete. 

Puncturl Inlaturabile posteri6re secolulul XIII; 

a) Nurnele ginerelul : Bogdan, cuconul Raducan, Badislav. . . 

b) Numele nunulul: Mihneavoda la unii, lancuvoda la al^il, 
pe ai'uria lancuvoda e mirele, In unele variante mirele luptandu-se 
el-insu^i, in altele luptandu-se numai nunul, pe cand mirele 

amutla 

!^i din umerl cft'naitP, 
InAlta umerele 
Ca ^olmul aripele 
C^nd fl bat paeerile 
Tote 'n tiite pfirfile; 
Iar na;u-Beu de'l vedea. 
El din gur& ce'I ijicea. .. 

c) In unele variante se menfion^za tatal satl muma ginerelul: 
§tefan-voda, Lapu§n6nul, coc6na Zinca. . . 

Numal cele patru puncturl esenjiale se gasesc de asemenea 
in redacjiunea serba ; apr6pe tot a§a §1 la Bulgari. 



y Google 



Printr'o coniparajiune fundamentals, nu e greQ de a constata 
dou6 prototipurl, independente unul de altul, dar intemeiate am- 
bele de o potriva pe ace!a§i intSmpIare epica safl poetisatS: un 
prototip lomanesc cu tatal fetel catolic nuniit Lit^n, si un pro- 
totip strbo-bulgar cu tatai fetel de rege din ora^ul catolic numit 
Lit6n; Kar mal departe in prototipul serbo-bulgar se mat pdte 
deosebi originalul seibesc eel cu numele „Stefan" §i imitajiunea 
bulgara cea cu introducerea altor personage. In scurt : 

cilsStoria fllce! lul Lil6ii-vodA 



redacliunea romanSl redaufiunaji swbA 

I 

redacliunea bulgfirA. 



Sa maH adaog ca in redacliunea romflna subiectul e fdrte sira- 
plu, lipsind cu desavlr^ire menjiunea diferifilor pejitori, carl figu- 
r6za la Serbl 51 la Bulgarl, complicand peripefiile acjiunil. Inlatu- 
randu-se redacjiunea cea bulgar6?ca, de vreme ce ea este invederat 
secundara, sa aiaturam acuma numal celelalte dou6 redac^iunl, 
cea roman^sca ^i cea serb^sca. 

Fiind in joe Incuscrirea unul principe serbesc cu un principe 
romanesc pe pamintul romanesc, nu pe eel serbesc, urm^za dela 
sine ca elementul romanesc din causa localitatil trebal sa canta- 
r^sca mult chtar In redacliunea cea serbi5sca, pe cand 6ra§l din 
causa localitatil elementul strain In redacliunea roman^sca p(5te sa 
se intunece. In adevSr, in balada romanesca nu se ziresce nemica 
special serbesc. In balada cea serbfeca, din contra, ne isbesc din 
capul locului patru sail cincl particularita^I curat romanescl : 

1". Ledlan -grad = ora^ul lul Lit6n; 
2". Din partea miresel un eroO numit Balaclko, deminutiv 
din Baiaclu, nume eminamente romanesc; 
3*. Intercalarea voevodulul romanesc Radul ; 
4". JocurT nup[iale equestre, proprie Romanilor ; 
5", RecunCscerea miresei. 

Primele dou6 puncturl, f(5rte interesante, le volu desbate a- 
parte in urmat(5rele paragrafurl, studiand de asta data numal cele- 
lalte trel puncturl. 



y Google 



cxxv 

Unul din obiceiele cele ma! vechi la Romani Inainte de 
nunta era o inlrecere de cal: „equoriim certamen at praemium", 
pe care'] descrie flantemir. La Serbl, ac6:;ta datina nu exists, de^i 
SlaviT, ca §i diferite alte popOre modeine ^i antice, cunosc vre un 
fel de lupta simbolica pentru obtinerea nevestel, nu !nsa anume 
alergarea cailor. Acest obicelu curat romanesc trebuia sa fi fost 
de splenddre deosebita la restrabunele nunJT domnescK, astfel ca 
Lit^n-voda, a carula boga^ia o inrpgistr^za pina §i diploma rege- 
lul Ladislatl Cumanul la 1285, ca §i balada cea roman^sca despre 
„Lit6nul eel b o g a t", cata s& fi ufmit pe Serbl prin acelo 
jocurl equestre. Intre altele, lepresentantul mirelul a sarit calare 
peste trel cal in^euajl, pe fle-care gea liind inflpta cate o sabia 
cu virful In sus : 

Eto, iifl.pe, no« JlefllaHOi rpajtoi 
Ha JiiiBaji,e Tpii KOHJa RBieaa, 
IIo,t cej^insa n non priTOBnia, 
U Ba HJHia TpH n^saHeua »a.i», 
BpiORH HI ueSy OKpeiiyTii; 
J[a iipecKOiniii Tpn KOiiJa RiiTesa: 
AkO -IH HI lipeCKOIHTII He tjriu, 

He Tjeni iianrj', He naBecT" /ijcBOjKe... 

Un alt obicelu de nunta stravechlu la Romanl este recun6- 
scerea miresel de catra pejitorii mirelul. Parinfil prelungesc in tot 
felul ascunderea fetel prin diferite travesUrl. E mal ales caracte- 
ristic aci desnodamintul ca pejltoril nu pot dobandi pe mirfea 
pina ce nu recurg la ameninjarl §i la arme: „tandem ubi vim 
et arma minitantur proci, parentes flliam educunt", ^ice 
Cantemir. In balada serb^sca luptatorul Milo^ sc6te sabia: 

T&n HSBajin Haia sejieiiora, 

lla roBopH Tpniia jijeBOJKina. , . ; 

In balada romanesca : 

Care 'ml oste inirdsa 

S& me iubesc cu dinss, 

Oul6g4 'ml ea inelul, 

Jnelul cu (legetul, 

C&cl am sabie'naetat& 

Ce doreace cap de fatft. - - ; 

sad in una din cele doue variante muntenescl : 



y Google 



Bine vorba nil sfii'?la, 
Spata din tec& tr&^Ba, 
In mfinfi c& gl-o lua, 
Catr& fete se ilucea- . . 

To vechea nunta roman6sca, chTar dupa ce petitorit biruesc 
t6te greutajile §i reu§esc a recuncisce pe mir^sa, il mal aft^pta 
acum noua lupta, un adeverat simulacru de resboiu, eel mal 
specific roniAnesc : rudele miresel pregatesc pe^itorilor o cursfl, il 
prind in drum, il l^ga cot la cot §i *I aduc robl sub pazii. lata 
textul din Cantemlr: „Die doininica ad accersendarn sponsam, cm- 
„nes sponsi consanguinei et affines congregantur, legatosqiie prae- 
„mittunt, sponsi adventum nunciatures. His insidias in via struunt 
„ad sponsam convocati, eosque, antequam ad illius aedes pervene- 
„rint, intercipere student, ut caveant, legati celerrimis uti solent 
„equis. Si autem capti fuerint, inter inferioris conditionis homines 
„stricte et inclementer ligantur, inversiquo equo imponuntur, inter 
„nobiIiores autem a sponsae patronis septi quasi sub custodia ad 
fliljius usque domum ducuntur. Eo cum pervenerint, interrogati, 
„quid sibi vellent, respondent, se misses esse ad bellum indicen- 
„dum, militem autem expugnandae arc! sufflcientem statim ad- 
^futurum. . ." 

Prin acest resboiu, „bellura indicendum", se incheia balada 
serb6sca. Serbil, eel tret-sute de petitorl, leafl mir^sa §i pl6ca, 
ducfind'o la mirele. AtuncI tatal fetel, adeca Lit6n-voda, trSmite 
dupfi din^il pe fun§ §6se-sute deLetinT, luecr ctothh' JlaTaacKin ica- 
Tana, ca sa atace pe Serbl §i sa rap6sca pe mir6sa: 

OrHAonie KHTjeHH CBaxOBH, 
OflBeaoiue flHjeny jjeBojKy, 
OcTa Mujiom y ropH aejieaoj 
H ca Hjniie xpn CTOTBHe apyra. 
Kai oaouie cea™ na Jle^jana, 
KpajiJ Jtoansa Bajia<iKa BOjBo;ty: 
liajta^iKO, loja Bjepna cjiyro! 
Moscd; an ce y ce noyaoaxH, 
^a paiiiTjepam unpene cBaToee 
H ;ia OTneui PoKcaH/iy ;tjeiioJKy? 

Urm6za drept final un teiibil duel intre Serbul Milo§ §i Ro- 
manul Balaclu. 

Intr'o varianta muntenfeea a redacfiunil romanescT, nu tatal 
fetel pandesce pe pe^itori, ci nunul mirelu! isbutesce a prinde In 
cursS pe rudele miresel, 11 imb^ta §1: 



y Google 



Daca'l, iTiilie, imMifi, 
C&lu;eil le prindea, 
Come-cdde le Uiii, 
Qurile le piotSpla, 
UrecbJte clump&via, 
Pe LeHnl apol luii, 
Cu zarpale nii'I gltlu, 
Sus pe cal mi'! ai;c<Jii, 
fipate'n spate mi'l punea. . . 

„punea spate'n spate pe cal", „inveisi equo" dupa expresiunea lut 
Cantemir. Pe cand insa In balada serbfecft concluskinea e forte se- 
ri(5sa, ba chlar sftngertsa, cad pentru Serbl nu era un simplu obi- 
celp; cunoscut de nunta ca la Romani, balada roman^sca din con- 
tra se termini printr'o gluma: 

CAnd LeCinul §i'l vodea. 

Din giirita cuvinta: 

Ciiie-o mal face ca mine, 

Ca mine sfi pato'n lume; 

Cin' s'o pune c'un nun maro 

La luptft de rema^^ia. 

Face mave gre;4l&. 

Eu am ffhcut'o cu vlrf, 

h\ cu virf gi fndesat, 

Mal pe jos de m'a l&sat. . . 

Este invederat ca balada serbOsci descde o nunta curat ro- 
man6sca : 

In palatele domnesci 
Unde nunla ee fftcea 
Cum 6 Domnilor legea, 
^i legea ;i datina. . . 

Afara de aceste obiceiurl nupjiale romanesci, cu totui ne-sla- 
vice, eel pu^in straine Slavilor trans-danubianl, balada serb6sca mal 
cuprinde apoT o indicajiune directa la Romania, Milo^, principalul 
luptator in balada serbesca, travestit In halne bulgarescl, Inso- 
^esce pe pejitorl. Nerecunosoendu'l, ace^tila nu pot a nu se mira 
de tovara^ia lul, ^i cata sa'l intrebe: de unde vine §i cu ce rest 
caiatoresce cu din^i! la ora^ul lut Lit^n? Milo^, pe care'l iiive^Ji- 
sera mal de'nainte frafil set, respunde ca este din Romania „din 
56ra Negriior-Romanl ", unde servise „Dornnulul 
Radu-voda" : 

Ka,!;, Mn-ioriiy, .loeTnniem cnaTOBe, 
llHTaTJe Te, tko ca « OTKy,i cb ; 
Th 1-6 Ka:KH aesjije KapaiuaiiiK(> : 
C.iy;KHo can fiei-a Pa,i\'.i-()era. . . 



y Google 



cxxvni 

Un asemenea respuns n'ar av6 nicl un sens, daca drumul 
ducea pe pe^itori din Serbia la Polonia saQ pe alurl departe de 
Bulgaria. Intru cat insa mir^sa era Romanca, fifca unul voevod 
oltenesc purur6 aliat cu Bulgaril, respunsul este tot ce e mal 
potrivit. In ac6stft balada numele „Radu-voda din J^ra Negrilor 
Romanl", un Donin romanesc Radu-Negrul, p(5te sa fle o in- 
tercalatiune posteribra, fie din secolul XIV, fie mat tir^iQ din se- - 
colul XV, relativ la aljt Basarabi cu numele Radu; e cu putinja 
totu§I nu mal pujin ca sa fie chiar din epoca evenimentulul, de 
(ira-ce tocmal a§a se numla pvedecesorullul Lit6n-voda: RaduNe- 
giul eel dela 1232 al Re^inSrenilor. 



In sfir^it, balada serb^sca ne destainuesce numele de botez 
al lul lJt6n-voda, pe care nu ni'l spune balada roman6sca, mul|u- 
mindu-se cu supranumele eel poporan Litenul, dupa cum se mul- 
Jumesce ea §1 cu nLapu^n^nuI" fara „Alexandru". Stramutand su- 
pranumele Liten „papista§" asupra ora§uluI, balada serb^sca ne 
arata ea, prineipele se ehiama din botez Mihail: 

y JTefljaHj rpaiy JIaTniicKoiie 
y JIaTiiHCKor Kpajija MnjaHaa... 
(!n Ledliin, oia^ul eel eutolh-, la regele catolie Mihail). 

Acest nume Mihail se repeta mereti ifi balada: 

, . Mome xaciy, Kpajijy Mnjaujiy. ,, 

. JIpiijaTejijy Mujanxo Kpajijy. . . 

. Tafla peqe MHjaHJin Kpa;iiy.,. 
, . U[to FODopH Kpaajy Mnjaujio... 

.Jlfi6po 36oi^n Kpaajy MnjaHJio. . . 

Intr'o varianta bulgara Liten- vosia p6vt& numele Smeletin, 
nOieaeTHH", care ar put6 sa fie o fusiune etimologico poporana din 
ambele numl: Miu-Letin: 

^ iH BoiflHDi BO Jlerbeiia ri)a,ia, 
Taiy DHa Kpajia CMe;ieTHiia. .. 

Un nume personal Smeletin nu se afla !n onomastica bulgara, 
nicl in calendarul Slavic in genere. Daca nu e o transformajiune 
din Miu-Letin, atunci Bulgaril n'aQ facut alt ce-va decat a aplica 
socrulul numele ginerelul Milutin, ceea ce mi se pare a fl mal 



y Google 



CXXIX 

probabil-. Smelelin = Smilutin. In ambele casuri ini^ialul S este prote- 
tic, adAogandu-SR pentm ca numele eel neobiclnuit sft se apropie 
de termenul bulgSresc cibje : un fel de fl6re de camp. Sa ne nial 
aducem a-minte ca un lmp6rat bulgavesc se chiam&, Sniilef, toe- 
mat contimpuran cu Lit^n §i cu Milutin. 

Mihail, ca nume de botez al lul Lit^nvoda, respandesce o 
lumina cu totul nea^teptata asupra unei probleme nedescurcate 
pini acum din croniea munten^sca : Mihail Basaraba urmand pe 
tron dupa Radu-Negru!. 

§ 30. Ncdeia-cetate ^i Vermeghia. 

Bibliografla: Oiiginile Crafovel p. 52 sqq- — RomSnil BftnfltenI p- 2(1 sq. — Ar- 
rhiva istori'^a III p. 155 sf[. — Fotino. 'li^'^y.i t. E[ p. 8, t. Ill p. 299; cfr. Bauer. 
M^moirGa p. 20tJ. - rjiacHOK .tfyiUTBa cpCcKe CJioaecHOCTa t. V p. 66 sq., t. SX[ 
p. 246.— Afnuro OrbM, II regno riegli Slavi, Pes.iro 1601 inf. p. 251, 255. — Mikhnieh, 
Momimenta SerbiRa, Vieniiae 18ri8 in-8 p. &4,s(jq. - Weselofshj, PaablCKairia Bl ofijiaCTH 
ayxoBHbixi CTHXOB't, in SanHCKH AicajeniR HayEti. fjo. 3 (Peterb. 1880) p. 90.— idem, 
XpHcriaucKaH aereH,'ia, m jKypsaii. Mnn, Hap. lIpocirbiueBifl t. CLXXXIX 11877) 
\<. 130. - G. D. Ttndnre^CH. Poesit iioputare romane, Bncuresol 1835 in-8 p. aj3 -58, cfr. 
p. 039 nota. — I.^iiirf»eu, Filul vlnfttoruluT, i"[i Col. l.Traiin 187H p. m-^■ — .Vltneneseu, 
Bftlade, Viena 1867 ln-16 t. il p. 68-7*. — T. Burada, calfttoria In Dobrogia, lagl 
1880 in-16 p. 211—217. - C-"^- Drdghicacu), DunSrea dela Orjova 1a Mare. Galay s. a. 
in-i p. 61-2. — Karadiii, op. cit. t. II p. 2. 132 sq. — VerkooU, Hapo,'[ae liecie Ma- 
Ke.WHCKH Byrapa, Balgrad 18R0 in-8 t I p. 22i» sq., 293. - MUadinoEl:i, op, cit. p- 26 
sq.,U7 8q., 395.-- COopHHK (HtCHll) t. It p. lO*). t. JX p. 81, t XIH p. 104. — Heyd, 
Le colonie commerriali degli Italiani in Oriente, Venezia I8O8 in-16 t. II p. 5 sijq. ; 
cfr. Tafel, Symbolae criticae ad geographiam By^antinam, MQnchen 1849 t. I p. 7 sqq-— 
I. Bogdan. Vechile cionice moldovenesel, Biiciirescl 1S91 in-4 p. 185. — Meli^iitedee, No- 
tite Utorice gi arclieologice, Bnouiesci 1885 iivS p. .37. — ^SdWnu, Basmele romane, Bu- 
curescl 1895 iii-8 p. 331. — Condica Sflntef mauftstirl Sadova. 1793 inf., Mas- in Ar 
chiva Statuliil din BucurescI f. 36 *(q. ~ Du Gange, G-lossarium Latinitatia, ed, Car- 
penterii t. IV ad voc. Nnndinae.- Pravila lul Vasila-vodA Lupul, lasl 1646 inf. p- lii7.— 
{?. lanneaeu, Sludil de geograllA militarft. BucurescI 1894 in-8 p. 2W, 216. — Karamtin, 
op. oil. IV nola 3S7. — Mu'dndli, Dol commercio del Vonezlani, Venezia 1835 in-8 
p. 73-5. — Sagr<do, Arti ediflcative in Venezia, Venezia 18515 in-8 pasaini. — Boerio, Dl- 
zionado del dialetto Veneziano, etc. 



Dupa fantane istorice positive, in secolil Xfli ^i XIV se con- 
ti-aetarit numal doue iiicuscriil domnesci intre Serbia ^i Romania : 
c^satoria regeUit Stefan Milutin cu fiica nDomnuIul Romanie!" pe 
la 1274 dupa Bizantinul Nicefor Gregoras, ^i casatoria regelui Vu- 
ca|in pe la 1370 cu o fi'ca a lul Alexandru Basaraba dupa mar- 
turia autentica a unei bulla papaie. Prin urmare, intru cat se 

51,0£0. IV. 9 



y Google 



atinge de acel dol secolT, XIII §i XIV, orl-ce cronicS serb6sca mal 
noua va vorbi despre incuscrirea unul voevod romanesc cu vre-un 
principe serbesc numit Stefan, nu p6te s& fie In realitate alt 
cine-va decat Milutin. lata dara un criteria necontestabil. 

Am spus deja o data {§ 29) ca la Serbl to^t regil §i impS- 
ra^il din dinastia lul Nemania purtasera unul dnpa altui acela^l 
nunie de Stefan. De aceea nu numal literatura poporana, dar 51 
cronicele sei'bescl sint expiise a confunda pe acel mulfl Stefanl. 
Sa ieaO aci ca eel de'ntalu specimen pe invejatui Ragusan Mauro 
Orbini de pe la 1600. El insii^I sclea fdrte bine ca : „tutti 1 Re 
„di Servia, che furono di casa Nemagna, si chiama- 
„rono Stefano"; 5'apol cu vre-o doe foJ mal jos, ultand de a 
se feri de un quiproquo, el-insu^i aplica pasaglul din Nicefor Gre- 
goras la Stefan Uro^ eel orb, fliul lui Stefan Mihitin: „La sua prima 
„moglie fu figliuola del Principe di Valachia, laquale dopo essere 
„stata congionta seco in matrimonio etc.", §i cit^za lamurit: „come 
dice Niceforo Gregora." Sa se calculeze matematicesce absurdita- 
tea aserjiunil. Stefan Milutin a murit la 132!. La 1321 se urcS. 
pe tron fliul sett Stefan Uro^ eel orb. Casatoria in ces iune cu 
filca Domniilul Roniilnesc se afla nil nuraal la Gregoras, dar se 
conflrnia |i de George Pachymeres. Acest George Pachymeres a 
murit intre anil 1308—1310, eel pu^in ^ece anl inainte de urca- 
rea pe tron a lul Stefan Uro^ eel orb. Astfel George Pachymeres 
more, §i npol peste (Jece anf dupa mdrte scrie despre cflsatoria re- 
gelul serbesc cu „la figliuola del Principe di Valachia". 

Ceea ce niaresce confusiunea este ci Milutin in crlsbvele sale 
i§! da tot-d'a-una numele duplu de Stefan-Uro^ : ^CreipaHb Oypouit". In- 
tocmat a§a se subscriii aniindol tatal seQ |i filul sett eel orb ; ^Ctb- 
tliaiib yponib". In urma stranepotul lul Milutin, fi!ul lul Stefan Du§an, 
se iscalesce larasi: „CTe(|iaHi. yptouib". In acest chip patru din acela^I 
dinastia sint nu numai Stefanl, dar ^i Uro§l tot-o-data, a§a ea 
faptele lul Milutin, fara ca sa mai vorbim de tata-sett, se pot fOrte 
lesne atribui filtilul §i stranepotulul, ceea ce s'a 51 Intamplat, ba 
Inca etl-insuml m6 zapacisem (5re-eand. astfel de zapac6la a orI-§i- 
eul In cursul studielor istorice se as(5mena cu un fenomen obicl- 
nuit In ea]6toria cu drumul de fer: cand se^l intr'un tren care sta 
pe loc la gara, de unde pMca aiaturea un alt tren, Ji se pare cu 
siguran^a ea s'a mijcat nu eelalalt, ci ehtar trenul tett, niicar ca 
in realitate el remane nemi^cat, §i nu te po^l dumeri altfel decat 



y Google 



CXSXI 

uMndu-te Impreglur la obiectele cele nemi§cat6re din gara. Cand 
istoriculul i se intampia o asemenea nevinovata gre§6la de a lua un 
ce-va drept un alt ce-va, cata sa '5I flxeze atentiunea asupra tm- 
pregiurimilor, lar daca cum-va ImpregTurimI nu sint sati nu le bagl 
de sama, atuncl vrend-nevrfend In§elat vel starui Intr'o parere min- 
chindsa. 

Am vfi^ut ca Mauro Orbini inlocuia pe Milutin prin Stefan 
Urf>§ eel orb, adeca prin „regele dela Declan" dupa cum il su- 
pranumesc Serbil. 

§i mal explicit se exprima in acela^I mod cronica serb^sca 
din secolul XVII: 

„Eacapa(>a BoeBO;i,a ^apoBa jamepn CBoen d aery Ore^iaHy Kpajiio ae'iancKoii 
„^a<rn. AepKaee cBoea KapaatianiRy Kpaji'bBO h rpa^rs ceo uije leKym^no ^aaea no 
„Qjiry H Ao njiaHHHcm ropH". 

Adica; „Basaraba-voda a damit filcel sale 5! ginerelul sefl 
„Stefan regeluK dela Declan parte cralov^na a voevodatulul 
„negru-romanesc, atat oragul precum gi litoralul dunSr^n dela Olt 
„pina la munte". 

alta cronica serbesca nu mal veche vorbesce despre Stefan 
Bu^an : 

„n Boeeajrb Ha yrpOBJiaii'to h uit hhi B^a uettaa ilscTa, a>6aqe iiOTOai B03- 
qBpaTHJTb Ha MBpy, er;ta Bacapa6a Atm.epi (u6py4H,Ti aa cnHa CBoero waaaro 
„ypoiiia." 

Adica: „Avusese §1 un resboitt cu Ungrovlachia §i apucase 
„dela ea nesce locuri, pe cart insa le-a Inapolat la Inchelarea paciK, 
„cand s'a logodit filca lut Basaraba cu filul seti tin6rul Uro^." 

Intru cat criteriul eel necontestabil de mal sus, pina a nu i 
se opune vre-o noua fantana istorica positiva, ne asigura ca aeele 
pasage ^i altele anal<3ge se rap(Jrta t6te la regele Stefan Milutin, 
nu la vre-un alt Stefan, prin urmare §i nu la alt Basaraba de- 
cat anume la Lit6n-voda, resulta ca cele doue cronica serbescl pot 
fi interesante dintr'un singur punct de vedere: in acele eronice 
orl-eate amarunte nuse afla la Nicefor Gregoras, ele trebue sa fie 
luate din vre-un isvor necunoscut dintr'o epoca nedefinita, fie un 
text, fie tradi^iune. Atari amarunte interesante sint : 

I**, a fost un resbolu intre Serbl §i Romanl Inainte de incu- 
scrirea domnfeca; 

2*. scena Intamplaril s'a petrecut In jude^le Dolj §i Roma- 



y Google 



cxxxn 

naf, dela Dunare prin Craiova pina la Olt §i piuA la mun^ii Gor- 
julul. 

Ambele aceste amarunte coincide cu balada cea serb6sc5 din 
paragraful precedinte: lupta cea epica de acolo a socrulul contra 
pejitorilor, mai ales concliisiunea despre duelul intre Serbul Milo§ 
§i intre Romanul Billaclu, s'a transformat intr'un mare resboiu in- 
chipuit; lar ora^ul Ledlan al regelul Mihail trebul cautat unde-va 
in regiunea Craiovel. Fondul darl e curat traditional, dar forte 
important devine el prin cntica istonca. 

Basaraba eel dela 1241, Radu-voda Negm al Re§inarenilor, 
Intr'un mod documental ne apare pngorindu-se dela nord, din re- 
giunea Amla§ului 51 dela hotarele FAgara^uluL Tot a^a pe Radu- 
voda Negru il vedem .^t'n cronica m^mten^sci. In aceia§I cronici 
muntenSsca ne intimpina immediat un Miliail-voda, despre care se 
^ice ca fusese mai intaiu ban al Cralovel, adec.t un Basaraba nu de- 
la nord, nu un kinez din Valcea, cl dela sud, un kinez din Dolj. 
EI bine, dupa istoria cea legendara a Serbilor incuscrirea regelul 
Milutin cu un Basaraba numit „Mihail" are loc tocmat in Dolj, §i 
tocmal Mihail era numele eel de Itotez al'Domnului romAnesc Li- 
ten-voila. In scurt, datele traditionalo ale Ronianilor fiind pe de- 
plin conforme cu datele tradifionale ale Serbilor, cele doue curen- 
turl traditionale independents ar constitui un tapt istoric veriflcat, 
chiar de nu I-ar veni in ajutor alte considerajiunl concordante. 

Daca n'ar fi acel „Mihailvoda Litunul" dintre anil 124G — 
1278, ar trebui sa admitem ca cronicarul muntenesc a stramutat 
dupa Radu-Negrul pe singurul alt „Miliail" din intrega seria a ve- 
cbilor Basarabl, adeca pe find lul Mircea eel Mare numit de ase- 
menea Mihail-voda, care dupa ni6rtea lul tata-setl domni abia un 
an la 1418. ipotesa atat de for'fata, atat de pu^in verisimila din 
causa unel domnil pre-efcmere 51 a unel sariturl peste un secol ^i 
jumatate, se iniatura acunia dela sine':ji. In cronica munten^sca 
se justiflca astfel cu desavir^ire succesiunea unul Mihail-voda dupa 
un Radu-voda Negru, negre|it numai ca nomenctatura, nu ca or- 
dinea pragmatica. De altniintrea insast cronologia se apropia si chiar 
se identifica in genialul calcul al lul Fotino, unde a^eda pe acel 
Mihail-voda al cronicei Intre anil 12(34—1233, dintre carl Intre 
1204 — li:78 a domnit In adever Miliail-voda Litunul eel istoric. 
De ar fi putut sa cunosca isvi5rele documentale ungurescl, Fotino 
ar fl brodit de de-niult a reconstitui veritatea intr6ga. 



y Google 



Re§edinta luT Lit6n-voda, a luT „Mihail" din balada cea ser- 
b^scS, era dara in Dolj. Acolo acel ^Miliail" cerea pe prima linii 
dela ginerele setl ca sa-sl arate vitejia sArind peste nial mulfl cal : 

^a iipecKonnm Tpn Konja. .. 

Este f^rte interesant tocniai la Doljeni proverbiatul Mihaiu sa- 
rind peste mai mul{i cal intr'im cAntec poporan aplicat mal 
tilr^iti la Mihaiu VitL^zul, dar a cilriila origine trebu! sa fie cu mult 
mal vecbe : 

Aiiiiit'atI li'nn MihaT 

Ce sare pe sijpto crti.-. 

Aiaturarea acestel locu|iimi oltenescl cu textul baladei serbescl, o 
locutiune care nu se explica de loc in privin^a lui Mihaiu VitezuL 
nu p(3te sa fie trecuta cu vederea. A nu se trece tot-o-daU cu 
vederea ca imaginea cea iperbolicft a saiirit peste mai mulfl cal 
este roman^sca, straina Serbilor. 

Re^edinja dara a lul Liten-voda evk In Dolj. Totu^t ea nu este 
Craiova, de§i Craiova exista deja mal de'nainte din epoca treceril 
Cumanilor pe la 1235, cand conacise pe acolo regele lona ^i cand 
Liten-voda era un simplu kinez. Pe de o parte, tocnia de pe atunci 
din causa Cumanilor el trebuia sa fi avut o alta re^edin^a, de sigur 
nu la Craiova, probabil nici in direc^iunea de acolo spre Vadul 
Cumanilor, ci mai spre resfirit ; pe de alta parte, mal cu deosebire, 
ora^ul Ledlan eel din poesia epica a Serbilor ^i a Bulgarilor nu 
se potrivesce cu Craiova, care se afia departc de Dunare, pe cand 
acel Ledian avea a face cu naviga^iunea, ba ^i variantele bala- 
dei celel romanesci indica o positiune dunarena. 

MC opresc mai intaiu asupra texturilor poporane sudslavice 
relative la Ledian saft Leghen. Prototipul acestor forme este 
Invederat romaiiul Litdn, de unde d'a-dreptui serbul Ledian, 
„JIe,ijaR", apoi prjn Serbi bulgarul Leghen, ^Jleren". Volu urmari 
mai jos inriurirea fonotica a transijtunii romanului t in sei'bul .^j, 
care nu este normal, de vremo ce ar trebui ij. Acuma texturile. 

In balada serbesca cea fundamentala nu este un ora| deschis, 
ci cetate, „a!bnl Ledian": 

^1^ Hii i^eiii oujeflv .iL'.tjaiiy, 



y Google 



avfend porjl Inchise : 

AJt' JlefljaHCKa epaTa aaTBopeHS, 
|i turnurl Inalte ; 

ll<a HaJBHniy Ky.iy y Jlej^awy..., 

dominftnd o campia. : 

Ila OH ojie y no.ije .1e,ijaHeK0... 

In balada bulgar^sca cea cu regele Siiieletin, este un mare 
ora§ maritim saQ in apropiare de Mare : 



avend palaturl : 



Cb iipen.iHDa oaa Ohho lope, 
Mh HCuaAHa hot jlerbeaa rpa^a, 



Mn JI-BCHKX.X& JlerbeHCKbH capaH 



Un cantec bulgSresc, cules de frafil Miladinovtzi, ne spune ca : 
„dela Mare p!na la Dunare sint §<5pte-^ecl §i §6pte ora^e, dintre 
nCari Insa nicl unul nu e mal mare decat Ledlanul : 

KojKy HiaT OT lOpe so ^VHas, 

CeajM.T.eceT h ce^V" rpajo'H, 

Ot .lereua norojiei rpax Heiar..., 

unde e forte instructiva mentiunea Dunanl, care nu InsSmna alt 
ce-va decat 77 ora§e dunarene In sus dela rev6rsare in Marea- 
n^gra, lar Intre ele stralucind ora^u! lul Lit6n. 

Dar caracteristica sud-slavica cea ma! comuna a Ledlanulul 
este acela de a ft un culb de eretici, de rel cre§tinj, de LetinK. 

Unul din motivele epice cele mat respandite la Serbl §1 la 
Bulgarl este a§a numita .ImpSr^ire a pamintulul Intre Sfinp. Volu 
semnala mal Intalu redacjiunea cea bulgara. In varianta din colec- 
{iunea frajilor Miladinovtzi, FecWra Maria §1 Maria Magdalena de- 
nun^ sfintulul Hie pe creftinil eel din Ledlan, carl nu serb6za 
Vinerla §i Duminica : 

Hie CtxHe no :ieifl JlereHcKU, 
Uor fla 6ieT .lercHCKH ipiicTHHiil 
He ct aHaai uocTapo, iioii.ia;i,o. 
He en cjiBBaT CBtTim or roAiiHa, 
Be cH MpauiT lleTKa h HeAejtn..., 



y Google 



cxxsv 

unde Letinit de acolo nu sint numit! pSganl, ci cre^tinl, ^iphctshh", 
dar calcatorl de obiceiele bisericescl. alta varianta bulgara, cul6sa 
de Verkovic In Macedonia, inlocuesce Ledlanul prin Romania sad 
„Negril-Romanl" ^i rev6rsa asiipra lor cele mai cumplifce blasteme, 
rugand pe Dumne^eO „ca sa'i §t6rga de pe pflmint, trimitOndule 
trel ani de cluma" : 

Joj Tu l>oxe, IH.1II Eo£(>! 
Ja nycTHn lu B'p.ia iy«a, 
Aa coTpiuH Tie KapaB^acii, 
Ta cH nycTBa fl'pjra lyiia, 
Ta Hx (iuja TpH rOAnHH... 

In loc de „Ledlan= Romania" din redacjiunea cea bulgar^sca, 

in cea serb^sca re Intinipina pe de o parte „blastemata India": 

Ka.^ ja n.ien H-i ;)ei.ije llii;iJDJe, 
Ha HH,ijHJe hh aei-ije npooeTe? 
y llHAJHJn TeiiiKO fie^KOBje : 
He uoiuTyje ii.'ia;iJH eiapiijera, 

Hp ciyuiajy njeufl poaBicija..., 

unde acea Indela nu e decat o forma metatetica din romanul Ne- 
dela, la care voKu trece mal jos In data ; lar pe de alta parte, 
„blast6matul ora^ Trolan": 

JIa,ioiue joj npoKJieTor Tpojana, 
y KOJie ce SeaaKOHJe pasH. .., 

acel jjTrolan" al Slavilor meridionall, a carula origine roman6sca 
eQ am demonstrat'o in studiul rneti despre Banat. 

Resumand dara traditiuiiea serbo-bulgara, posi^iunea cea mal 
probabila a ora^uiul Led Ian este unde-va In Romania un port 
comercial linga Dunare, acolo pina unde plutiafl corabiile din Marea- 
n^gra §i unde era respandit catolicismul. 

Marele nostru culeggtor de basmurl, Petre Ispirescu, cu atat mal 
important aci cu cat nu sciea de loc carte, au^ise in Muntenia— 
nu la Oltenl— poveste intitulata „FiIul vinatorulul", din care trag 
urmatorul lung pasagtu : 

„ — FlTule al vinatorulul, mi s'a spus de un 6re-cine ca tu te-al fl laudat 
ca po^f sa aducl me§teri dda Nedelacetate, sa'ml zidesci un palat, cum nu 
s'a mat vCiJut pina acurn, cu ij:3ele astea de fllde^j, §i si'I invSIescI cu piele 
de aspida ce mi-al adus. 



y Google 



CXXSVI 

„— Ea, pr6-marite Impgrate, respunse fitul vlnatorulut, nicl eft rai-a 
trecut prin miote una c:i ac^sta. Dar cu vrerea lul Dumnedeii cre(J ca volu 
put*5 arata celor plntorT, co pote Uomanul cand voesce ?i cAnd are nadejde 
In Cel-de-SQs. Maine iti volu aduce rfepunsu). 

„Dupa ce afia dela rndsS-sa ce trebue Ra faca ca sa implin^sca po- 
runca irap€rat6sc9, ae tntdrse a doua-iji la Impi^ratul si i^ise : 

„ — Pr^-marite ImpSrate, ca sa m6 pot inchin.i cu slujba ce mi-al 
dat Maria Ta, am trebuinta de mila Madei Tale. 

„ — Cere si vel av6, respunse lmp5ratul. 

„ — Sd'mi dai, dise filid vtndtornlut, o sut't de cordbil cu sure. 

„— sa ti se impiinesca cererea, porunci Impgratul. 

„La(iml cele o sutd de cordbii pline ai sare, fiiul vindtoniM pleca cu 
diit^ele pe viare. 

„Acura nu'I mal parea re& de slujba ce'l dase Impfirytul. Bucuria lul 
era ftri marginl cand se vfiiju pe Mare, lucru ce uu niiil v^ijuse de cand il 
lacose ma-sa. LuT li piacea pr6 mult sa se uite la, corabiile care mergeail 
la rind ca cocorii. Salta de veselia cand vedea dimiD^^a ca sorele, e^ind din 
p6rta raiulul, se imbaia in Mare mal intaiu, ?i apoi Isl fSeea cai6toria 
pe cer. . . 

„^i stand astH ps gandurl, legSnat de valurile apelor, adormta. 

„A.cestea si altele, despre care njcl prin gand nu'l pleenla pina ce nu 
caietorise pe Mare, il filcea sa se sil^sca a sHrsi slujba cat se pote maT bine. 

„Dui)d cdldioria lungd fijrte, ajunse la Nedtia-cetale. 

„Acesld celate era vestitd pmtru me§teril et, care Inv6^ase meste§ugul 
dela i^ine, si nu puLea nimeiil sa intre acolo. 

„FiIul vinatoruluf daca ajunse, se cobora la uscat si voi ad inlre in 
cetaie; dard la por^l U oprird 08ta.^il. . ," 



Acea cetate, ale carila porti sint indiise ^i pina uncle ca- 
letoresc corabil pe Mare, fiind uti ora§ furte imluytrial, vestit 
pentru me^teri, Nedeia din leyenda cea romaneaca nu ye deo- 
sebesce prin fond de legendarul setbo bulgar Ledlan. Aci totu^l in 
legenda ronian6scft se mal adaoga pe fa^a ce-va importantisim, care 
abia ye sub-injelege in legenda slavica. Stapani! eel din Nedeia- 
cetate cflutati de pretutindeni sare, sare cu orl-ce prej, luand sare 
din |6rl departate §i dandu-Ie In scliimb industria, mal ales pe marl 
zidari. In v6cul de mijloc aceste dou6 amarunte di:>tingeaD in 
specie pe Venefianl, numai pe Venetian!, despve carl habar n'avea 
reposatul Ispirescu ^i asupra carora eu voTu iusista niai la vale. 
A se mal citi la capetul acestul paragraf iutr'un Notabene pasaglul 
din Mntinelli despre sarea la Venetian!. 

In googratia exista ore vre-undeva o localitate Udian, care 



y Google 



cxxxvu 

sa se potriv^sca cu datele tradi^iunn? Nu. Verkovic ne spune ca 
in Rumelia, pe un costi5 al Rodopulul, la depilrtare de vr'o trel 
cTasurl dela Seres, se gftsesce un sat numit Leghensko. Potriv6la 
topica nu este, lar sub raportui onomastic nu mi se pare a fl alt 
ce-va decat bulgarul legheii ,,bas3in, cuvette, aiguifere", rotnAnesce 
ligh^n, derivat din turcul lei en cu acela^l sens. 

Din contra, romanul Nedeia este o realitate geograiica. In di- 
strlctul Doljulul, in plasa BaltU, chlar llnga Dunare, in apropiare 
de gura Jiiulul, se afla o mare comuna rurala Nedeia, a^e^ata la 
balta ce'I ^ice de asenienea Ntdeia, care coraunica cu Dunareu 
printr'un mic curs de apa numit §i el „GirIa Nedeilor" . Pentiu a 
se injelege bine natura acestei posi^iunl, iata o schi^a de carta : 




Nedeia dara formSza pe Dunare un punct intermediar intre 
Calafat pe de o parte, intre Celeiu §i Corabia pe de alta, nu de- 
parte de Rahova din Bulgaria- Trag mat de'nainte cu tot dina- 
dinsul bagarea de sami asupra celor doue puncturi : Calafat, Co- 
rabia, §i volu reveni apol mat jos cu un noQ capital de observa- 
{iuni, din observajiune in observa^iune, cad critica istorica trebul 
sa proc6da in acela§i mod ca si dobandirea resultatelor in sciin^le 
naturale. 

La Olteni nedeid insenin^za balciu saQ tirg. Cuvintul Insa 
in vechime pare a fi fost comun tuturor Romanilor. Astfel in Mol- 
dova, pe la jumatatea secolulu! XVIl, se chiSma nedeid o nume- 
r<3sa adunare de omenl. lata un pasaglu Wrte precis din Pravila 
Uii Vasile Lupul : „A\iH M&ft ti^iAMif. t% khm'w ki^h^^ii r>i cs^Sh HtipHHf 

„1ltU diirSitK .f Bpf SHk AOK K& dlMd ^f tHHtTf, bH^f BO(t (j'H <H8i1I^H WdiHtHH 



y Google 



CXXXVIII 

„KSpTk ^^orttH-kcKA ci8 <ii Bp5H iipiSHHKh". Acest cuvifit n'are a face 
cu slavicul Mf^'fedta ^duminica,", termen numal bisericesc cliiar la 
Slav! ^i'n care finalul Ita s'ar fi pSstrat la nol ca §i 'n „]alea" din 
slavicul wiiAa. Romanul nedeid represinta perfect prin sens pe la- 
tinul nundina, nundinae „bAlclu, tirg", in glosele niedio-latine : 
„nundinae = locus mercati, nundinae = commercia, stationes". Sub 
raportul fonetic, nedeid=nndeid, cu ne = nu ca in particula cea ne- 
gativa, latina ne = non, implica pe un rustic nundinea intocmai 
ca „femeia = fem!nea". Fie insa latin sail nelatin, cuvintul este 
f6rte vechlu la Romant, asta^l aprrtpe desparut din grain, av6nd o 
semnificafiune concreta, necontroversata, care nu se p(5te aplica 
decat la localitate comerciaia, intr'un mod permanent sail pe- 
riodic—tot una. lata dara ce este prin origins satul eel dunar^n 
Nedela din Dolj. Nici un alt sat cu acest nume neexistand absolut 
nicairl in !ntr6ga Romania, decl la el §i numal la el se rap6rta 
Nedeia-cetate cea din basmul muntenesc al lul Ispirescu. 

Nu sciQ nemic despre marimea sail Insemnatatea actuala a 
Nedeil. Fotino cit^za ac6sta ^NsSfY'-a" intre cele cincl porturl saU 
^chele din Dolj. Generalul Bauer o menfionfea : „Ned6ya village 
avec une 6glise". In dic^ionarul lul Frun^escu i se da peste 1000 
de locuitorl. In orl-ce cas, de vr'o dol secoll inc(5ce Nedeia a sca- 
^ut, perpend din ce In ce mai mult rolul ce'l va fi jucat (5re-cand 
mal 'nainte, ceea ce se dovedesce pe o cale documentala, gratia 
condicel manusciise a manastiril Sadova. Cel mal vechtu act este 
crisovul lui Vlad-voda din 1530^ unde se ^ice ca Nedeia „cu t6te 
hotaraie pe unde au fost hotarale c6Ie batrane", apar^inuse lul 
„Parvul I>an al Cralovel", adeca unul Basaraba de pe la finea seco- 
lulul XV, a caruia mosia era „prin mo^tenire", prin urmare o veche 
proprietate a Basarabiior din Dolj. Pina la secolui XVII acfeta 
mo^ia stapanise manastirea Sadova, cand s'a Iftcomit s'o tea 
Constantin BrAncovan, dandu'I in schimb alte dou6 mo^il. La 1777 
s'a nascut apol un proces intre calugarl §i intre clucerul Manolache 
Brancov^n, de unde s'a constatat ca Nedeia avusese o intindere 
fdrte mare, astfel ca o parte se chiama Nedeia proprifi ^isa, lar 
cea-lalta parte, formand o mo^ia doosebita, se chiama Nedei^a, 
care ac6sta din urma se invecina cu pamlntui satulul Zavalul, acum 
dcstul de departe de Nedeia de asta^l. Totmal din causa celor done 



y Google 



ex XXIX 

NedeK de alta data, glrla de acolo se numesce la plural : a Ne- 
d e i 1 r. 

Locuitoril din Nedeia sint Nedelanf. Intr'o epoca nedetermi- 
nata un numfir (5recare dintre din^il aQ emigrat, mutandu-se in 
mun^it Moldovel §1 Intemeiand acolo un mare sat in districtul N6m- 
^ulul, numit Nedeiani, de unde prin metatesa Indelani: me- 
tatesa identica cu acea serb^sca, pe care am ve^ut'o mai sus. La 
1657 acel sat Indelani = Nedeiani avea o biserica, tlespre care epis- 
copul Melchisedec a publicat o noti^it ; ^ficiorul popii Gligorii de 
Indelani {Hb^^iahm}. . .", afirmand din gre^^la invC^atul prelat eft: 
„IndeanI este cu gre^ala scris numele satulul". Asta^t acel sat se 
numesce Ghlndaoanl, printr'o etimologla poporana dela nghinda", 
satenil ne mal Infelegfind numele eel vechlu, pe cand derivajiunea 
cea istorica este dela Nedela din Dolj, singurul sat romanesc cu 
acest nume. 

Dupa ce am vadit ca satul Nedela din Dolj, „NedeIa-cetate" 
din basmuri muntenescl, era o vasta strabuna proprietate a Basa- 
rabilor, putem sa trecem la Let! nil de acolo. 

In secoin XII ^i XIII. inainte de a cuni5sce pe Genovesi, Ro- 
manil cunoscusera mal intaiu pe Venejianl, ale carora corAbii, pa- 
tronate de Imperiul bizantin, cutreeraO Marea-n6gra ^i nu puteaCi 
de acolo sa nu visiteze din cand in cand Dunarea pina unde e na- 
vigabila, mal ales dara pIna la Vidin, dec! pina la Calafat. Insu^I 
numele Calafat este un termen Italian, care insemn^za ca cora- 
biile se oprlatt aci §i se reparati pentru int6rcore : Italienesce ca- 
lafato, calafatare, la Bizantinl xiXa-saTTj?. „Calafatul" ne ex- 
plica „Corabia", prin care trebulail mal Intaiu sa tr6ca corabiile 
cele venejiane, lar la mijioc Intre Corabia 51 intre Calafat este 
Nedela, „Nundinea", punctitl eel mai comercial la revgrsarea Jilu- 
lul in Dunare. 

Vene^ianJI aD fost eel de'ntaiu Italienl, cu carl d'a-lungul 
Dunaril, incepend negre§it din [era Berladulul, mal cu sami insa 
in Oltenia cea avuta, Romanii facusera cunoscin^a In v^cul de 
mijioc, de unde resulta ca : 

1". Asupra tuturor strainilor s'a generalisat !n gralul ro- 
manesc termenul venetic, care prin etimologia poporana se 
16ga In aparen^ cu nojiunea de nVenire", In realitate Insa nu 
este altceva decat numele bizantin al Venejianilor : BsveTixtSc, Bsvs- 
Ttxot. Cu sensul romanisat, dela nol cuvlntul a trecut la Ungurl : 



y Google 



CXL 

venedek „(5spe". E cludat ca pa romtinul venetic ^i jte ma.ghia.ru\ 
vene(fek Cihac le trage de o potriva din turcul Venedikhi „Vene- 
tian", necunosc6nd de loc pe bizantinul Biv;t;/.!i;, pe care I'a scapat 
din vedere §1 Korting, aductind pe al nnstru ven°tic d"a-dreptul din 
latinul clasic Venelicus. 

2**. Fie strabatu^l prin Ungaria, fte inaiiitAnd dela Dunire, Ve- 
netianii reufisera in evul medifl a se colonisii chlar pe a-locurta 
in Eomftnia ; §i proba cea nial isbitore despi'e acesta este Venecia 
cea din Fdgara^, asta^i dou6 marl sate ronianescl : Vinefia-de-sus 
§i Vinetia-de-jos, o localitate veuhe deja la 1372, cand Vladislav 
Basaraba a daruit'o strabunului Vacarescilor, dupa cum o volu 
arata mal la vale. familia fagara^^na boer^sca de acolo (ve^I 
mai sus § 5) i§l pune in capul genealogiel pe un Venetian tocmai 
din anul 1185: „Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 
1185", adeca numai vr'o jumatate de secol Inainte de Lit6n-voda. 
Sint nu mal pu|in interesanti Venetianit cei dela nordul Olteniel. 
Dupa o informafiune capfitata dela d. W. Rola-Piekardki, care cu 
multa rivna nu incet6za de a studia Gorjul, a|i numijil „Aurari" 
dela NovacI nu pot fl, dupa convingerea mea, decAt posteritatea 
unel colonie venefiane. Ei nu sint de loc f igani ca obicinui^il „ru- 
dart", eel mal muljl sint blon^f cu ocbii alba5tri, to^l vorbesc nu- 
mai romanesce, dar pastr^za tradi^iunea de a fl fOi>t adusi in ve- 
chime la nol „pentru a lucra aur", iar ceMalft Gorjeni ii privese 
ca nUn alt n6m, nu Roman! n^o^i, ci frafl cu Romanii". Ac6sta 
problema merita de a fi urmarita, ^i chlar efl-insurai voiu da In- 
data doveda diiilectologica decisiva despre vene^ianismul 
acelor Aurarl- Orl-cmn in.sa, primul contact medieval cu Venetianif 
^i marea asem6nare a gralului noatm cu dialectal lor a fost sin- 
giira impregfurare cire dete nascere unel fdrte curifise aserfiunl 
intr'una din cele mal vechi cronice moidovene.sc1 cumca Romanil 
se trag din Venecia. Acea cronica, scrisa slavonesce inainte de 1520, 
Incepe prin venirea fabulo^ilor patriarchl al ntSmulul romanesc: dol 
fraji Roman §i Vlahata ,ort rpa;ia BnHDnta npiaionia", — o genesi ve- 
netiana pe care n'a explicat'o 51 nici n'a atins'o mAcar d. Bogdan. 

Sa revenim la Aurarii cei dela Novaci. D. Rola-Piekarski imi 
impart<l|esce vr'o ^ece cuvinte din gralul lor, pe carl nu le intre- 
bLiin^Jza cei-lalji Gorjeni ^i car! tot-o-data sint necunoscute Roma- 
nilor de pe a!ur!. Din ^ece, am recunoscut din capul loculul ca 
done aint exclusiv venefiane, 51 cu acestea dou6 ni6 cred in drept 



y Google 



CXLI 

de a me mul^umi pe deplin, de 6i-& ce ele, mal repet Inca, sint 
exclusiv venejiane. Unul din cele dou5 este un termen de zi- 
daria. Acoperi^ul easel, „stre§ina" la ceMaltl Gorjeni, in gra!ul 
Aurarilor se chiama sugrunde, la Venejianl sotogrondal, 
In glosarut lul Boerio : „Sottogrondal, quella parte del gocciolatoio 
„della cornice per la banda al di sotto, che si forma incavata onde 
nl'acqua non s'appicchi alle membra delia cornice o altre, ma ne- 
„cessariamente si spicchi e cada". Cuvintul cela-lalt este 5! mal 
convingetor, cScI face parte din vi^fa poporana cea maK familiara 
intima a Venetianulul. La Aurarl, i^ice d. Rola-Piekarski, — „colle 
„insemn6za ce-va fraged, slab, neinsemnat, mal cu sama despro co- 
nPil mici, deex.:eral colie pina mal de-ima-^I". latftacumdupa 
Boerio; „CuIia, colia, maniera vezzeggiativa molto usata da' 
„Veneziani nel parlar familiare, detta ancora talvolta per apostrofe : 
„cara colei ! Espressione d'affetto e di tenerezza verso persona che 
„si ama e clie non h presente : cuor mio; anima mia dolce ; ben 
„mio ; ocelli del cuor mio e stmili, son frasi analoghe di tenerezza, 
„ma !a nostra h piii efflcace ed espressiva". . . 

Sint dator de a recun6sce aci d-lul Rola-Piekarski perspica- 
citate cu atat mal remarcabiia, cu cat nu e filolog. In epistola sa 
catra mine el banuesce ca Auraril din Gorj sint posteritatea „unor 
Dalmatinl adn^l in Oltenia pentru lucrarea minelor de aur". Dal- 
matinl sail Venetianl, apr(5pe tot una, D.ilm;i^ia din evul meditt 
tiind tot ce putea ft mal Venetian. 

Numele, sensul §1 pasitiunea cea dunarSna a Nedeil Intre Co- 
rabia si intre Calafat ar fi ele singure destule pentru a intreved6 
acolo amestecui Venejianilor in secolil XII — XIII. Tradifiunea mun- 
tenesca despre portu! eel industrial (jNedela-cetate" |i identitatea 
lul cu tradi|ionalul mare ora| romanesc Ledlan al Serbo-bulgarilor 
vin apoi a intari acea bflnu^la. Sa mal adaog acuma cercetarile 
dlul colonel lannescu, frunta§ul geografiel n6stre militare, care 
constata ca „Iacul Nedela intra alta data in matca Dunaril", lar 
prin urmare comuna Nedela era atuncl iramediat fluviaia, dupa 
cum ^i figur6za ea in secolul trecut pe liarta lui Sulzer; apol d. 
lannescu ne nial procura urmatorele doue observatiiml preji<3se : 

a) „la Nedela se afla urme de zidarii vechl" ; 

b) „la Nedela pe marginea Dumlril se afla urmele unul pod 
peste fluvid". 



y Google 



E regretabil cS. archeologiT no§tri, cart nu odatH s'all Invirtit 
prin Romana^, prin Dolj ^i piin Mehedinf, totu^l par'ca intr'adins 
aQ ocolit Nedela intr'un mod sistematic. 

Vene^ianil erati catolicl, adeca I, it en I safl Letinl. Mercan- 
tili insa !a culme, zarafl, negujitorf ^i meseria^T maT pe sus de 
ti5te, din^il dintre Italienl ail fost tot-d'a-una eel ma\ ret cre|tinl 
chtar din punctul de vedere al papismulul. Intra cat el trebuiatl 
sa alba o importanta sta^iune dunarfina la Nedela, p6te chlar o 
colonia, mal ales cand §i domnia acolo un principe roman trecut 
la catolicism, kinezul ^i'n urma voevodul Mihail Basaraba supra- 
numit Lit^n saG Letin eel „lep6dat de lege", blastemele cele 
ortodoxe asupra acelul ora^ in poesia poporana a Serbo-bulgarilor 
se justiflca. 

Dupa mdrtea Dolj^nulul Lit6n-voda §i dupa ce Genovesil aO 
isbutit a goni cu totul din comerciul MariT-negre pe Vene^ianl, Ne- 
dela nu putea sa'fl mal man^ina mult timp fdsta'I straiucire. In 
secolul XIV il mal r6mane totu§I memoria international a intr'un 
fragment geograflc de atuncl, intercalat in cronica rusesca a^a ^isa 
Voskiesenskala. Numele Slavic al Nedeil cata sa ti fost „Nedin-grad" 
sati „Nedin", fie cu sufixul adjectival topic -ehx, care este f6rte 
obicinuit, fie prin analogia cu apropiatul trans-danubian „Vidin". 
El bine, in acel fragment geografic se in^ira mal multe ora^e pe 
Dunare, dintre carl in f^ra-Roman^sca ne intimpina o singura 
localitate: „MeiBBT., a o6x ony cTpaHj ^tynaa TepHOBi {Medin, lar pe cea- 
lalta parte a Dunaril TOrnov)", unde acel Medin= Nedin nu e chip 
sa fie alt ce-va decat Nedeia. Insu^l Karamzin, reproducend pasa- 
glul, adnotfea despre Medin: „oraf in f6ra-Roman6sca (MesHHi bi 
Bajiaiin)", lar ini^ialul if in loc de N in onomastica este un vechlu 
rusism, a§a ca pe acela^I pagina la Karamzin (nota 386) figur6za 
intr'un alt text „Mhkh<J)opt." pentru „HHKnij(opi'' = „Nicephorus''. Ne- 
deia in acel fragment geografic din secolul XIV pune un fel de 
pecete ca un punct final la desvoltarile precedente. . . 



Ajung aci la momentul de a limpe^i foneticesce pe epicul sud- 
slavic Ledlan; ba mat bine ^icCnd, se limpe^esce acum el-Snsu^l, 
flind la Serb! |i la Bulgarl un invederat compromis poporan intre 
numele ora§ulul Nedin §i intre numele stapanulul Lit6n. 

Mal este ce-va de lamurit. 



y Google 



Varianta dobrog^ni §i cele douS muntenescl imi permit a re- 
constitui in prototipul baladel romanesci numele Nedeta, despSrut 
in aparenja, conservat Insa ca Intr'un fel de palimpsest. Este o 
reconstituire f6rte indrflsn^ta, o niarturisesc ; dar ea nu m6 speria, 
cScl chlar daca de asta data n'a§ av6 dreptate, totu^i er6rea va 
forma simpia anexS la cele demonstrate mal sus, astfel ca ea 
n'ar put6 si le sguduie. 

Sa presupunem ca in prototipul baladel va ft fost ; 

^i 16U de undii-o tea ? 
D n orag din Nedela. , . 

In locu! acestul distic ipotetic nol gasim in varianta dobrog^na: 

Dar f6ta de unde-o lea? 
Kez din tirg din Dobrogoa. ..; 

in prima varianta muntenSsca : 

f}i Kta de unde-o lea? 
Tot din tirg din Dobrogea, 
Din oragu! Iltrsova. ..; 

in a (loua varianta muntenOscft : 

Dav fOta de mi<le-o lea? 
De colo din Rasova. . . 

Rima cea eminamente poporana intre „unde-o!(ea" §i „ Nedela" 
Incurca pe lautarui posterior, care nu mal sciea nemic despre „Ne- 
dela" o]ten6sca cea de de mult cS^uta in ultare, §i lata ca o in- 
locuesce priti localitatl cunoscute lul : cand nDobrogea", cand „Har- 
^ova", cand jiRasova", carl insa rim^zi f6rte reti cu ^unde-o tea". 

ConserVi\ndu-se pretutindenea versnl initial din prototip : 

%i Kta de unde-o lea.. . , 

eti nu ni6 sflesc a reconstitui in acela.51 prototip versul eel singur 
pe deplin corespun^fitor: 

Din OTAH din Nedela. . . 

Varianta cea moldoven^sca din colectiunea lul Alexandri este 
radicala ; ne'njelegend pe NedeXa ^\ negasind in locu'i vre-un alt 
"termen topic cu -eia, cAntareful a preterit s'o desfiinjeze d'o data 
cu inijialul „unde-o lea", inlaturand disticul intreg. Tot in Moldova 



y Google 



CXLIV 

poporul nemerise mal expeditiv a scilpa de nemafinjelesul niime 
Nedeia, cand — dupa cum am ve^ut'o mal sus — pe Nedetani! 
din N^m^ |eranil latl inlocuit prin Ghindaoanl dela nghinda" pe 
care din§il o infeleg. Acestea sint nesce procedeuri poporane pe 
carl eO le-am asemfinat cu palimpsestele din paleografia : peste 
cava scris in vechime s'a scris alt ce-va noQ, lar criticul desci- 
fr6za ceea. ce se pitesce ascuns. 



Mihail-voda Lit6nul fusese de ba^tina un bogat kinez dolj6n ; 
devenind insa In urma voevod, el trebuta mal intfllu sS fie ales 
§i recunoscut de catra to^I cel-laljl Basarabl intr'un alt punct: un 
centru politic al Olteniel Intregl. Dela Ncdeia, necunoscuta pina 
aciim istoricilor no^tri, sa trecein la Vermeghia cea §i mal necuno- 
scuta, atat de^ necunoscuta incftt ea nu ftgur^zi nict pe o mapa 
a vre-unul St,it majoi', nici En vre-unul din numeriSsele dicjionare 
ale Societafil Geografice. 

Cronicarul Urechea, vorbind degpre urcarea pe tron a lut Stefan 
eel Mare, ^ice : „Stefanvoda ati strins boiaril §i marl 5! micl ^i 
„alta curte marunta impreuna cu Tlieoctist Mitropolitul §i cu aljl 
„calugail la Direptate, §i l-aQ intrebat pre tojl: este cu vola 
„tuturor sa le fle Domn?. . . Si deacolo ad luat Stefan-voda schip- 
„trul {aril Moldovil §i aO mers la scaoniil donmesc la Suc^va". 
Vrea sa ^ica, In vechea Moldova alegerea domn^sca nu se facea 
atuncl la Suclava, ci la Direptate, de unde pina la capttala 
erk cale de mers, de (5ra-ce Stefan eel Mare „aa mers". Acea 
Direptate nu este un nume de ora^ saO de sat, ci totu^l loca- 
litate 6re-care nu pr6 departe de Suceva, decl un fel de camp consa- 
crat alegeril domnesci, numit tocmal de aceea Direptate, adeca 
„]a justicfl", unde la actul suprem de punerea la cale a [erel sa 
se p6ta intruni la ^iua hotarita tojl alegfitoril, insa numal alegfi- 
toril, fara participarea tergovefilor siti satenilor celor fSra vot. In 
secolul XIII cam in acela§l mod procedatl Mongolil dupa mc5rtea 
lul Cenghis-han : to^l principil din familia imperiala, chiamafi ad- 
hoc, se adunaQ pe cSmpia §i alegeaG dintre din§il pe noul stapan. 
Prin CumanI saO prin Pecenegl, acesta institutiune turanica pare a 
se fl introdus de de-mult la Romanl in tolul v^culul de mijloc, mal 
Intaiu probabil Intre kinezil eel Basarabl din Oltenia. 

In secolul XIII, pe cand voevodatul oltenesc se intindea la 



y Google 



CILV 

nord asupra Haj^ulul §i peste „SyIva Blacorum" pina la Pagara^ 
saU chlar in Fagara;, atunci punctul politic eel mal central, eel mal 
apfirat din tote parjile, eri regiunea superidra a Jilulul. In ade- 
vSr, din tdte ora^ele oltenesd numal unul pdrtfl pina asta^l numele 
speciSc de T I r g , adeca v6\i<: *a.x%oyp, urbe prin excelen^a. De§i 
Craiova e Unga Jilu, de?i Unga Jilu era Nedeia, totu^t punctul 
eel din Gorj se numla exclusiv TlrgulJilulul. Ca scaun dom- 
iiesc, el se ^icea 51 Curte, de unde coinuna rurala invecinata 
se chiama pina acum deminutiv Curti^dra. Basaraba eel numit de 
catra Re§inarenl RaduNegrul trebuia sa fi plecat din Tirgu-Jilu 
cand a gonit pe contele Conrad din Valcea §i din „Sylva Blacorum". 
Tot din Tirgu-Jilu cata sa se fl urnit Mihalu-voda Lit6nul, eftnd 
s'a dus sa combata pe navalitoril Ungurl in Ha^g. Pentru Olteni 
Tirgu-Jilu era Intr'o vreme ca Suc6va In urma pentru Stefan eel 
Mare. Dar unde sa fl fost Dereptatea Gorjenilor? Pe ce campia 
dre, fara ora§enl §i fara ^eranl, se adunafl kinezil pentru a res- 
punde la intrebarea despre „vola tuturora de a le fi Domn"? 

Sint mal muljl ani de cand m& preocupa Tirgu-Jilu, a cirula 
mare importanja medievala imi resulta din logica faptelor, Iml 
lipslaa insa faptele logieel Cand dd. A. §tefulescu §i Rola-Piekarski 
s'att Incercat de a injgheba un eerc literar serios In centrul Gor- 
julul, m'am grabit a le adresa urraatdrea comunicafiune : „Nu m6 
indoese ea la Glorjenl nu pdte sa nu fie vre-o tradi^iune despre 
Lit^n-voda". Dupa cercetare Indelungata, mi s'a respuns mal in- 
taiu ca ehlar in regiunea Tlrgu-Jilulul, in plalul Novacilor, mal 
ales In eomunele Novael §i StancescI, „poporul cundsce frtrte bine 
„pe Letinvoda, un mare vit6z vestit pe Gilort In sus la Verme- 
„ghia §i eare se batuse cu Unguril dincolo peste munJI. La Ver- 
„meghie se numesce pina asta^I campia, unde se mal cunosc 
„urmele araturilor". §i d. Rola-Piekarski adaoga : „Vermeghia, cu- 
„vint Intrebuinjat chlar acum In Ard6l, unguresce Varmegy, 
„Inseran6za ocolul ora^ulul, Stadt-kreis". 

In acest mod, sciind mal de'nainte ca Tirgu-Jilu fusese 6re. 
cand scaun al voevodatulul oltenesc, mi s'a destainuit In fine acea 
campia, acea Dereptate, acel loc retras unde, cand era vacant 
tronul, se intrunlaO Basarabil pentru alegerea Domnulul ^i unde, 
mal in specie, s'a eternisat menioria eroiculul Mihalu-voda Lit^nul: 
Vermeghia. 



yGoogk 



CXLVI 

Catolic, crescut la Nedela pintre Venetianl, este de cre^lut ca 
tot Lit6n-voda adusese la NovacI acea colonia venejiana de au- 
rarl, despre care s'a vorbit mal sus. Puternic prin vitejia, prin 
bogajia §i prin cultura occidentala tot-odata, acest principe nu 
degiaba devenise un personaglu epic la RomanI fi la Slavil de 
peste Dunare, piite ca mal traesce chlar unde-va in tradifiunea 
ungur^sca, ceea ce ar merita s'o cerceteze alJH, cad eCt-unul sint 
pr6pu^in sciutor m folklorlstica maghiara. Cat despre Gorj, in re- 
giunea Novacilor exista un vechfu cantec batranesc despre Letin- 
voda, pe care '1 au^isera In tinere^ile lor ^i'^l ma! aduc Inca a-minte 
urmatoril locuitorl: 

Ion Surdul, cioban, de 80 anl ; 

Dumitru Gheburel, 76 anl ; 

Ion Furdul, aurar, 80 an!; 

Nicolae Draga, 70 ani ; 

Gheorghe Bircea, peste 70 an! ; 
tofl din Novae! sail din comuna invecinata Cernadia, lar din satul 
Stancesc! o cunoscea J^ranul Gheorghe Barbea de 75 anl. Acea 
balada o canta mal ales un vestit lautar gorj6n Rodocan, care a 
murit de vr'o 10—15 anl. Este de sperat ca ea n'a perit inca de 
tot §1 o sa se regas^sca unde-va Intr'o ^i. . . 



Nota-bene. Pentru a fi inteleg pe deplin venetianismul portiilul Ne- 
(iela-cetate din basmul muntenesc, unde eratl bine primite numal corSbiile 
tele incarcate cu sare, reproduc aci textual cuvintele lul Fabio Mutinelli, 
intemeiate pe iatoria cea documentaia a comerciulul Venetian de Marin 
(Storia del commercio dei Veneziani) §i de Filiasi (Saggio suU'antico eommercio 
(lei VenezianiJ: „Sommini3trato una volta il sale ai Goti e agli altri barbari, 
„i Venfziani continuarono ad esserne i provvedltori ad una gran parte dei 
„popoli della terra ferma d'ltalia. Avvencndosi perfi, che le proprie saline 
„baatevoli non erano a saziare le ricerchedeiforestieri, alle saline di Chioggia 
„e di Cervia si rivolsero da prima, indi a quelle deli'Istria, della Dalmazia, 
„della Sicilia, di Astvacano, ed a quelle dei Berberi. Satis Clugiae chiamavasi 
„il sale Veneziano, salis maris lo straniero. Acquistati adunque i sali, po- 
„nevaiisi in certi magazzini o canove dette Saliniere, e chi voleva fame 
„compera volgevasi a colore, i quali, in nmv.ero di quattro constituiti in 
„niagistrato, presiedevano allaregoiare amministrazione di questa interes- 
„santis3ima merce, nel di cui spaccio usavasi di ogni niaggiore diiigenza; 
ngiacch6, posta prima la salimbacca eopra ciasuheduna soma di sale, stende- 
„vasi poscia, a risparmio di adulterazione, una credenziaie, in cui era descritto 
„i! nome del conduttore, la quantita e qualiti del sale steaso, ed il luogo 



y Google 



CXLVII 

„per cui era diretto, credenziale che dovea conseftnarai a chi rappresentava 
„la repubblica nel paese, dove it salestava psr essere inviato. Eransi inoltre 
„certe compagnie appellate del Salinari, le quali per appalto recavano e 
„sommini5travano iJ sale ai forestieri. E siccome i Veneziani giunti eraoo 
„a tale da conoscere a qnal gente meglio piacesse un sale anzich^ uu altro, 
„cosi una di quests societJiprovvedeva, per esempio, di sale chioggioto e 
„di africano Pavia, Novara, Tortona, Alessandria della paglia, Valenza, Vi- 
„gevano, Casale, Domodossola e tutto il L-igo maggiore ; un'altra del nostrale 
„Milano, Cremona, Crema e Brescia, vendendolo poi a un prezzo tanto vile 
„che i Genovesi, ben piil vicini dei Veneziani alle citt^ anzidette, non po- 
„tevano fare altrettanto. Squadre di barche arraate invigilavano in golfo, e 
„alle foci dei fiumi, onde non fosse turbato questo commercio; e se gli Sca- 
„ligeri, i Carraresi ed altri principi osarono per questo soggetto molestare 
nalcuna volta i Veneziani, essi non ebbero che a dolersi della loro temeritk: 
„nel 1381 Imponevasi alio stesso rd di Ungberia di chiodere le miniere di 
„!:ale fossile, che aveva egli nella Croazia, per un'annua pensione di scudi 
-d'oro settemila. . ." 



§ 51. Originea B^lacenilor. 

Bibliografla: Etymologicum magniim t. Ill p. 2«S1 verbo: Bfi,]kcit\u. — EaradHf, 
Lex. V. Balatko. — Ptjaesevich, op. cit. p. 266. — Damlo, 3CHB0TH Kpaajeaa, ed. Danicit. 
Afrram 18C6 in 8 p. 110—12; cfr. Safarik, Goar.h. d. serb. Literatur, Prag; 1865 in-8 t. 
I p. 116. — £npeJ, Oeachichte von Serwien, Ilalle 1801 in-4 p. 237, 



Pe la 1235 (v. § 2Q) Cumanil regelu! lonas retrAgfindu-se din 
Teleornian, trecfind prin Romanaf §i prin Dolj, apol plecand pe la 
1239 peste Dunare, de unde nu s'aQ mal intors, literalul danubian 
dela Olt spre resarit In direcfiunea Vla^cAl s'a deschis slobod pen- 
tru respandirea treptata a elemeiitulul romanesc din Oltenia catra 
Marea-n6gra. poporajiune cumanft, firesce, n'a desparut acolo 
tntr^ga, astfel ca resturile lor trebuIaO, ca gi pe alurla, sa se con- 
topesca cu Romanil, cu carl fraternisasera mal de'nainte. Retragerea 
regelui lonas profita Basarabilor din RomanaJ §i din Dolj, Har in 
specie kinezului Mihalu Lit6nul, mal cu sama dupa Incetarea do- 
minajiunil Mongolilor pe la 1243, cand el devine voevod oltenesc. 
Se pote afirma ca unificarea Statulul feril-Romanescl prin lipirea 
Munteniel de Oltenia nu s'a Inceput la nord, dupa cum gre^it se 
crede pina acuraa, ci in lungul Dunaril, anexandu-se mal Intaiu 
Teleormanul, unde ne apare atuncl de o data in istoria un kinez 
oltenesc :BasarabadelaBalaclu. 



y Google 



cxLVin 

Balacenil slnt unul din nfimurile ni5stre boeresci cele mal strS,- 
lucite. Sub Matelu Basaraba el cSpetara dela Austria titlul d6 conte: 
conte§ul Badea Baiac6nu, unul din spiritele ceie mal aventurdse. 
In fruntea genealogiel lor figurfoi : „Constanbin ce'l arata I6topi- 
„s6tul ca aO fost capetenie Inpreuna cu alte 2 capetenil al o^tilor 
„Mircil-voda Cozilanul care afl domnit la anul 1387". Cu vr'un 
secol inainte, pe la 1270 — 80, un bunic safl strabun al acelul Con- 
stantin, al acelul frunta5 sub Mircea eel Mare, j6ca un interesant 
rol, epic ^i istoric tot-o-data, pe timpul lul Lit^n-voda. 

Mal multe sate muntenescl p<irta numele Balaclu: in lalo- 
mi^, in Valcea, in Teleorman. Numal eel din Teleorman insa este 
privit ea ba§tina Ballcenilor. Tradijiunea lor famlliara asiguri din 
vechime ca stramo^il lor stSpanisera acolo linga Dunare. Partea 
cea fundamentala a blazonulul lor, conflrraat de Curtea din Viena: 




leul eel judieiar cu sabia 51 cu cumpana in fafa unul fiuvifl, repre- 
sinta demnitatea de kinez In Teleorman. 

caracteristica ereditara a n^mulul Balacenilor din tata in 
filu, care nu s'a centralis in curs de v^curl pina la eelebrul agi 
Constantin eel din vreniea Braneovanulul, este Inscrisft Intr'o cro- 
nicS munten6sca din secolulXVIT: „BalaceniI tot-d'a-una I§1 In- 
„tindea mintea dupa ni^te parerl nebune, adeca dupa viteji!". 

Primu! Balaeen, eel de'ntaiu nebun de vitejia din n6mul 
seO, ne intimpina In falm6sa balada poporana serba, pe eare eO am 
studiat'o in eele dou6 paragrafurl preeedente. Acolo singurul luptator 
roman, de care se temeati Serbif, este Bajia^Ko, deminutiv din 
Uajtsq, ca gi cand s'ar ^ice „Balaclu eel mic" in antitesa cu statura 
lul cea de uria§ : „Name eines Riesen" dupa deflnijiunea lul Ka- 
radXid. In acea balada gigantul Balaclu este cap al o§tiril roma- 
nescl, serbesce nBojBoja" eu sensul eel exelusiv miiitarese, nu admi- 
nibtrativ saO politic. El e favoritul lul Lit6n-voda §i al Ddmnel, al 



y Google 



CXLIX 

„rfigelut Mihai!" 51 al ^reginel", cari fntr'un glas U r6ga de a 
spulbera c^ta lul Milutin §i de a smulge din manile lor pe Dorani^a 
cea prinsa §i dusA: 

BaiaHKO, HOja Bjepiia cjiyral 
Mosem jih ce y ce uo73;iaTH, 
Jlfi panrrjepain n,apeBe csaxOBe..." 

Adversarul lul Balaclu este eroul serbesc Milo.^. Amindol el se 
cunosc bine de de mult unul pe altul prin renumele lor de vitejia, 
ceea ce da a injelege ca Romanul va fl luat parte 6recand in res- 
b6iele de pe atunci de pesbe DunSre. Despre vechea lor cunoscln^a 
Milo§ ^ice : 

Osaje Hia y Jleajaay rpajy, 
Mia jeiiaH Gajia^KO BojBOAa, 
Ja ra aaaA^i, h oh ae uosBaje... 

Balaclu de asemenea : 

Berj je oho Mhjiohi Bohhobatj, 
Uh qap Oijeoan Hjera ne uoaaaje, 
Aji' ja Hjera osaBBa noauajei... 

Milo§ descrie apol firea cea apucata a lul Balaclu, ^icSnd ca el 
are trel capete, din carl unul arunca flacflri asupra du^manulut, 
lar un al dollea sufla un vint rece : cand arde, cand frige. Ac6sta 
imagine poetica se potrivesce de minune despre intregul n6m al 
Balacenilor dupa judecata cea posteri6ra a cronicarulul muntenesc : 
sparer! nebune dupa vitejil" ; 

Ha l)a.ia'iKy jecy ;[o ipu rjiaee : 
H3 jesHO My lojap n-ianeH 6ije, 
A E3 Jipyre Jia;taH Bjetap sysa ; 
Ka^ ABa BJeipa na r;iaBa H3»;tjy, 
Hafla4Ka je ,iacHO norydHin... 

In balada decl furiosul Balaclu, pun6ndu-se In fruntea a §6se- 
sute de RomanI, pomesce in gdna dupa Serb!. Milof Insa II bi- 
ruesce, il om6r& ^1 „asvirla capul lul Balaclu de'naintea Impera- 
tulul, primind drept resplata o miia de galbenl" : 



llpej HJer' 6auH Bajia^KOBy rjiasy. 
Hap ly aaje XHaja^y ayKaia... 



y Google 



CL 

Capul lul Baiaclu a fost In realitate Inchinat lul Milutin, dar 
nu tocmal cu ocasiunea cea nepotrivita a nun^i regelul cu filca 
lul Lit6n-voda, cand de sigur Romanif §i Serbil nu se omorati unul 
pe altui, ci mal tilr^iQ, peste vr'o trel-patru anT, cand domni&, 
In Oltenia un alt voevod §i cand, Domni^a cea romanfeca fiind 
alungata cu ru§ine din Serbia, s'a Intamplat un adev6rat resbolu, 
resbo5u menjionat Intr'o cronica serb6sca chtar din acea epoca, 
nu poetisat numal intr'o balada poporana. 

No! scim deja ca Lit6n-voda ca^use intr'o batalia contra Un- 
gurilor la 1279. Dintr'o diploma a regelu! Ladislafl Cumanul nol 
scim de asemenea ca dupa Lit^n-voda fratele sett Barbat a urmat 
pe tronul oltenesc ^i mal traia inca pe la 1285, cand s'a scris 
acea diploma. Not scim apol ca pe la 1278, ce-va Inainte de m6rtea 
lul L;t6n-voda, se rupsese deja legatura de amicia Intre Serbia ^i 
Oltenia, §1 astfel noul voevod Barbat, unchlul Domni^el celel go- 
nite de catra regele Milutin, era acum vrajma^ al Serbilor. Nol 
scim, In sfir^it, ca Teleormanul, o regiune pina atuncl cumanica, ba 
Inca mal 'nainte pecenegica, intrase de curand in sfera de ac^iune 
a Basarabilor celor din Oltenia §i avea In capu'l kinezi Balacenl, 
carl stapaniafl acolo peste un element romanesc amestecat cu ra- 
ma^ije turanice, de unde Serbil incepusera a'l numi une-orl Tatarl, 
buna-6ra „Tartari Bassarabi" intr'un text la Pejacsevich. Sciindu-se 
tote acestea, lesne vom put6 intelege un eveniment fdrte interesant 
din anul 1282 satl 1283. 

Arhiepiscopul Daniil, unul din scriitoril serbesci cei mal vechl, 
care in tinereje servise la curtea regelul Milutin, prin urmare fan- 
tana istorica in t6ta puterea cnvintulul, ne spune ca immediat 
dupa urcarea pe tronul bizantin a imperatulul Andronic Paleolog 
puternica armata de Grecl, cu car! se aliase o mul^ime de alte 
n^murl, Tatar!, Turci fji Italienl (BRoiiJieHeiitiiiii le^uKu, laiapu h ToyptKu h 
(Jipoyru), navalisera asupra Serbiel. Milutin s'a retras, ferindu se de 
lupta. Biaantinil aQ pustiit tot ce le sta inainte pIna unde ad ajuns, 
^i apol incarca^l de pr6da s'aQ intors toji, afara de o singura c6ta, care 
a mers inainte pustiind pina la riul Drin, Hatmanul lor era numit 
Cap-negru : ^craptHoiHRoy axb rjiarojiieiaaro HptHonafia", la Engel : 
„ihr Aeltester genannt Tchernoglawi Oder Schwarzkopf", adeca 
un Basaraba de eel cu cap-negru pe st6g. Intre alia^il Bizan^iulul 
era dara ^i un contingent de Romanl, trimi^i de Barbat-voda contra 
lul Milutin §i pe carl II ducea un Basaraba cu Capul negru pe 



y Google 



CLI 

st6g. Era kinezul Balaclu eel devenit mal de'nainte vestit prin vitejia 
peste Dunfire. De§i Drinul erk mare, Oltenil §i Teleormanenil s'afl 
bizuit pe puterea cailor §i „ca nesce flare fiamande" s'aQ lepeijit 
in apa pentru a nemici pe Serbil de pe cel-lalt mal : „[aKo BRtpn 
„BecuTH oycTpbiHine ce aa craao ipHCTOBO, h oynoBaiomTe oa CH,ioy Konb CBoaxb 
„BtHHttoflie". Gel mal mul^l s'aQ Innecat, intre carl ^i hatmanul lor 
Cap-negru. Serbil Tail prlns, latt taiat capul, i-aQ facut o cu- 
nuiia de margaritare, I'ati infipt pe o suli^ §i I'aO adas in dar re- 
gelul MJlutin : „0Tbpt3aBE.iue rjiaaoy leKOy oyKpaiiieHOy <lBcepbi qbCTbuuHiH, n 
„Bbab3buie ua Koneie upKHecouie Kb (iJiaroibcTHBOioy Kpa^io laKO Aapb". Iat<t ca- 
pul acela pe care Milo§ U Inchina lui Milutin in balada cea ser- 
b^sca. Poesia poporana 51 cronica se compleWza una pe alta, re- 
stituindu-ne siluetul indraznefulul Basaraba dela Balaciu, care cu 
drept cuvint s'a aratat un „nebun de vitejia", un „cap cu flacari 
si cu Vint". 



Acum ne desparjim de pre{i(5sa balada serba, care concordeza 
atat de bine cu datele ceie mai documentale. Ea se compune din 
dou6 parJT constitutive deosebite : jocurile cele equestre la pejirea 
flicei lul Lit^n-voda pe la 1274, 51 peirea cavalerescuiul restramo^ 
al boierilor Balaceni Intr'o lupta contra Serbilor pe la 1283. Ba- 
lada peste tot, prin ambele sale parft, se refera la impregturari in- 
terna^ionale serbooltenesci din prima jumatate a domniel regelul 
Stefan Milutin, al carora simbure, trasura lor de unire, este Domni^a 
cea roman^sca, de'ntaiu luata, apoi cautand a fi resbunata, — 
miniatura de Iliada. 

importan^a cu totul deosebita pentru desfa§urarea forma- 
^iunil succesive a Statulul fere! ■ Rom anesci ne ofera aci Teleormanul, 
ca prima veriga prin care Basarabii dela Jiiu se apucara a f£iuri 
cu o staruitdre rabdare un lanf ferecat din zala in zala pina la 
gurele Dunaril. Dupa frazil voevo^i Liten ^i Barbat, un pas mai 
departe il face un Dan-voda. 

§ 32. Dan-voda 

Blbliogratl^ : Istoria cn'dcri p. 15 sq.- Cuvinte den bfttrSni t, I p. . 402— W. Dm- 
SHpanu, Doisumeiite t. I p. 464, 483. — Fotiao, 'IjTopi'x t. II p. 9. — Pathymtres, De 
Piilrteologis lib. in, 26. — Liiurian-BdletacM, Miig^k/.iii t. I p. 91, t. IV p. 233. — Istona 
Terel-KomslnesGl, ed- loariif], Bucuresci 1859 iii-8 t. II p. 3. — 7. Bogdan, Eiri Buitrag, 



y Google 



CLII 

fn Arch. f. stav. Philologis t X1I[ p. 626, 680nota. — Jire6e%, Oesctaichte der Bulfttren, 
Prag 1876 in-8 p. 282, 285. — Dtu'tm, Chansons populaires bulgares, Paris 1875 fn-16 p- 
07. — IlepEOaHieCKO CDHCaHBe, Braila 1870 in-8 t. U p. 106. — Dragawvi, MaKeflOBCKO- 
cjiaBflBCRiA cdopHERL, Petersb. 1894 in 8 p. 216. - CtfopoiR 8a HapoAHH yxoTBOpeHia 
(ntcHH) t. Up. 4 6. t. V p. 16, t. VII p. 16 t. IX p. 18; cfr. Schwandtner, Scriptures 
rerum Hungarlcarum 1. 1 p. 231. — Loeugtinu, Dic^ionar geograflc, BuciirescI 18^ in-8 p. 84. 



Barbat-voda domnise de sigur pina la 1285, p6te sa mal ft 
trait inca pe la 1288, cand 11 cit^za un document unguresc, nu Insa 
destul de limpede. Cronica munten^soa nu'l menjlon^zl de loc, ca §i 
cand I'ar identifica Intr'o singurft personalitate cu fratele set! mult 
mal celebru Mlhalu-voda, §1 d'adreptul dupft acel Mihatu-vodft pune 
pe un Dan. Acordandu-se lul Barbatvodft intervalul eel istoricesce 
admisibil de vr'o ^ece ani dintre 1 279 — 1 289, urm^zl ca un Dan-voda 
putea in realitate si se fl urcat pe tron cam pe la 1289. Ac^sta 
ipotesa se impaca 51 cu calculul lul Potino, care se intemelaza pe 
un text. El cunoscea cronica slavica inedita a unul Simeon, 
unde se ^ice ca Danvoda a perit peste Dunare la 1298 ajutand 
pe un „M[xa''i>. Kp4X7]c" contra unul „Aso«<kTjc Sto-iav". Cine 6re sa fl 
fost acel cralu Mihail §i acel Despot §ifman din anul 1298? Dela 
deslegarea aceatel intrebarl attrna veriflcarea existen^l unul Dan- 
voda dupa Barbat-voda, fntregindu-se §irul voevo^ilor oltenesci din 
secolul XIII. 

tn adev6r, archiepiscopul serbesc Danilo, scriitor contimpuran, 
vorbesce pe larg despre principele §i§man, care inainte de anul 
1300 stapanla la Vidin fi peste Intr^ga Bulgaria de pe 'mpreglur, 
fiind atat de puternic incat susfinuse un crftncen resbolu ofensiv 
contra regelul Milutin. ^i^man se vede a fi fost aliat de'ntru'ntaiu 
cu Basarabil, cacl Intr'un rind el trecuse Dunarea §1 se adaposti 
in Dolj atuncl cand Serbil isbutira a cuprinde Vidinul. In urmfl Insa 
el s'a impacat, ba chlar s'a incuscrit cu Milutin, ^i a putut sa se 
certe cu Basarabil. Acesta dara'este ^Despot ^i^man" eel dela 1298 
din cronica lul Simeon cea cunoscuta lul Fotino. 

Cat privesce pe „cralul Mihail", este de asemenea perso- 
nalitate reaia tocmal din anul 1298, despre care vorbesce mult Bi- 
zantinul Pachymeres, anume ramura destronata din dinastia Asa* 
nilor. Aceat Mihail, filul ImpSratulul Constantin Asan, era un pre- 
tendent la cor6na imperialft din Tirnov contra adversarulul sea 
Svetislav. Susfinut de Bixantinl, el navalise In Bulgaria cu entire 
grecSsca, dar a fost respins. 



y Google 



CUII 

A§a sUnd lucrurile, results, c9, Dan-vod^, amic al Bizantinilor 
ca gi predecesorul seO Barbat-voda, tot-odata intr'o stiinsa lega- 
tura cu dinastia cea romdn^sca a Asanilor dupa cum ev&ti Basa- 
rabil in genere, a trecut peste Bunare in ajutorul pretendentulul 
Mihail: contra carula, de asta data §i contra Basarabilor, era Si§- 
man dela Vidin,' Inchi^findu'l calea. Urma o batalia §i Dan-voda 
a fost ucis. 

Pina aci dara e fdrte importanta prin veriflcare fantana cea 
necunoscuta a lui Potino; dinsul insa mal la vale pe acel „cralu 
Mihail", care n'a domnit nici o data, U confunda cu regele serbesc 
Milutin, socrul lul Lit6n-voda, — o erdre de altmintrea u^dra de 
Indreptat, §i lata cum. Fotino mai cunoscuse o alta fantana slavicd, 
„Jx TfjC Sspptx^; xpovoXoTtac", dupa care acel Mihail Jinuse In casatoria 

pe f6ta lul Dan-VOda : „8i(kt 6 Mtxa-ijX aovaCs6/{hj 7uvaixa ffip<i)n)v r^v &'y(a~ 

rfpa to5 Aiv Bo6p<i6a ■iiYS(i.(Svft; BXa/iac". E CU putin^a. In acest cas sint 
doue casatorii, pe carl le-a amalgamat Fotino : 

aj filca lul Lit6n-voda cu regele serbesc Milutin, dupa Nicefor 
Gregoras ; 

b) flica lul Dan-voda cu principele bulgar Mihail, dupa o cro- 
nica slavicA ; 

— dou6 casatorii cu totul deosebite ^i ambele de o potriva 
importante pentru istoria Olteniel din secolul XIII, Repet Inca o 
data : e cu putinja ; §i indicele fiind o data capfitat, ar trebui ur- 
marit. Sigur totu^l este numal atata ca Dan-voda era f6rte ames- 
tecat in afacerile Bulgariel, §i atat de lubit acolo, incat numele lul 
a remas pina asta^I ca eel mal respandit Domn romanesc in poesia 
poporana a Bulgarilor, ceea ce o volu arata indata. 



Oronica munten^sca a contopit pe Dan-voda eel dela 129H 
cu Dan-voda fratele hit Mircea eel Mare: „Dan-voda aO domnit 
„anl 23. Acesta afl fost frate cu Mircea-voda batranul, §i I'a^ ucis 
„§a§manvodA Domnul Serbilor, cdnd era cursul anilor 6864 (1356)." 
Constantin Capitanul urea cronologia ce-va mal sus la 6841(1333) 
§i numesce mal cu reserva pe un „frate Mircea", nu pe eel 
Mare: „ Acesta ati statut Domn in f^ra-Roman^sca dupd MihaXu- 
„vodA, avea ^i frate pre Mircea. Insa ce sa fie facut in 23 de anl 
„al domniei lul, nu se pomenesce, fara numal scrie ca Van %tds 
„§H§man Yoivodul Sirbilor, dar pentru ce §i cum nu se scie." Cine 



y Google 



CUV 

a fost nMihalu-voda", am vS^ut'o; cine a fost „avea §i frate pre 
Mircea" o vom ved6 la locul setl; aci m6 marginesc a constata nu- 
mal ca Dan-voda eel ucis de §i§man a trait pe la 1290, pe cand 
Dan-voda eel cu un secol mal noQ muri Intr'o lupta fratricida cu 
Mircea eel Mare la 1385, descrisa In cronica ungur^sca la Thurocz. 
S9 mal adaog ca pe la 1333 §i 1350 n'a domnit nicl un §Jfman 
in Bulgaria, ci mal tar^lQ intre anil 1365 — 1893 a fost la Tirnov 
un alt ^igman, care pe fratele maielul Mircea nu putea sa'l ucida, 
de vreme ce '1 ucisese altul Despre acest alt §i§man se va vorbi 
mal jos sub domnia lul Radu voda Negrul eel din seeolul XIV, 
unde volu reveni asupra confusiunil Intre eel dol Danl. 

In seurt, un Dan-voda, un Dan-voda eel de'ntaiu, domnise 
in Oltenia pe la 1290 Inainte de Intemelarea Statulul 'lerel-Roma- 
nescl. Negre§it, erk un Basaraba ; dar de unde <5re? Sa fi fost 
frate cu Lit6n-voda ^i cu Barbat, saO fiid al vre-unula din ace- 
^tiia, adeca dintre Basarabil eel catolicl dela Nedela? Sa fi fost 
Hifl al lul RaduNegru eel dela 1241, saQ din ramura Basarabilor 
din Valeea? Nu. Nicl Valc6n, nicl Dolj6n ; ba nicl din Gorj saQ 
din Mehedin^. Acest Dan-vodl fusese un kinez nu de alurl de- 
cat din RomanaJ, fbrte legat eu politica trans-danubiana inainte 
de a ajunge voevod, eacl domnirea lul, de vr'o ^ece anl eel 
mult dintre 1288 — 1298, n'ar explie^ marea lul popularitate prin- 
tre Bulgarl, earl il cunosc nu numal ca „voevod", ci adesea ca 
pe Ban, une orl chlar cape „gelepin" satl „celebi" adeca boler = 
kinez. Este de adaos In acela^l timp ca, voevodatui oltenese sta- 
panind peste Teleorman deja din epoca lul Lit^n-voda, Romanaf6nuI 
Dan Basaraba se va fl Intins peste Vla^ca, p6te Inca peste lalo- 
mija, invecinandu-se cu Bulgaria mal intr6ga, in contact intira eu 
regiunea Vidinulul, dar mal ales eu imp6rajia Tirnovulul. 

Inainte de a pa^i mal departe, volu observa in trecfit ca nu- 
niele Dan, pe care '1 purta acest Basaraba din Romanaf §i'n n6- 
mul carula se pare a fi fost familiar, dupa cum o voiu arata intr'un 
alt loc, este o simpla scurtare poporana din Bog dan, manfinan- 
duse numal flnalul, intocmal ca in „Din = Gonstandin", „Tache = 
Dumitrache", „Faniea=Stefanica'', „Sandu= Alexandru", italienesee 
„Co]&,= Nicola" etc. Forma nominala Intr^ga Bogdan o eonser- 
vase aeea ramura a Basarabilor din RomanaJ, care tot in secolul 
XIII emigrase in Maramura§, dand acolo nascere dinastiel moldo- 
venesci a lul -Drago^. Reservandu-se ac^sta cestiune pentru §-ful 



j,g z.dbyGoo5^Ie 



CLV 

urmator, putem trece acuraa la Dan-vodi In literatura poporana a 
Biilgarilor. 

^infend cu partitul bulgar grecofll, care i§t aducea din Constan- 
tinopole pe pretendentul Mihail, „einige griechenfreundliche Bol- 
jaren" dupa expresiunea lul Jirefiek, Dan-voda prevedea deja peri- 
colul cuceriril otomane, 51 tocnial ac6sta canta frumdsa, balada 
poporana bulgarS, tradusa franjusesce de Dozon sub titlu! ; „Les 
commencementB de I'empire turc". Textul se Incepe a^a : 

JI^He Cane v^soKHe, • 

XaH xH 6a.B IK BHBO mje. . . 

In traducere; „Banul Dan boierul, banul Dan bea vin cu satenil, 
„cu frunta^il. Satenil il ^ic lul: Banule Dan boterule, am bfiut 
„noI destul vin proflr : lata slot trel lunl Intregl de c9,nd bera nol 
„vin profir, la Dumne^efl nu ne gandlm, nu dam nimic sfintulul ; 
„halde dara sa ciadim bisericl tot de argint §i de aur. Banul Dan le 
„vorbesce; sateni ! o, frunta^l! nu trebue sa mal ciadim bisericl 
„tot de argint §i de aur, cacl impfirajia nostra se ispravesce, se 
„incepe imp6rajia Turcilor : el vor darima bisericile, din argint vor 
„fauri §elele cailor, din aur vor topi frane. Halde mal bine sa da- 
„dim bisericl din p6tra alba §i din marmura, var alb, pamint galben. 
nL'aO ^i ascultat pe dinsul satenil..." 

Sub raportul acestel balade este de adnotat ca, dupa cronica 
bulgargsca cea publicata de d. Bogdan, la Slavil de pesto Dunare 
prima grija de Turd este tocmal sub anul 1296; „bi jttio 6804 
Bicra HtKTo OriaHt...", adeca tocmal cand domnla Dan-voda, atat de 
iiigrijit de „imp6rajia Turcilor". 

Tot ca „boler", „;i;aHo lanefiHa", apare Dan-voda mtr'un cantec 
bulgar macedonen, publicat de d. Draganov, unde editorul scie ca 
e vorba de un Domn romanesc gi ca a fost ucis de Bulgarul §i§man, 
dar il face Dan tata al marelul Mircea, ceea ce e fals, §i 'i 
tix6za m6rtea la anul 1378, cand nu domnla nici un Dan-voda, ci 
Kadu-voda. 

Intr'o colinda bulgar6sca, gasita de d. lakimov, Dan este 
„voevod: „;i;aH Boiesoaa", ^i e pus in legatura tocmal cu §i§man: „l^ap 
lUHuiiaH", dar amindol sint Wrte prietenl. Faptul istoric este ca §i§- 
man fusese data adapostit in Oltenia, cand trebula sa fuga din 
Vidin de 'naintea lul Milutin ; acuma in colinda bulgirgsca pe 



y Google 



CLVI 

voevodut oltenesc Dan il primesce ^i§niaTi cu multa cinste in Vidin, 
il poftesce ca na§ la botez, pune copilulul numele na^ulul, lar 
cantecul se Incheia prin sSnatatea lul Danvoda : 

Ui ua 3npaB» ^au BoiBOAa!. . 

Este de observat ci In poesia poporana bulgara In genere 
Dan-voda e un tiner, un volnic, mat totd'a-una incalecand, gata 
sa piece la o nunta, saQ la o vinat(5re, satl la resbolu, safl dupa o 
f6ta : „curtea e deschisa, calul e In^euat §i Inkingat, linga cal e su- 
lija, linga suH^a sint ogart saO prepelicarl" ; 

4aue Oane, ^an boiboao! 
UIto th ctoi ,^Bop oTBopes. 
,'lBOp OTBOpeH KOH DOacejjiJaH, 
KoH no;[ceji;ijaH koh nocreruaT, 
II B03 ROHja tiyiHo Ronje 

n BOa RODJe (i£p3B pSTKH ? 
,JI^H IHCJIHDI JIOB Jl& JIOBnin? 

Jifijn ■HoiHui 6oi sa 6aiein? 
Kifl HHCJiHui saJieK A^HAem 
-}a xesoiKJa spyroa^'K^'' 
JI,aae 6aHe o^roEapa: 
Hhto iHcna jtajieR A'^sa 
8a jteBoiKja apyroaeiBa; 
Hbto lacjia 6oi ]ia. <SHia, 
Hhto iBCJia .iob na JioBa; 
Groiutr sh ca ;i(MjTac8JiH 
Or ipH crpauH xpn KajiecKH. .. 



Poesia poporana serba cundsce pe Lit6n-voda cu gr<Sznicul Ba- 
laclu §i celebr^za nu o data pe Radu-Negrul cu fratele seQ Vladi- 
slav §i cu tilul seQ Mircea eel Mare ; nicl o data insa nemic la 
Serbl despre Dan-voda, absolut nicl o pomenire, pe cand la Bul- 
garl acest Dan voda e f6t*te simpatic §i figur^za in cantece el singur 
mal des decat to^I ceWalJi voevo^l romanesci la un loc. Este in- 
vederat ca Dan-vodi nu petrecea in vecinatatea Serbilor safi In 
apropiare, adeca in Mehedin^ sati in Dolj, ci lucra departe in Ro- 
nianaj gi de acolo spre resarit fa^a 'n fa^icu intregul maldunar6n 
ai Butgariel. 

Intr'o colinda din Kotel, in fundul Bulgariel, se indica expedi- 
^iunile cele ostagesct ale lul Dan-voda chlar in interiorul Romaniel, 
prin urmare In afara din Oltenia: „S6 gandesce 6re voevodul Dan 
a da fuga pen f6ra Roman^sca saa a face prada?..." 



y Google 



XopftTa ca ny,iy lyrbCT: 
^H my iniUH ^H-BoftBoj.a, 

Bef Aa 6srS, <{> BxauiK& ;iHHe, 
noH HHCJiH njieHb ;i,a luieHi!.. 

Intr'o balada Intitulata „Deli-Marco" indicajiunea e §i mal pre- 
cis&. Bauul Dan este aci un Domn romanesc locuind intr'un sat 
de asemenea romAnesc, unde el are un palat cu porfl aurite §i pe- 
trece mereft in ospe^e, lar satul se afli pe un §es intins, numit 
Satdin-vaie: 

IIItc /Ta n,i,eii .^ojie, .TOJie, 

^o.ie, ."10.16 B BjiaiiiKO ee.io, 

BaaiuKo ce.TO, b J1.ojiho cmo, 

B.iaiuKy Bauy hs ejiyraTn. 

Cera xaio roenbe Ko.iaT, 

H HBia lote rocKte Xtinfix. 

11a onem Ha Ha^ojie 

Ha HaAOJie b JI^ojiho cmo, 

B ^ojiMO cejio, B-iauiKO ce.io. 

OTHAOia y ^aHOBH, 

IIopTHTe ly no9.TaTeHH. 

IloBHBaxa, noiyitasa: 

— H3.1F8, HSJiea, BJiaiuKO Bauol.. 

Dupa. cum mai sus (§ 30) nol vfi^uram ca In Gorj s'a pastrat 
un sat numit Curti|(3ra In pr6jma unul ora§ cu scaunul dom- 
nesc, tot a§a exi^sta in Romanat Curti^^rS, despre care d. Lo- 
cusMnu ^ice : „A^1 e un sat neinsemnat, dar In vechime fu un 
scaun domnesc", negre§it numal dupa tradijiune locals. Curti- 
^6ra Insa se afla in partea de sus a Romana^ului, pe cand e sigur 
ca Dan-voda ^edea de preferin^ llnga Bunare. Linga Bunare cata sa fi 
fost acea rejedinja a „Banulul Dan", nuraita In balada de mal sus 
Jlflmoceio: ^Sat-din-yale" saO „Valea-satulul", unde dinsul locuia a§a 
^icfend printre Bulgari, carl tocmal de aceea ne procura amarunte 
pina §i despre vifija lu! cea intima : intr'un cantec ni se spune ca 
Dan-voda are sora lubita Wrte vit6za, dupa un alt cantec el nu 
e insurat inca, intr'o a trela ni se povestesce mOrtea nevestel sale 
celel aduse dintr'o ^ra straina de linga Marea-n6gra. Pa^i cu bo- 
gata literatura poporana bulgara despre Dan-voda, kinozatul acestul 
Basaraba este nu numal in Romana^, dar neap^rat in partea cea du- 
nar6na, unde-va in regiunea Corabiei, adeca in sfera acelela^I 
Inriurirl vene^iane, pe care resim^isera eel dol voevo(Jl precedenJI. 



y Google 



CLvni 

R'ar pute ^ice cS Lit6n-voda, Barbat-vodft §i Danvoda represinta 
intre 1246 — 1298 o peridda italiana a istoriel oltenesci, totuji cu 
acea mare deosebire — asupra carila vo!u reveni in §-fuI urmft- 
tor — ca Basarabil doljeni trecusera pina la un punct la catolicism, 
lar romanafenii manfineafl cu staruinja ritul grecesc : Mihaittvoda 
era un „Letin lepfidat de lege", pe cind Danvoda piine la cale pe 
Bulgaril eel ortodoxl la cladirea bisericilnr. 

Pe cat timp Dan Basaraba fiisese un simplu kinez din Ro- 
manaf, saO numal „boierul Ban Dan" dupa gralul poesiel popo- 
rane bulgare, el nu avea a face cu Ungaria. E adevfirat ca regele 
Bela IV in diploma sa din 1247 se pretindea a fi stSpan §1 peste 
gura Oltulul, men^ionand acolo anume bogatele pescaril dela Ce- 
leiu: „piscationes Danubii ac piscine de Cheley", carl trebuiaQ sa 
fl aparjinut atunci tatalul lul Dan-voda ; dar nol am v6^ut deja 
(§ 29) ca acel act nu era decat un proiect pe hartia, fara a se fi 
realisat vreo data. Din momentul !nsa cand l^inezul Dan a devenit 
voevod oltenesc, el trebufa acum sa recunbsca suzeranitatea cor6neI 
santulul Stefan, intru cat el stapanta o insemnata bucata de pa- 
mint peste Carpa^t, pentru care Barbat voda se Indatorise a plati 
un tribut. Dela plata regulata anuala depindea priete§ugul cu Un- 
garia, la care Basarabil in genere nu Jineati de loc, incercanduse 
din timp In timp a se emancipa de tribut. Tot a^a s'a intamplat 
dupa mdrtea lul Barbat-voda. 

balada bulgar6sca ne spune ca „du|manul Ungur pandesce 
pe Danvoda" : 

Ha npyi ce^H i^pHO Barpe..., 

gi acest vers e Krte semniScativ, cu atat mai semnificativ ca ter- 
menui etnic Barp = Bsrpi nHungarus" este asta^I necunoscut in limba 
bulgara, fiind dec! o pre^iosa supravie^uire epica din redacfiunea 
cea prototipica a acelel balade. Forma paleo-slavica la Miklosich 
este : BarpiHi, Btrpmb, BxrpbCKi. ; in cel mal vechlu crisov slavo-ro- 
manesc, anume dela Vladislav Basaraba inainte de 1372 : Bxrpo- 
BiaxHia; In dialectul sloven nVOger" satl „vogrin" ; dar pe bulgarul 
Barp eCt In desert Tam cautat pretutindenea, §i totu§I el nu p6te fl 
alt ce-va decat „Ungur". 

Aci este locul eel mal propria de a arunca o privire sintetica 



y Google 



cm 

asupra ferel Fftgara§ulul, incep6nd dela lupta Basarabilor contra 
contelul Konrad {§ 27) §i dela primul act fagarSfj^n eel din 1281 
(§ 24) pinft la Danvoda inclusiv, adeca un interval de vr'o §6pte- 
(Jecl de ani. 

Pe la 1280 Unguril ataca Mehedinjul. Voevodul oltenesc de 
atuncl se repede In acea direc^iune, l9,sand astfel mal pu^in ocrotite 
posesiunile sale nordice. Atuncl Sa§il, condu^l de contele Konrad, 
profita de acea slabire ^i apuca partea de siis a Valcil. Perpend 
Lovi^tea, Basarabil din Oltenia se v6d d'o data despartif! de Amla§ 
§i de Fagaraf, pina unde el nu mal puteatl strabate prin ^Sra Lo- 
trului. In acela§l moment, simfindu-se pe deplin la adapost contra 
Basarabilor, Sa^il pun mana pe Fagara§, cand s'a §i scris actul 
fagara§6n la 1231. Din concursul tuturor acestor fapte documentale, 
carl sint Intr'o vederata inverigare unele cu altele, resulta ca 
Basarabil nu mal stapanisera {^ra Pagara§ulul la 1230, dar o sta- 
panisera decl Inainte de 1230. 

Pe la 1240 contele Konrad fiind gonit din Valcea ^i impins 
mal departe sprg Sibiiu, voevodul oltenesc cuprinde Sylva Blaco- 
rum, adeca ^ra Amla^utul, in ajunul navaliril Mongolilor, pe carl 
la 1241 dinsul i1 Intimpina la hotarul Fagara§ului §i resists acolo. Pe 
la 1243 Mongolil parasesc Ungaria §i Ard61ul. De nicairl nu se 
vede ca pina atuncl voevodul oltenesc va mal fi perdut din noQ 
posesiunile cele reca§tigate piin alungarea contelul Konrad. Dela 
anuri231 incdce in curs de .^63e-^ecl de anI nu se mal arata cea 
mal mica urma administrativa ungur^sca in ^^ra Fagara^ulul. Din 
t6te acestea resulta ca Basarabil, dupa ce o perduserft pe la 1230, 
stapanisera apol ne'ntrerupt dupa 1240 pina la 1291, cand 6ra§l 
el sint amenintap a o perde. 

In acest mod, mal Intarit prin cercetarl ulterirtre, eQ manjin 
intacte cele afirmate in urmatorul pasagiO din Istoria crilicd: 

„Dela 1170 pina la 1360, Pagara^ul se pare a fi §ovait Intre 
„Munteni ^i Maghiarl. In 1231 eleraal Ungariel, dar nu de de-mult, 
„cacl actul din acel an indr^pta in favdrea unul Maghiar o stram- 
„batate comisa in intervalul stapaniril muntene. In 1291 el este 
„din noa unguresc, Insa 6ra§l de pujin timp, precuni se vede din 
„famOsa diploma, mereO citata §i nicl o data explicata, prin care 
„regele maghiar Andrelu III ac6rda ora§ul Pagarag §i un sat din 
„acela§l J^ra Ungurulul numit Ugrin, fiind-ca: „i s'aQ fost rapit 
„pe nedrept". Ceea-ce caracteriza d'o potriva ambele aceste docu- 



y Google 



CLX 

„mente, din 1281 §i din 1291, este tendin^a lor coniund, de a des- 
^fiinfa pe tarimul proprieta^il consecinjele succesivelor ocupajiunl 
„muntene. De cate oi'I Basarabit apucaQ Fagira^ul, boiaril lor luatt 
„acolo prin donatiunl piinciare pftminturi, sate, munjf 51 ape, con- 
„fiscate cu drept safl fara drept pe sama flsculul dela posesorit un- 
„gur!(, cart insa profitatt 51 el de cea de'ntaid ocasiune pentm a 
„revindeca mo§iele lor, din data ce autoritatea maghiara reu^la a 
„Intocui pe cea romana. Pe la 1300 Pagara^ul depindea lara^I de 
„Ungaria, cSc! voevodul transilvan Ladialati 11 fortifica atuncl, ne- 
„gre§it contra vreunela din cele dese tentative din partea Mun- 
„teniei. Dela 1300 pina la 1369 nJcl un act maghiar, intru cat ne 
„aducem a-minte, nu men^ioneza (era Fagara^ulul, de^i exista sute 
„de pergamene pentru apr6pe t6te localitatile Transilvaniel, ceea- 
„ce prob6za ca noua cetate n'a putut resiste Basarabilor, Incat 
„chiar de pe la inceputul secolului XIV regiunea intr^ga redeveni 
„raiint6na. Pujinatatea cea extraordinara a documontelor ungare 
^.despi'e Fiigara^ a fost de demult observata cu mirare. NimenI insa 
„n'a voit sa ghic6sca adevSrata sorginte a ciudatuiqT fenomen: Ma- 
„ghiaril nu puteaO regula adesea afacerile unel provincie, care 11 
^apar^inea din cand In cand nuraal in tr6c6t"... 

In Istoria criticd eO nu cunosceani inca pe Dan-vodft eel din 
secolul XIII, cacl aserjiunea lul i'otino nu se putea admite fara a 
fi verificatii mal intaifl prin cele dou6 fantane contimporane : ar- 
hiepiscopul Danilo ^i George Pachymeres, mal completate mal cu 
saraa prin literatura poporana bulgara. Cunoscfind acuma bine pe 
voevodul oltenesc eel din Romana^, istoria Fagara^ulul se limpe- 
^esce. 

Dan-voda certandu se cu Ungurii : 

Ha Apyx (^MH ajkpRO Barpe..., 

regele Andrelu III se hotaresce a relua dela Basarabl 56ra Paga- 
ra^ulul ; dar diploma cea din 1291 remasese atuncl dec cam data 
curat platonica, de vreme ce magistrul Ugrin n'a intrat nici el, 
nicl posteritatea luj, in posesiunea frumdsel dona^iunl. Este pro- 
babi! ca Dan-voda se va fi impacat cu regele Andrelu III intr'un 
fel (irecare, §i numal dupa §6pte anl mal tar^ifi, perind voevodul 
oltenesc peste Dunare In lupta contra lul ^i^man dela Vidin la 
1298, Ungurii s'aQ grabit a cuprinde Fagara^ul, ^i'n data Tad 51 
fortiflcat la 1300, cand domnla deja Mircea fratele lul Dan-voda. 



.edbyGoo<^Ie 



§ 33- Letinii ^i Romana^ii. 

BibliograBa : Etymologicum magimm, verbo Antina. — Katona, Hist critica t. VI 
p. 904 sqq.. 998. - Fessltr, Geach. v, Ungarn t. I p. 439. — /. Bogdan, Vechile cronice, 
p. 65 Bq., 185 sq., 235 sq. — Oneiul, Zur Oeschichte der Romanen in Marmaroech, In Ro- 
m&tiische Revue 1890 So, I— 11. — SeWoser, Geschichte von Llttauen, Halle 1785 in-4 p. 
93 sq. - Karamzin, HcTOpiff t. IV iiota 383. — Oncliil, Drago? §1 Bogdan, fn Conv. liter. 
1884 p. 306 sqq. — Pieot, La famille de Dragog, la Tocileacu, Rev. 1835 t.V p. SlOsq.— 
SeUdgifi, Haramarosmegye ^Italdnos tdrtdnelmdbOl, ap. Oiiclul. — G. Wemel. KritJkai 
fejteget^aek Maramaros megye tOrtSneWhea, In Magyar AfcademJai 6rtesJtO 1857 p. 326 
sq. — £■«?#/, Geschichte der Bulgaren in MOsien, Halle 1797 in-4 p. 430 sq- — BfisJer, 
Bomftn. Stud. p. 119. - Mangluca, Die Chronili des Hum, In RomSnische Revue 1887 
p. 400 sqq.; cfr. Pugcariu, Date istorice t. II p, 92 etc. 

Prin divina^iune satl prin a§a ^isul azard, descopere cine-va 
intr'o ^i o franta lespede purUnd o scurti inscriptiune. Acea bu- 
cata de p^tra a fost de ajuns pentru a atrage aten^iunea asupra 
localitat'^- Acela§I cftletor satt altul se 'nt(5rce a doua ^i §i se apuca 
de asta data a sSpa cu tot din-adinsul. Peste pufin se desmormin- 
t6za acolo treptat-treptat un ora§ intreg, care ar fl remas Ingropat 
pentru tot-d'auna, daca nu se intampla acea frantura. In acela§l 
mod, cate-va resla^ite legende serbe si bulgare, de'ntalu ghicite, apol 
controlate, mT-ad permis a reconstitui pe de'ntregul doi marl DomnI 
romanesci cu totul necunoscujf pina acuma : pe catolicul Mihalu 
Basaraba din Dolj fi pe ortodoxul Dan Basaraba din RomanaJ, carl 
amindol, o data reconstituift in legatura lor cea organica, arunca 
neafteptata intinsa lumlna asupra unel strabune tradijiuni nia- 
ramura§ene de cea mat mare importanta,— o tradijiune ne'njelfesa 
in trecut §1 peste putin^ de a fi in^eldsa de aci inainte altfel decat 
numal prin acel dol Basarabl rechiamajt la vi6^a. 

Am vorbit deja mal sus {p. CXL) despre cronica moldoven^sca 
cea scrisa Inainte de 1520, care trage n6mul romanesc din Venejia. 
D. Bogdan a reprodus'o lntr6ga in text §i'n traducere, observand 
f6rte drept ca : „Importan^ cronicel anonime consta In partea el dela 
incepuf^. Tocmal „de]a inceput" Insa d. Bogdan a scapat din vedere 
el-insu§! scapare din vedere a editiunil anteribre, sati p(5te a ma- 
nuscriptulul, care trebtila orl-^i-cum nsapSrat indreptata, cu atat 
mai virtos ca era suucienta o simpla punctuafiune. Traducerea d-lul 
Bogdan debuta a§a: „Povestire in scurt despre Domnil Moldove- 
„nescl, de cand s'a Inceput ^6ra Moldoven6sca. La anul 6867 (=1359) 
nPornit'aQ din cetatea Venejiel doi fra^l, Roman §i Vlahata, ce 
„erafl de legea cre§tin6sca §i fuglaQ de g<5na ereticilor in potriva 

51^. IV, 11 



y Google 



^cre^tinilor, ^i ajuns'atk la locul ce se chiam^ Yechlul Rtm fi §1-aii 
„zidit §ie'§l cetate dupa numele lor Roman, §i §I-ati trSit traiul, 
„ei 5i n6mul lor, pina ce aa trecut Formos papa dela pravoslavia la 
nlatinia". Papa Forraosus traind Intre 891—896 dupa ce Romanil 
plecasera din Venejla la 1359, urm6za dara ca secolul XIV este 
Inainte de secolul IX I Causa acesteK absurditajl e ca textul s'a 
publicat: nCicaaaHie BRpatit^ o lOJViaBCKurb rocyAapen, OTROjrib naqacfl moi- 
„AaBCicaa aeiuiH. Bi xbio 6867 otb rpa^a BaHHiiiH npiHAOina nea fipaxa...", ^i d. 
Bogdaii a tradus'o literalraente, pe cand punctua^unea corecta cere 
a^a : ...oTROJit Ha^acfl loJiAaBCRafl aetas vh tbio 6867. Otb rpafla BHHsuiii 
npiBftoma...", iji atuncl traducerea cea normala este: „Povestire in 
„scurt despre Bomnil Moidovenescl, de cand s'a inceput {6ra Mol- 
„doven6sca la anul 6867 (=1859). Pornit'aO din cetatea Venejiel 
„dol fra^l etc.". Deja Karamzin, vorbind despre cronica cea anoni- 
ma, desparjise plecarea cea legendara din Venejia de data cea is- 
torica 1359, care apar^ine esclusiv Intemeiaril Moldovel : „vh 1359 
r. Ha<ia]OCfl EnflzecTBO MojiAaBCRoe". 

Cronica cea anonima se impftrlesce dara In doue : ultima 
parte cea cronologica e moldoven^sca, !ncep6nd dela Dragog voda 
la 1359 pIna la mOrtea lul Stefan eel Mare la 1504 ; prima parte 
insa, fara cronologia, este numat maramura§6na, p6te scrisa chlar 
din secolul XIV. EQ am aratat deja ca legenda despre originea 
Romanilor din Venejia nu se putea nasce alurla |i'ntr'o alta epoca 
decat in Oltenia In secolul XIII, cand Venejianil se age^asera la 
Nedela §i de acolo din Dolj afl inaintat prin Gorj plna la Novacl. 
Acolo atuncl pentru prima 6ra, surpringl de asemSnarea dialectaia 
cea isbit6re Intre gralul romanesc §i intre eel venejian, Oltenil 
aO constatat ca e! sint frajl cu Venejianil, §i de aci apol credinja 
despre venirea intr'o antica epoca a Romanilor din Venecia. Piind 
ac6sta un oltenism, nu cum-va tot oltenesc aa fle restul din prima 
parte a cronicel celel anonime ? 

lata pasaglul in text cu traducerea d-lul Bogdan : 



U no OTiyHeoiE Bjtpu XpH- 
cTOBu cOBAaua ce6i' JIaTHHa bobuK 
rpafl% H npoasaiua ero Hobuh Phit. 
H SBama Kh ce6t Bi JiaruHbCTBO Po- 
lanoB'biiiOB'b m. UoButt Phhi ; 
PoiaHOBtn,H ate ne BOciortiua a 
Haiama Be.iiio 6pnsb ci. hbih hbhhtb b 



^i dupa despar^rea legil lul 
Hnstos§l-atl zidit Latiaii o Qooa 
cetate si 1-aQ pus numele Koul 
Rim §i aQ chemat pe Rom&nenl 
la sine lu latinia, to Noul Riu ; 
dar Rom&nenil n'aQ voit, ci aQ 
inceput lupta mare cu dln^I §i nu 



y Google 



CLXin 



He OTjyqBntacff cm Btpu XpHcroBu ; 
B OTi loro xe BpeHenn Cuma bo 6pa- 
HK j(0 AptsaBU BJiasHoiaBa EopoJia 
Vi-opbCKoro. A EnaAHCJiaB'L Rpani> lit 
6paieiSh cawh Cast, apxieDHCKOny Ce- 
pbiTBCKOiy, H KpemeHi tiucTb OTL Hero 
H ^(p'Bxame Blpy XpHCTOBy bo cepa- 
i^B Tafino, a asuEcovi h KpaibSbCEBi'b 
yKpameuievB Same laiuHEHi. 



s'aQ despSrtit de legea crestinfiaca. 
Si de atuncl iDc6ce aQ fost inereii 
!n lupt^ unil cu al^il ploft la dom* 
nia lul Vladislav, cralul ungurese. 
lar Vladislav craliil era nepot ile 
frate lul Sava, archiepiscop serbesc, 
§i fusese botezat dedinsal si se Xi' 
nea de legea ere§tin6sra in launtrui 
inimel sale, dar dupiv vorba ?i dupa 
podobele craesci era latin. 



SchlOzer recunoscuse eel de'ntaiu de de-mult, §i este clriar im- 
posibil de a n'o recuncisce, ca „Vladislav cralul" din acest pasaglu 
este anume regele LadislaQ Cumanul, care in adev6r se gi inrudla 
cu sflntul Sava al Serbilor, de 6ra ce nepotul de frate al acestula, 
Stefan Dragutin, {inuse In casatoria pe o sora a acelul rege ungu- 
rese, astfel ca ^Vladislav cralul" se putea numi in realitate nepot 
de frate al lul Sava ; §'apol, in acela^I timp, Ladlslatt Cumanul era 
in fapta „latin numal dupa vorba §i dupa podObele craiesci", cacl 
toll catolicil cu Papa in frunte il consideraO ca eretic. A§a fiind, 
d. Onclul desnatur^za pe depHn textul cronicel anonime, cand pre- 
face pe Vladislav in Ludovic, schimband secolul XIII in secolul 
XIV, 51 t6te acestea fara a ajunge eel pujin bine-red la expli- 
catiune plausibiia a acelul text. „ Vladislav cralul" — repet inca 
data— este pur 51 simplu regele maghiar Ladislatl Cumanul, care 
domnise Intre anil 1272—1290. In ac6sta privinfa este mal corect 
Engel, urmat de Szilagyi, de Wenzel §i de alfil, carl Incal aQ me- 
ritul de a conserva intact adav6ratul punct de plecare cronologic 
§i nominal. Teoria lor cea explicativa, admisa §i de Rosier, cum-ca 
acel Romani din cronica anoniraa Insemn^za pe nesce Vlachl venial 
de peste Dunare, nu se Intemeiaza absolut pe nemic serios, dupa 
cum n obiect6za cu drept cuvlnt d. Onclul ; dar vre o alta teoria 
mal solida, nici din^il, nicl Insu^l d. Onclul, nu eraQ in stare de a 
gasi, pe cata vreme nu era cunoscuta istoria celor dou6 ramure 
ale Basarabilor : una catollca din Dolj ^^ cealalta ortodoxa din 
RomanaJ. Aceste dou6 ramure fiind in sfir^it destainuite, cronica 
cea anonima Incet^za de a mal fi fabuia, „lauter Fabeln" dupa 
cum ^icea Fessler ; fi n'ar mal ave nici macar trebuin^a de a fl 
coraentata, cad ea se limpe^esce acuma dela sine insa§i ^i se con- 
firma pe deplin in t6te trasurile cele esen^iale. 



y Google 



Toemal !n intervalul de timp cat domnise regele Ladislatl Cu- 
manul, la voevodatul oltenesc, eel mal puternic Stat romanesc 
atunc! §i plna atunct, se age^aserS unul dupa altul Mihala-voda 
Letinul eel dela NedeKa §i Dan-voda eel pravoslavnic din 
RomanaJ. Dela urcarea pe tron a Doljfinulul Mihalu-voda, adeca ce-va 
dupa 1242, eatolicismul Basarabilor celor plepMafl de lege", de- 
veni^I m^ tart prin voevodat, eata sa fl exercitat o presiune din 
ce In ce mai sim^ita asupra Basarabilor celor protivnicl papismulul, 
dintre cart eel mal liotariEI erafl kinezil din Romanaf, fdrte legajl 
cu Bulgaril. Fiind un Domn mare prin braf, prin minte §i prin 
punga' Mihalu-voda nu lesne putea sa fie resturnat. Murind el la 
1279 pe campul de bataia, fratele seO Barbat usurpa tronul, In- 
felegfendu-se cu Unguril, carora le-a recunoscut suzeranitatea. Este 
invederat ca kinezil eel ortodosi se resculati mereti, fie pe faja, 
fle pe aseuns, In casul eel mal bun murmurati contra voevodulul 
celul let in, a§teptand momentul propice de a'l premeni, eeea ce 
s'a §i intamplat la m6rtea lul Barbat-voda, pe la 1286 sati ce-va 
mal tar^iO. Intrunijl atuncl la Vermeghia, kinezil aQ iniaturat dela 
tron pe Basarabil eel dela Nedeia §i afl ales voevod pe RomSna- 
t^nul Dan, 

Cronica anonima vorbesee dara despre framintart inainte de is- 
banda lul Danvoda. Ele ajunsesera la culme sub voevodul Barbat. Era 
lupta invierfunata intra Letinil, .jJIetkhb", dela Nede'[a = „Roma 
cea noua" papista^a a Doljenilor, care se Intinsese plna in Gtorj, 
§i Intre Romanil eel pravoslavnicl din Romana^, unde exista 
ehlar din ^ilele lul Traian dupa inscrip^lunl ora^ul Romula, adev6- 
rata „Roma veche" a Daciel. lnsu|l termenul de doufi ort repetat 
In eronica anonima „PoiaHOBxitH", forma^iune de tot ne-slaviefi, tra- 
dusa aproximativ de d. Bogdan prin „RomanenI" §i pe eare SchlOzer 
traducea prin „Romanenses", insemn6za d'adreptul Romana^nl: 
„Romana{l=RomuIates", cu n = t intocmal ca In ^semen^simi/e". 

Sa urmam Inainte textui, revfi^ut §i tradus de d. Bogdan: 



H BJ. ji^Ta BjiajiHcaaBa Ropajie- 
BiCTBa B03;(BHxecfl Ha Yrpu 6paHb ort 
Tatapi., OTB KHflaa HenieTa ct. cbohxi 
KoieBRmb, CT, ptKU IlpyTa H ei. p-feKti 
Moji^aBu, H npeHjtoiua ^ipeai eucOKie 
ropu H nonepert aeMiH yropbcm Ep- 
jifisa, H flpJHAoiaa Ha ptny Mopeiut h 



^i In vreraile lul Vladldav 
cralul s'att pornit cu resbolQ \n po- 
triva Ungurilor Tataril cu cn6zul 
Neimet din pustiile lor dela apa 
Prutulul $j dela apa Koldovel §i aQ 
trecut peste muntil eel inal^I din 
Ard61 ^^ dela ^ra UngurSsca §i aQ 



y Google 



CLXV 



era ly. H cJiuniaffi se yropbCRiS Rpaib 
BjiaflRUiaBi HaxozeHie TaTapLCKoe, h 
nocnama BCKOpl b'l Pbitb kl Kecapn 
E nani, Aa6u npHouiB Kb Hex; aa no- 
lomL, Kb HOBUHi Fauiflflon h la 
FoiavoBnerL nociaina xe. Hosue se 
PnuflHe M crapue Pmuflie coBOKynH- 
Qiacfl H npiflAOma bo yrpu BxaAHcaaBy 
ROpojin Ha noKon^b. 



ajuns la apa More^ulul ^i s'aQ opiit 
acolo. Auijind Ylsdislav, cralul un- 
guresc, de n&vala Tatarilor, trimise 
Indatk la E.im, la tmp€ratul ^i la 
papa, sa-I vie In ajutor ; trimise ?i la 
noil RtmlenI §i la Rom&neiil. Atunci 
s'aii unit noil Rimlenl cu veohil 
RImlenI ^i afi venit la ^ra Ungu- 
r68cSL spre ajutor cralulul Vladislav. 



Volu corege mal Intftlu In tr6c6t o scipare din vedere. TextuI : 
„npeHAOina qpesi BUcoKie ropu s nonepen seiAE yropcRia Ep;i;ejifl'' e 
tradus la d. Bogdan : „aQ trecut peste niunjil eel inaljl din Ard^l 
„qi dela f^ra Ungurfeca", pe cAnd traducerea cea corecta f(3rte 
Clara este: „ail trecut peste muntil eel inaljl §1 curme^i^ prin 
„{6ra cea ungur6sca a Ard^lulul". 

A^a dara Tataril pornind dela Prut §i dela Uoldova asupra 
Ungariel, regele LadlslaQ Cumanul chiama pe Romanil LetinI §i 
pe eel RomanaJI, carl I-aH §1 venit Irapreuna in ajutor. EraH 
RomanI nu din Ungaria, ci de afara, din vecinatate, 'deci Oltenl. 
Cand Ins&? Invasiunea s'a Intamplat tocmal In anul 1285, nu pe 
urma 51 nu Inainte. Punctul cronologic nu admite alta controversa 
decat numal d6ra cu vr'o cate-va lunl mal sus in anul 1284, prin 
urmare in orlce cas tot sub domnia lul Birbat-voda. 

Deja vechlul istoric unguresc Katona a elucidat perfect sub 
anul 1285 invasiunea Tatarilor, ale carora clambulurl ajunsesera 
pina la Pesta, unde curtea regala tremura incbisa In castelul dela 
Buda, astfel ca regina marturisesce ea-insajl Intr'o diploma : „quum 
„in Castro Budensi inclusae propter metum Tartarorum fuissemus 
^simul cum fidelibus Baronibus". Retrag6ndu-se IncarcaJI de prada 
§i de robi, Tataril afl fost surprin|l §i sdrobiJI In aproplare de 
Transilvania. Din cele citate de Katona, documentul eel mal im- 
portant chlar dupa dinsul este cronica austriaca, din care lata pa- 
saglul textual : „MGGLXZXV. Oomani et Tartari cum innumerabili 
„multitudine intraverunt Ungariam, et vastaverunt eam, et occi- 
„derunt et deduxerunt ex ea innumerabiles viros et mulieres et 
nparvulos eorum. Tandem vero ab incolis terrae drca s^tem casira 
Jurpiter sunt de terra fugati, occisa ex eis innumerabili multitudine ; 
„reliqui vero, qui evaserunt quamvis pauci, fugientes, latitantes 
-inter monies et valles nemorosas, divino iudicio ibidem fere omnes 



y Google 



CLXVI 

„perierunt. . ." §i Katona com ent^za acest text : „Non est dubium : 
„Tai'taros etiam ab incolis terrae circa septem castra, sm Transit- 
„vanis, fusos et caesos esse". Neaperat, „Septem castra", nemjesce 
^SiebenbOrgen", slavonesce „Ce,i,aHrpa;;i.'', literalmente „§6pte-cetatr, 
insftmn6za Transilvania ; Katona insa nu baga in sama preposi^iunea 
„circa". Expresiunea: „incoIae terrae circa septem castra" nu vrea 
sa ^ica : nlocuitoril Transilvaniel", ci : „locuitori! de llnga Transil- 
vania". Numai „reliqui", resturile cele scapate din batalia cea mare, 
intrasera in interiorul Transilvaniel §i afl fost lovite acolo de catra 
Sacui, dupa cum o atesta o diploma din 1289: „quum perfida gens 
„Tartarorum regnum nostrum hostiliter et crudeiiter adijsset, et 
^masimam partem regni nostri vastibus duris et spolijs peragras- 
„set, ac inftnitam multitudinem incolarum regni nostri in sua fe- 
„roci captivitate abduceret, et ijdem Tartar! spolijs, bonis et rebus 
„regni nostri hoiierati, ad propria remearent, predlcti Siculi contra 
„insultum et rabiem eorundem Tartarorum pro liberacione patrie 
„gentis sub castro Turuskou (Toroczkd) se viriliter obiecerunt, et 
„contra eosdem Tartaros laudabiliter dimicarunt, et in eosdem con- 
„flictu ultra quam mille homines de miserabili et enormi captivi- 
„tate eorundem Tartarorum liberarunt. . ." 

Cronica anonima este Intr'un acord deplin cu prejidsa relafiune 
a cronicel austriace : batalia cea decisiva cu Tataril nu se Intam- 
plase chlar In Ard61, ci numaT in apropiare : ^circa septem castra". 
Armata cre^tina se compunea din Ungurt §i din o^tirea auxiliara 
cea oltenesca, pe care ca vasal o trimise Barbat-voda. Mers'a In 
capul el Insu^l voevodul ? nu se scie. Cand o c6ta de Oltenl tre- 
cuse Dunarea In ajutorul Bizantinilor contra Serbilor, Barbat-voda 
remase in Oltenia, trimi^find in locul seO pe Basaraba dela Balaclu ; 
e probabil ca §i'n rlndul acesta In fruntea contingentulul oltenesc 
se afia vre-un Basaraba devotat lul Barbat-voda, de sigur dintre 
cei catolici. Primind porunca voevodulul, Letinii §i Romana^il cu 
kinezii lor trebulati sa m6rga vrend-nevrfind Impreuna: „coBORyuH- 
macfl", macarca ortodoxil §i catolicil nu traiati bine unil cu aljil. 
Barbat-voda fiind catolio, i se infaji^a acum ocasiunea cea mal pro- 
pria de a expune la mdrte pe eel mal primejdio^l du^manl al sel 
dintre ortodoxl. Acesta ne §i face a o Infelege cronica anonima, 
imaginand urraStdrea epistola din partea Letinilor catra regele 
Ladislati : 



y Google 



CLXVU 



Hiitorb ffh HUE 6paHB o vbpi 
crapue PHu^He, ne xOTflme ci eaja 
jtb HOBui pmrLCRiii& bseohi h XHBaine 
BO rpe^ecKoi sbpi bo cTaporb FHst ; 
a Hurb^a ohh bc^ nplHAOma cb esih 
Ki Te61i Ha IIO■om^ e;];HHU seHU 8 
A^TH laiue ocTaBHina bo Craporb Pswb 
H HEi ecia CB lOiSoio oaehi aaROHi, 
npiflraierb cboetb ecHfl saoftHHi npui- 
TeaH H HenpiflTejieai cbohh ecifl sao- 
AHHi HeupisrejiH ; a an> 6u ecH coc- 
lajTfc BanpeAH Bctst mojifii npoTSBi 
Taiapi, 'iio6u ohh ooOhtu 6wis, hie 

"■II TaBOBHTB HTB Bort CBOGOflHTB, H 

' TU 6a wn, oeraBEm y ee6fl bo cbooS 
aesjEH, TOJiKo iSei ohe He BosspaTHiBca 
BO CTapot Fhtb, h hq zeHU hte h 
A^TH noeHxevL m ce61i m, phhckuI 



Vecbil Btmtenl slot in lupUi 
cu nol din pricina legil, cftcl n'ati 
voit s& tr^c& cu noT la legea noua 
latin6sca, ci traosc In legea grec6sca 
In vechlul Rim. lar acuin aQ venit 
cu to^il ImpreuD^ cu nol spre aju- 
torul teQ, l&&andu-^T In vechlul Rim 
numal femeile $i copiil eel micT. Jar 
no! sintem de acela?! lege cu tine, 
prjetinilor tel sintem prietinl, du^- 
manilor tel duamani ; decl bine al 
face, daca i-if trimlte pe e! Inain- 
tea tuturor celor-ialtl 6menl In po- 
triva Tatarilor, eft dora vor c&d^ cu 
to^il In lupta; iara dacaDumne^eti 
n va feri de Tatarf, sai lasl in t6ra 
ta, ca sa nu se mal intdrca in ve- 
chlui Rim, isx pe femeile §i copiil 
lor n Tom lua In legea ndstra lati- 



Ca epistolele cele intercalate In orl-ce cronica medievaia, scri- 
s6rea de mal sus nu este nicl ea autentica, dar servesce f(5rte ni- 
merit a caracterisi situajiunea Olteniei*^ sub voevodatul celor dol 
succesivl BasarabI catolicl. 

Urmarea din cronica anonima : 



H se MHOi? BpeMeHB HinyBmy, i 
6ucTb 6HTBa BeiHKa BsaAECJiaBy ROpo- 
m} VropbCKOHy ci TaTapu, ci Heiie- 
•towh RRtatwh, Ha ;pbKi la Thc^, h 
nOHAOma Crapue PHuiflHe nanepes'L 
BC^^ H onocil HHorHO HH)AH yrpoBo 
E FHibJiane oahhi jiaTHHi>cKii aaROHi, 
H no^Hina Taxapi npetEe ciapue Pub- 
jiane h uotohi Yrpose h hobuo Phu- 
aaue, h HOHHoro naAoma crapurb Fhh- 
asBf,. Kpaflb xe EoanHCiaBi yropBCRuG 
BejibiE paAOBamecfl o TaEOB^u hocoCih 
BosiH, a crapuTb PHuiflHi Bena aca- 
jija H HBiiyfl sa hi-b !pa<5pocTB, h no- 
Hasama swh rpaiory HOBurt Ptnsswb, 
mo HHX'L nBcajra h o jixh aceHairb h 
QoaBaioa Hxi en, cotSfk ciysviH, jifi6u 



^i nu dupa multa vreme s'a 
dat lupta mare Intre Vladislav cra- 
lul unguresc §i Intra Neimetcn^zul 
tatareso la apa Tisel; §i mal In- 
taiu de toft all Intrat In lupta ve- 
chil RimlenI, dupa el Ungurf mul^l 
§i Rimlenil eel de legea latinSsca, 
§i afi batut pe Tatart mal Intaiu 
vechil Rimleul, apol Unguril §i noii 
RImlenT, §i n'ad pent mul^I dintre 
vechil RimlenI. Vladislav, cralul un- 
guresc. f6rte s'a bucurat de acest 
ajutor dumne^eesc, lar pe vechil 
RimlenI 1-a cinstit ^i 1-a miluit f6rte 
pentru vitejia lor, ^i le-a aratat apol 
scria6rea noilor Rimlent, ce 1-aft fost 
scris'o aoe^tila de el §i de neveetele 



y Google 



He nomjia «h GrapoS Fhvl, la He i 

THISjIE OTL HOBUI'b PHUiaHl. . . 



lor, qi I-a chidmat la sine in slujb& 
ca s5 nu se mal intdrcA in vechtul 
Rim |i sa p6r&, demananoilor Eim- 

lenl. . . 



In fine, ultimul pasaglu : 

B.iaAHCJiaffb xe Ropo-ib npiH hxi 
Ch BBJiHRUi'B iortHieir6 H jaje uii 
:<eiiJiio Bi Mapaiopeiut, uexs ptKaiH 
Mopemeii h Ticeio, Hapsitneaoe itcro 
EpaacH, H Ty Bcejiaiuacfl h co6pamd.cs 
FHB^uiHe H XHBfliue Ty E noame sa ce6ff 
JEeHU YropKU oti ^aTuntcKoro aaKOBj 
BO CBOM) Btpy ]ipBCTiflBbCKyio jiaae h 

aOHHHH. H 64 B% HHIT, ^6^08*111 pa- 

ajuewh a lyxecTBeni., Hienei'L ^1,pa- 
ronrb. . . 



lar Vladislav cratui cu mare 
bticuria i-a primit ^i le a dat p&mlnt 
in Maramures, Intreapele MurS^uluI 
§i Tisei, locui ce se chium& Cris, §i 
acolo s'aO adunat 51 s'aO a§e^at 
RImlenil, §i trSind acolo, aO inceput 
a-gl lua femel Ungur6ice de legea 
latinesca §i a le lot6rce la legea lor 
cre^tin^sca, ^i astfel trSesc pina as- 
ta^l. ^i era Intre el un ,barbat cu 
minte 91 vit^z cu nume' " 



Por^iunea cea mal veche a cronicei anonime se Incheift aci cu 
intemeiarea Moldovel de catrl Drago^-voda la 1359. Intr^ga bu- 
cata, dela Inceput plni la sflr^it, nu cuprinde in sine absolut neraic 
fabulos, afara numal d6ra de originea Romanilor din Venecia, care 
s'a explicat fi ea mal sus prin coloniile cele venefiane In Oltenia 
In secolul XIII, mal cu sama la Nedela. Datoria vasaluluf Barbat- 
voda de a ajuta pe suzeranul rege LadJsIaQ, invasiunea Tatarilor 
In Ungaria la 1285, lupta cea de llnga Tisa „circaSeptem-castra", 
desbinarea religi6sa Intra Doljeul §i intre Romanatenl, t<ite acestea 
limpe^esc d'a-p6r-a-fir elementele curat istorice ale porjiunil celel 
vechi a cronicei anonime. 



A^a dara stramo^il lul Drago§-voda, pleca^I din Oltenia po la 
12S5, fusesera kinezl din Romanaf, din acela§l ramura a Basara- 
bilor de unde se tragea Dan-voda eel dela 1290, al carula frate 
Tihomir remase apol tulpina tuturor Domnilor ferel-Romanesc! plna 
la Mircea eel Mare §i mal jos. Se pdte dara afirm^ cu tot dreptul, 
ca intemeiatoril ambelor Staturl romanesci, Muntenia §i Moldova, 
aQ fost din acela^i familia., degi nu tocmal frajl, dupa cum o banuia 
genialul Canterair. 

Cuvintele lut Miron Costin din poema sa polona : 



y Google 



Jest wiei Eucha nazwana w Uaramorskiey zi«mi, 

Tarn DragoBZ eyn Bogdanow mieszkaj^C ze swemi, 
Bogdan z dawnych Dominow sczycil si^ krev7nosci%, . . 

adeca : „Este un sat numit Cuba in {6ra Maramuraiulul, unde lo- 
„cula cu al sel Drago§ fliul lul Bogdan, iar Bogdan era mdndru de 
„tnrudirea sa cu vechii Domni", — nu se confirmaO pini acuma, de 
vreniie ce nu se sciea inca originea lui Drago§, pe cand asta^i 
prin cercetarea de faja n6mul eel vechiu domnesc al voevo^ilor 
din Maramura§, ca descendinte din Basarabil eel Romana^enl, con- 
sangenl cu posteritatea voevodulul oltenese Dan, se adeveresce. 
Dupa date istoriee positive, Drago§-voda nu era fiiu al lul Bogdan- 
voda, ei amindol eraD chlar rivall §i vrajma§l, dar totuji din aeela§l 
mare familia kineziaia, care s'ar put6 numi a Bogdanescilor. 



Dupa retragerea strSbunulul lul Drago^-vodi la 1285 prin g(3na 
Letinilor dela Nedela, peste pu^in Barbat-voda a raurit, daca nu 
cum-va va fi fost resturnat satl omorit din eausa tendinjel sale ca- 
toliee. DeochlaJI, Basarabil din Dolj afi cfl^ut pentru mult timp, §i 
kinezil oltenescl n'aQ mal voit a alege voevod pe alt cine-va decat 
pe ortodoxul Basaraba din Romana^. Dan-voda perind elinsu§l in 
resbolu la 1298, I-a urrnat pe tron fratele setl Mircea. 

Cronica anonima, enigma pina aci, cap6ta o nea§teptata va- 
16re istorica, eonfirmandu-se prin epizodul frafilor Lit^nvoda fi 
Barbat-voda, pe care ea-Insa^I il confirma la rindul sefl. Invierju- 
nata lupta de vr'o jumatate de seed in Oltenia Intre catolicism §i 
Intre ortodoxia dela 1246 pina pe la 1290, terminata apol prin 
definitiva darimare a propagandel papista^e, este un moment de 
extrema important in istoria na^ionalita^il romane, pe care a 
scapat'o biserica resadt^na mal mult chlar decat vitejia n^mulul. 
Daca ar fi reu^it Letinil, daca Oltenia — cuibul Staturilor roma- 
nescl — ar fl incaput pe ghiara clerulul celul mal necetafenesc fi 
a celul mal corumpfitor, a celul mal pujin evangelic fi a celul mal 
cosmopolit tot-o-data, Muntenla fi Moldova, despar^ite de orlentul 
Europe!, ar fi ajuns de de-mult ungur^sca fi polona. . . 

Un Post-scriptum. 

D. Pufcarlu ^ice : „Dupa datele lul S. Mangluci (Roman. 
„Revue 1887 p. 400—490), basate pe diplomele regelul Ladislatt 



y Google 



CLXX 

„Cumanul din 1281 data lul Seraphin de Akalich §i din 1238 dat& 
„Magistrulul Toma, s'ar fl int&mplat dou€ migra^iunl a Rom&nllor 
„din Mararaura§ in Moldova, una In anul 1277 sub Drago§ fliul 
„IuI Bogdan I, ^i alta la 1359 sub Bogdan II voevod de Mara- 
^mura^. Prin aceste descoperirl s'ar altera, mult ^i cronologia §1 
„seria voevo^ilor Moldovenl. Pina nu so va constata mal apriat 
„existen^a lu! Drago§ la 1277, nol etc." D. Pu§carlu se opresce, 
§i n'ar fi trebuit nicl macar sa'gl dea ocasiunea de a se opri. Iml 
pare Wrte reO, dar nu pot pricepe : de unde 6re le va fi luat 
t<Jte acelea? Nu exista nicftirl nici o diploma a r^elul Ladislati Cu- 
manul, unde sa se afle ce-va despre vre-un Dragoj-voda saQ vre-un 
Bogdan-voda la 1277 safl la un alt an orl-§i-care. Cele dou6 diplome 
citate din 1281 §i 1288 nu cuprind direct safl indirect nicl o si- 
laba despre Romanil din Maramura^ sad din Moldova satl fie de 
ort-unde. D. Pufcarlu m'ar Indatora neraarginit, daca iml va arata 
contrariul. Las insa la o parte pe reposatul Mangluca, ultimul ap6- 
rator al cronicel lu! Huru. 

§ 34. Originea Maila^lor. 

Bibliografia: l8toriacrltl(Ap.l36. — JforoSftinfl, CaaBflHCKifi HieaocjiaffB, Petereb. 
1867 ln-8 p. 198 sq. — Fotino, 'loTopia t. 11 p. 12. — I>*nMli(, trad. Sion p. 127. - ^tuMi, 
ad an. 1258, IBOO.— Katofta, Hist, crltica t. VI p. 1077, Ubl.-Teutteh a. Firnhaber, Ur- 
kundenbuoh p. 134, U4, 195, 198— F^r, Cod. Diplom- t. VIII vol. 3 p. 625. — PUfcorlw, 
Dat9 iBtorice, tip. 162 eq., t II p. 228 aq. — Or. Miyldth, Majlatb Csal&d tragediaja 
1875, ap. Pugearlu, op. cit. 

In Istoria crUkd etl constatal eel intaiu numele tatalul lul 
Alexandru Basaraba, men^ionat intr'o diploma din 1382 dela re- 
gele unguresc Carol-Robert : „in terra transalpina per Ba^zarab, ft- 
Hum Thocomery". Pe acest „Thocomerus" eti I'am transcris prin 
„Tugomir", §i apol dupa mine all repetat tojl istoricil no§tri; Tu- 
gomir, fara a'§l da osten61a de a cerceta, daca transcripjiunea mea 
este sati hu este corecta. E( bine, ea corecta nu este. Numele per- 
sonal Tugomir, „TyroiHi«., Tugemirus, Tangomir", a existat la Slavl, 
derivat din radicala xsr, de unde la Rominl cu nasala conservata : 
tdngd, n^dng, tdnguire, astfel ca nu putea sa fie la nol nTugomir", 
ci ar fi fost „Tangomir". Aga dara latinul Thocomerus din dipluma 
dela 1332 cata sa fie un alt nume personal, Krte cunoscut in 
onomastica slavica: Thxoihpx, nTechomerus", nTeichomerus" , dupa 
cum se numla chlar un principe bulgaresc din secolul XI. In adev6r, 



y Google 



CLX5I 

pe cand Tugomir e neeunoscut la Romftnl, numele Tihomir din 
contra se intrebuin^a 6recand tocmal la Olteni, de unde un sat 
mo^nenesc in Mehedin^ se chiama pina asta^l Tihomir sati la plural 
Tifmniri. Sa renunjam dara cu toll! la gre§itul Tugomir. 

Din numerOsele numi slavice cu flnalul -mir: Tihomir, Dobro- 
mir, Dragomir, Vladimir etc., gralul romanesc^la format un singur 
nume comun Mir, dupa analogia altor finalurl nominale, de exemplu 
din Bogdan — Dan — Dancu — Danclu, saQ din §erban — Ban— Banica — 
Banco. Roraanul Mrcea n'are nici o alta origine calendaristicft de- 
cat numal finalul Slavic -mir, deniinutiv apol prin -cea ca in : Mi- 
halcea, Grigorcea, Neculcea, Oncea etc. §t la Slavl a existat nu- 
mele personal Mir cu deminutivul Mirko, tar pe romanul Mircea 
Serbil U amplificaQ in Mirceta. Aiaturla cu Mircea Romanil afl pe 
Mirea, care este un deminutiv poporan din „Dimitrie", astfel ca 
Mircea se diferenfiazS numal pentru finalul Slavic -mir. In acest 
mod, Tihomirvoda tatal lul Alexandru Basaraba se identifies per- 
fect cu primul Mircea-voda fratele primulut Dan-voda din cronica 
munten6sca, ac6sta cronica confundftnd totu^f pe amindol cu eel 
dol frajl Dan §i Mircea din secolul XIV. Dupa cum primul Dan 
eel ucis la 1298 s'a demonstrat mal sus pe calea documentala, 
primul Mircea incepe deja a se demonstra de asemenea prin identi- 
tatea acestui nume cu al tatalul lul Alexandru Basaraba In di- 
ploma cea necontestabiia dela 1332. 

In locul aceatui Mircea I, care complet6za §irul eel traditional 
veriflcabil al voevo^ilor oltenescl din secolul XIII, ne intimpina de 
data un alt nume noQ : Stefan-voda Mallat, pe care nici 
Radu Grec^nu, nici Constantin capitanul Filipeseu, nici cronica cea 
„de cand aO descaiecat Romflnil", nu'l aQ de loc 51 despre care 
chiar acela ce'l intercal^za marturisese in acelafi timp ca; „in 16- 
topise^ nu se afla". 

Cata dara, inainte de a trece la Mircea I, sft linipe^esc acest 
punct de controversa, care— o vom ved6 indata— nu se Intemelaza 
pe nascocire satt pe vre-un anacronism, ci formeza in realitate 
un interesant epizod din istoria lul Dan t. 



La frazil Tunuslil, carl represinta manuscriptul stolniculul Con- 
stantin CantacLizin din secolul trecut, dupa primil eel trel voevo^I 
Radu-Negru, Mihalu-voda §i Dan-voda flgurSza un „Stefan-voda 



y Google 



Mailat In anul 1300". Despre acesta ni se spune eft: „In L^topiset 
„nu se afla Inscris, dar cronograful Domnilor Serbiel aratft ci el 
„domnla la anul 1304, cand a pre'noit cetatea Fagflra§u]ul". 

De asemenea la pineal: „Anul 1300. La anul acesta a§a scrie 
„anonimul romSnesc : Stefan-voda Mailat I6t 1300, la l^topise^ nu 
„este, lara la hronica stapanitorilor serbesci il arata ca la acest 
,vel6t domnind all facut cetatea Fagara^ulul". Se scie ca §incal 
admite pe eel trel voevo^l anteriorl, fac6nd insa o remarcabila re- 
serva: „aO domnit Radul Negru, Mihail ^i Dan-vodS, dar n'ati 
„domnlt preste t6ta f 6ra-Munten6sca, ci numal pre- 
„ste parte a el"; despre Stefan Mailat Insa el se indoesce, 
observand ca „cetatea Pagara§ulul s'ail facut prin orandu6la lul 
„Ladislav voivodulul din Ard^l", §i decl Stefan Mailat lul pineal 
II remane suspect. 

In fine, Potino cun(5sce §i el pe acela§l voevod, pe care'l nu- 
mesce fi Basaraba : „Sti(pavo; BoepiiSac MarXAt Baooapipa?", citand tot 
o fantftna slavica : „^ Xsppixi) xpov^'^oT'''". o alta Insa mal pe larg 
decat cea citata de Cantacuzin §i de pineal, cad sub acela^l Stefan 
Mailat se men^ion^za trel fapte : 

1 **. Fortificarea Fagara^ulul ; 

2". lupta contra regelul unguresc Andrelu III, biruit(5re, dar 
Impacata ; 

3". Trimiterea de un ajutor de Oste regelul serbesc Stefan 
contra Tatarilor. 

Durata cea atribuita domntril lul Stefan Mailat dela 1298 pSna 
la 1325 este o combina^iune propria, dupa obicelu, a lul Fotino, 
care une-oil o nemeresce de minune, nu Insa pretutindenea ; §i tot 
propria lul Potino este atnaruntul eel gre^it ca regele serbesc Stefan 
eel In cestiune a fundat manastirea Declan In Serbia, ceea-ce se 
refera la un alt rege serbesc mal tar^iti. Lasandu-se dara la o 
parte aceste dou6 date subiective, cele trel de mal sus merita de 
a fi studiate, ^i anume prin ele eQ ajung la concluslunea ca Stefan 
Mailat nu putea sa fie alt cine-va decat un Basaraba kinez olte- 
nesc din timpul lul Dan-voda dintre 128S — 1298, un simplu cap 
de o§tire numit serbesce „voevoda" Intocmai dupa cum sub Mihalu- 
voda Lit^nul Serbil numlatt nVoevoda" pe Basaraba dela Balaclu. 

Mal Intaiu sa se constate absoluta imposibilitate a celor trel 
date de a se fi petrecut dupa mdrtea lul Dan-voda la 1298, §i apol 
lesne se va dovedi posibilitatea 51 chlar realitatea lor inainte de 1298. 



y Google 



cLXxni 

Regele Andrelu III a murit In lanuaritl ISOl. Intre 1298— 
1301 n'a fost nici un resbolu satl vre-o resmiri^a in regiunea Car- 
patilor. Prin urmare, In acel interval de timp Oltenil n'aU putut 
sa alba Did lupta contra regelul Andrelu III. Una la mana. 

Regele serbesc Stefan Milutin n'a avut nicI o clocnire contra 
Tatarilor dupa anul 1298, !ar cu atat §i mal pufin ulteriorul rege 
Stefan dela Declan, urcat pe tron la 1321, care nu s'a batut nicI 
data cu Tataril ; gi decl in acel interval de timp Oltenil nu pu- 
teaO sa dea Serbilor un ajutor contra Tatarilor. Done la mana. 

Cat se atinge de fortificarea Fagaragulul de catra OltenI la 
1300 sati ce-va mal inc<Sce, deja §inca'( a obbervat neprobabilitatea 
faptulul. 

Resutta dara ca nicI un Stefan Mallat n'a fdcut ceea ce i se 
pune pe socot6la ca voevod olfcenesc dupa anul 1298; nu resulta 
Insa ca inainte de anul 1298 dinsul nu putea sa le fl facut In 
parte sati peste tot, adeca sub domnia lul Dan-voda, ca unul dintre 
Basarabil ceH subalteml. §i a^a a §i fost. 

Sa me opresc ma! Intaiu asupra Mallatilor. De v^curl el 
sint unul din n^murile romanesci cele ma! respandihe In ^ra Fa- 
gara^ulul. Gel ma! celebru dintre el purtase tocmal numele de 
Stefan, trecuse la catolicism, ajunsese voevod unguresc al Transil- 
vaniel, a stapanit chlar Fagara^ul, a trait f<3rte red cu Domnil din 
^era-Roman6sca fi din Moldova, mal ales cu Petru Rare§, a fost 
prins prin tradare de Turcl §i a murit rob la Constantinopole in 
1551. O raraura a Mallajilor a Intrat In aristocratia ungur^sca, 
dintre carl unul, contele CJoloman Majiath, se falesce de a fi din 
n6mul Basarabilor. Ramura cea mal documentala, sca^uta de de- 
mult la ^erania, sint Mallatil din Bejanl de linga Fagara§, car! pa- 
atr6za un crisov muntenesc dela Vlad-voda, dat boieruliil Stanclu 
Mallat la 1452. Fiind la mijloc numal vre-o 150 de an!, este f<3rte 
probabil ca to(! Mallatil se trag din kinezul olCenesc Stefan Mallat 
eel de pe la 1300, unul dintre Basarabil eel devotajl lul Dan-voda, 
InsSrcinat a Intari §i a apSra Fagara§ul contra agresiunil din partea 
Ungurilor. 

asemenea insarcinare este intr'o legatura Invederata cu actul 
din 1291, prin care regele Andrelu III daruise Fagarajul Ungu- 
rulul Magistru Ugrln. A urmat apol in adev6r o scarmanSia Intre 
OltenI §i intre Maghiar!, dar lata cum. Cam peste un an, la 1292, 
adeca in curand dupa expedi^iunea Ungurilor contra Austriel: „exer- 



y Google 



CLXSIV 

„citura contra ducem Austriae et Stiriae, tunc capitalem inimicum 
„regni", s'a resculat magnatul sSculu Rorand (Roland §i Loiand in 
alte texturi), voevod al Transilvaniel IncS de pe ]a 1280 din timpul 
regelul Ladislati Cumanul. RadicAnd st6gul revoltel in Sacuime, 
voevodul Rorand era f6rte periculos pentru Ungaria. Regele An- 
drelu III s'a grabit a pa§i el-insu§l, dupa cum o spune iiitr'o di- 
ploma din 1296 : „quum contra Rorandum voyvodam et fratres 
„suos, filios Thomae, cum nostrae inilitiae multitudine armatorum 
„processissemus et castrum eorum, Adrian vocatum, fecerimus ob- 
nSideri". Este apr6pe de minte ca Rorand nu s'ar fl bizuit a se 
rescula, daca nu avea vre-un aliat puternic din vecinatate, 51 nu 
putea sa fle alt cine-va mat potrivit decat voevodul oltenesc Dan- 
voda, sup6rat tocmal de curand contra Ungariel. Oltenil, condu^l 
de Basaraba Stefan Mallat, vor fl lovit posesiunile ungurescl de linga 
^ra Fagara^ulul. Regele Andrelu III n'a intar^iat insa a impaca 
pe Dan-voda, temSndu-se, negre§it, ca revolta din Ard^l sa nu se 
generaliseze. 

Astfel se explica fortiflcarea Fagara^ului la 1291 gi lupta con- 
tra Ungurilor la 1292, cele done fapte Inregistrate in cronica cea 
slavlca din Fotino. Nu mai pufin plausibil este ajutorul olte- 
nesc eel dat M Stefan Milutin. Dii^man al Letinilor Mihalu-voda 
§i Barbat-voda, prin insS^l ac6sta Dan-voda era prieten cu regele 
serbesc, pe care la 1293 I'aft atacat Tataril hanulul Noga, stapan 
atuncl In Moldova §i 'n Bulgaria. Dan-voda nu avea nevoe de a 
trimite peste Dunare o c6ta in ajutorul Serbilor, de dra ce'I ajungea 
energica diversiune, ameninjand hotarele tatarescl, carl nu eratl 
departate la sud de Vla§ca §i la nord de Fagara§. In ultimul cas 
bra^ul drept al lul Dan-voda a putut sa fle tot Stefan Mallat. 

Rectificam cronologia fara a schimba faptele. Critica cea 
petrun^6t6re nu destruge personalitatea lul Stefan Mallat, ci numal 
precis6za pe acest insemnat factor din istoria Olteniel de pe la finea 
secolulul XIII, un factor atat de insemnat incat numele luf a putut 
sa apara posteritajii sub aureola mirita de Domn al ferel-Koma- 
nescl. Cu ac6sta ocasiune se verifica Inca odata Importanja datelor 
analistice celor culese de Potino. 

Stefan Mallat Basaraba pe linga Dan-voda, pote gi pe linga 
Mircea-voda, j6c& acela§l rol ca mal sus Basaraba dela Balaciu pe 
linga Mihalu-voda Litdnul §i Barbat-voda ; acelagl rol ca mal jos 
Ivanco Basaraba pe linga Alexandra- voda ; cate trei numiJI de po- 



y Google 



CLXXV 

triva ^voevo^l" In fSntanele istorice serbe, de§i el nu eratt decat 
nisce frunta^l dintre kinezil oltenescl. 

Acuma dara se cura^ terenul ppntru istoria adev6ratulul voe- 
vod oltenesc dela 1298 inc(5ce, anume Tihomir safl Mircea I, fra- 
tele ^i succesorul lul Dan I din ramura Basarabilor din Romana^. 



§ 35- Mircea I ^i robia regelui Ottone In Oltenia. 

Bibliografla : Otlokar von Horneek, Chronicon, tn Pez, Scriptores rerum Austriticn- 
nim, Ratisbonae 1745 inf. t. Ill p. 759-61. — Sehadtt, Aug und Qber Ottokar'a tor 
Horneek Reimkronik, Mainz 1821 Jn-8 p. 17, 202 sq. ; cfr. Jacobi. De Oltocari cbronico 
Austriaco, Vratialaviae 1839 ln-8. - Katona, Hiet- crltioi t. VIII p. III. 139 sq. — Chro- 
nicon Budense ed. Podhrsdczky, Budae 1838 in-8 p. 227 sq. — N. Denau^nu, Uonu- 
mente pentru istoria F&g&ra^ulul p. 67. — Eder, ObserrationeB p. 26—7. — Orban, A 
Sz^kelyfOld, Pest .869 in-4 t. Ill p. 86 uq. — BSsler, horn. Stud. p. 295. — Haner, Das 
Kflnigliche Siebenburgen, Erlangen 1T6S in-4 p. 135 nota. — N. 2>enni;M«tt, Documente 
1199—1345. p. 569. — Fejir. Cod. diplora. t. VIII vol. 6 p. 51—62; cfr. MMtenburg, Geo- 
graphie t. II p. 81. — Karadlit, Hjecie t. 11 p. 379: cfr. Bezaonow. BoirapcKia irtCHH 
p. 4a — tojkoi>ik, IltBEHifl nepHoropCKa p. ii&. — Laurian-B&lctfcu, Magazin iatoric 
t. T p. 92. — A. Xenopol, Istoria t- II p. 70 nota 2. 

Mirceavoda domnise eel mult vr'o un-spre-^ecl ani, Intre Dan- 
voda mort la 1298 |i intre Alexandra- voda urcat pe tron la 1310. 
In acest restlrap voevodatul oltenesc se pare a fi fost preocupat 
mal ales de trebile Ardfilulul, incepfind dela 1300 cand Unguril 
apnea Pagara§ul §1 '1 fortifica. Croniea cea municipaia a Fagara- 
§ulul ^ice : „1300. 1st Fogaras abermahl erbaut", lar analele raa- 
nastiril eatolice de acolo: „Anno 1800 Fogar denuo aedifieata". 
Ora^ul nu se afia !n interiorul ^erel, el la marglne. Se nasce dara 
Intrebare Bn5sea : nu eum-va Unguril vor fl cuprins numal ora- 
§ul ? In orl-ce cas, stapanirea lor a durat pr6-pu^in. Apucarea Fa- 
gara^ulul §i perderea lu! de eatra Unguri, una §i alta se expHeA 
de potriva prin evenimente politice bine cunoseute. Apucarea 
Fagara^ulul ce-va Inainte de 1300 coincida tocmal cu nnSrtea lul 
Dan voda, cand va fl ocurs in Oltenia o turburare pina la noua 
alegere domn^sea, de care u§or a putut si proflte voevodul tran- 
silvan LadislaO Apor; la 1301 Insa m6re regele ungurese Andrelu 
III, cand s'a Intdraplat o turburare §i mal mare In Ungaria, ba 
chlar anarchia de mal mul^I anl, ^i atunci la rindul sed proflta 
Mirceavoda pentru a relua Fagara^ul. Redobandirea de asta data 
se pare a nu fi provocat lupta Intre Unguri ^i intre OltenI, ei s'a 
petrecut fara resbolu, cftei peste pujin dupa 1301 no! vedem pe 



y Google 



CLXXVI 

Ladislafl Apor in leg&tura de araicia cu Mircea-voda, voevodul tran- 
silvan avfend acuni zor de ajutorul voevodulul oIt6n, §i ded de 
buna voe a trebuit sa nu 'I mal dispute J^ra Fagara^ulul cu ora- 
§iil cu tot. 

Dupa regele AndreKu III, mort fUra mo^tenitor, s'aQ ivit 
trel pretenden^l : dol copilandri, principele Carol-Robert din Nea- 
pole §i principele Venceslatl din Bohemia, plus un flacati: du- 
cele Ottone din Bavaria ; un Italian, un Slav §i un German, tojt 
mal mult sad mal pu|in inrudi|l prin alian^e cu vechea dinastia 
arpadiana a Ungariet. Gel mal cu drepturl §i susjinut singur de 
Papa era Carol-Robert ; cu t<3te astea s'a ales mai intaiu Ven- 
ceslafS, care Insa n'a Intar^tat a se retrage desgustat in Bohemia, 
ced6nd Bavaresulul Ottone. Magna^il maghiarl eraQ desbinajl, lar 
eel mal puternic dintre din^il §i eel mai indrasnej era voevodul 
transilvan Ladislafl Apor. 

Deja regele Andrelu III se speriase de voevodul Rorand, predece- 
sorul lul LadislaU Apor. Acest din urma insa pe to^l voevo^il transil- 
vanl fara excepfiune la lasat departe in c6da. El deveni ca un principe 
aprdpe neatirnat al Ard^lului. Eder ne spune ca LadislaO calca in 
pici6re privilegiele Sa^ilor, I^I lu^ pe socot61a sa veniturile Jerel, 
hu se temea nicl de regele, nicl chlar de Papa. Voevodul Rorand 
fusese aliat cu Dan-vodft; voevodul Ladislafl era acum aliat cu Mir- 
cea-vodi; BasarabiT in genere pentru toji eel resvrati^l in Transil- 
vania contra Ungariel fiind ingredientul eel mal energic. 

Ladislafl Apor avea o fllca de o rara frumuse^. Regele Ottone, 
data incoronat In Buda, dorind de a deveni fdrte popular intre 
Maghiarl, a fost indemnat de a merge In Transilvania pentru a 
lua In casatoria pe minunata filca a voevodulul de acolo. A fost 
cursa. Ladislafl Apor a prins rob pe regele Ottone §i '1 Jinea fere- 
cat, astfel ca tronul unguresc devenia din nofl vacant, ceea ce con- 
venla ultimulul pretendent Carol-Robert. 

Descrierea cea mal importanta contimporana a robiel regelul 
Ottone se cuprinde In cronica rimata a SUrianuluI Ottocar de 
Horneck, nascut pe la 1250 §i care s'a amestecat nu o data in 
afacerile Unganei. Pe nol ne interes^za din ac6sta cronica cele 
doue capitole 769 ^i 770. In resumat ne ajung urmatdrele sumare 
ale lor : „Cap. DCOLXIX. Nach vielen angethanen Trangsalen, und 
„auf Bedrohung deren Konigen aus Servien und Bulgarien entlasset 
„Hertzog Ladislaus KOnig Ottonem, und flbergiebt ihn deni Wal- 



y Google 



CLXXVII 

„lachischen Pursten; Diser Furst trachtet mit Gewalt von eimeldten 
„KOmg die Ungarische Reichs-Kleinodien zu erzwingen ; Nach ver- 
„geblich angewendter Muhe entschlosse er sich, auff einrathen der 
„WalIachen ihn erbarmlicb iimb das Leben zubringen; Erkrancket 
phierauf todtlich, und durch Vermittlung etwelcher Frauen ertheilte 
„er ihme zwar die Freyheit, und wird darauf gesund, liesse ihn 
„aber nach erlangter Gesundheit auf ein neues gefangen nehmen. 
,Cap. DCCLXX. Der Furst aus der Wallacbey stellet endlichen 
„KOnig Ottonem auff freyen Fuss, nachdem er wegen dessen ge- 
„waltthatiger Anhaltung zu zweymahlen kranckh, und auff dessen 
„Losslassung eben so offt widerumb gesund worden; Konig Otto 
„komnit hierauf in Reussen zu Konig Georgen seineii Veivvandten, 
„und von dannen zum Herzogen von Glogau, allwo er sich mit 
„dessen Tochter in eine Ehe-Vei-bundnuss einlasset". 

A§a dara : dupa ce Lidislatt Apor ^innse in robia cat-va timp 
pe Ottone, regele Serbiel §i regele Bulgariel afl intervenit amfndol 
cu anienintarl, cerfind ca sa '1 libereze ; atunci Ladislafl a dat pe 
Ottone In manile Domnulul Romanilor, care s'a aratat §i mal crud, 
ba cat p'aci erS- chlar sa omtire pe regele, carula insa i-aQ venit in 
ajutor femeile dela Curte, amejind pe Domnul prin tot felul de 
mijidce babesci, speriandu'l mereO, mal cu sama D(5mna, ceeace 
sumarele de mal sus nu ni-o spun, dar lata textual : 

Nu hijrt, was da geechaoh. 
Dem laydjgen Walac)i 
Ward aber wider we, 
Verrer wirs denn e. 
Da spraoh aver sein Praw: 
Nu aiech und achaw, 
Wer wider Got vicht, 
Wie er daa richt ! . . ., 

astfel ca Domnul Romanilor lasa in sfir^it vr6nd-nevr6nd pe regele 
sa piece, facendu'I scapat in Galitia, lar de acolo !n Prusia. 

Fantanele cele grupate de Katpna conflrma unanim rela^iunea 
hil Ottocar de Horneck in trilsurele'I cele esen^ialo, mal explicit In spe- 
cie Henricus Oettinganus: nMCCGVlI. Rex Otto ut magis Ungariam 
„tenere posset, consiiio Ungarorum ei despondetur fliia duels Lridislai 
„Trans3ilvani ; sed postea insidiis Alberti caesaris per Ungaros et 
„ipsum Ladislaum capitur: plus anno detinetur. MCCCVIII. Otto 
„rex liberatur; per Prussiam, Russiam venit; ducis Glogaviae tiliam 

51,««. IV. 12 



y Google 



„m via despondet" . Numal particularitatea robiel la Mircea-voda, 
unde regele Ottone er^ sa. fte chlar omorit, nu se gasesce aluri 
decat la Ottokar de Horneck, mftcar-ca o alusiuoe se afia §i 'n 
Chronicon Salisburgense: „diu in captivitate detentus, et mortis 
periculum vix evasit". 

Este f{5rte suggestiva la Ottocar de Horneck interven^iunea 
regelul Serbiel §i al Bulgariel in favdrea lul Ottone, sub cuvint ca 
el se inrudesc cu dinsul prin alian^a cu regele unguresc Bela : 

Nu gestund darnach unlaag, 

Daz der Kunig von Syrvey 

Dnd der von Pulgrey 

Fur die Warhait vemomen 

Von Kawflewten, dy dar chomen, 

Daz derBelb Man 

Sew von Sypp gehort an: 

Wann sy warn auch an Underwint 

Kunig Welana Tochter Cliind, 

Als auch der Kunig Ott was . . . 



In adev6r, princlpele bulgaresc Mihail dela Vidin era ginerele rege- 
lul serbesc Stefan Milutin, care intr'una din casatoriile sale ^inuse 
pe nep6ta a regelul Bela IV, amindol dara, „der Kunig von 
Sy^rvey und der von Pulgrey", eraQ direct saa indirect rubedenil 
cu regele Ottone. Nemic nu p6te ft mal doveditor despre vaMrea 
informafiunilor lul Ottocar de Horneck, pe cart totufl Rosier nu 
se sfiesce a le boteza legendare: „der ganze Bericht hat etwas von 
dem Zuschnitt einer Legende". 

Ambasada cea serbo-bulgara avusese o consecin^a de o noto- 
rletate a§a ^icSnd europeana, 51 anume filca cea frumdsa a lul 
Ladislati Apor, motivul robiel regelul Ottone, a fost casatorita, cu 
filul lul Stefan Milutin, provotand din partea Papel excomuni- 
ca^iune a voevodulul transilvan la 1309 : „quod inter Nobiletn vi- 
„rum Ladislaum Wayvodam Transilvanum et dominum Stephanum 
„Regem Servie tractatus habitus fuerat de fllia ipsius Ladislai, ca- 
„tholica quidem et ex catholicis orta parentibus. . ." Ambasadoril 
dara aveatt aerul nu atftta de a scSpa pe regele Ottone pe cat maH 
mult acela de a departs pe un logodnic : promJsa Bavarezulul, 
f6ta a fost data Sorbulul, mandra Saculanca trecfind dela un rege 
la un alt rege. Orl-§i-cum, plecand din Ardd, ambasada duse peste 
Dunare vestea cea patetica despre suferinjele regalulul prisonier, 



y Google 



ceea-ce mi se pare a fl format simburele unel balade poporane 
serbe, dupa cum o vom ved6 mal jos. 

Unde 6re fosf a inchis regele Ottone, de'ntaiu la Ladislatl Apor 
§i apol la Mircea-voda? Ottocar de Horneck nu nl-o spune, dar nu 
e tocmal greO de a nemeri cele dou6 re^edinje, mal bine ^icfind 
cele dou6 temnife. 

La 1309 Ladislafl Apor re^edea In Deva, de unde scriea „amicis 
suis charissimis universitati Saxonum de Cibinio" §i de unde in 
afacerl eclesiastice corespundea cu cardinalul Gentile. Cu atat mal 
virtos la 1307 voevodul transilvan trebula sa fl ^e^ut tot acolo 
^i ^inea inchis pe regele Ottone la Deva, eel ma! puternic vechlu 
castel din Transilvanla lntr6ga, pe care pSnfl asta^I II admira ca- 
letorul §i de unde neminea n'ar fi fost in stare de a smulge pe 
cine-va din manile lul Ladislatl Apor. Deva n'a fost nicl o data a 
Basarabilor, de^i nu e departe la nord de Hajeg, pe care in secolul 
XIII II stapanisera fara Intrerumpere voevo^il oltenesci ^i unde se 
vede a fl stat atuncl Mircea-voda, astfel ca regele Ottone dintr'o 
temnifa In alta a trecut sub o buna paza Id apropiare, cad o ase- 
menea prada nici nu putea sa se expuna la o mare distanja. Astfel 
ambele re^edin^e sint indicate; voevodul unguresc In Deva la 1307 
§i eel romanesc in Ha^eg la 1308. Prin ambasada lul Stefan Mi- 
lutin numele Hajegulul strabfitu cu acea ocasiune la Serb! cu repu- 
tajiunea de o vestita inchisrtre. Cu schimbarea „cralului Ottone" 
in eroul poporan „Marco Crai^orul", o balada serba ne povestesce 
acela§l motiv epic al scaparil dintr'o teribila robia prin ajutorul 
femeil, Intocmal ca fi'n relafiunea lul Ottocar de Horneck, lar loca- 
litatea aci se precis6za ca „afurisita temni^a din Hajeg" : 

Bose ihjir! Ha cBei' Te6e aaial 
EaKEB CJeuie AenEfiama MapKo! 
Katcas na je ^Hac y TaxHHi],H, 

y TaBHHiyt Aaa^KOJ npoKJieroj, 

de unde vine scaparea prin fllca regelul de Ha^eg : 

Ho yraeaa JiHjeny fljeBOjity, 
Muiy inTJepiij Kpajija on AsaKa. 

sa nu ult a observa ca deja Bezsonov a expficat prin ^Hateg" 
termenul topic serbesc ^Abek" din punctul de vedere fonetic, fara 
a fi dat toto-data peste firul istoric. Ambasada lut Stefan Milutin 
la Deva §i apol casatoria fllcel lul Ladislatt Apor cu fllul lul Stefan 



y Google 



CLXXX 

Milutin iimpe^esce acutna prima origine a baladel poporane serbe, 
unde un procedeQ folkloristic obicinuit a suplantat pe regele Ot- 
Ume prin stereotipul Marco Crai^orul, un personaglu real de pe la 
finea acelula^l secol, cunoscut du^nian al Romanilor, dar care n'a 
fost nic^ n data la Hajeg. 



Plecilnd din Ha^eg, nu de pe alurJ, regele Ottone ajunse In 
Galijia fara a cad6 din noQ in manile lul Ladislatt Apor, cacl nu 
trecuse nicairl prin Transilvania ^i nici prin cercurl ungurescT, ci 
prin Cri^iana §i prin Maramura^, pe unde I'aQ condus printre Ro- 
man! nesce calauze de ale lul Mircea-voda. Ottone mat avea cu 
sine un amic devotat Maghlar, Emeric de Ser6ny, caruta drept gra- 
titudine I-a acordat in urma nobleja bavareza. 

Aducerea lui Ottone rob la Szegedin ^i gonirea de acolo, pe 
carl le povestesce numal Chronicon Posoniense, intemeiat pe un 
sgoniot fals, sint desmin^ite prin unanimitatea fantanclor §1 chiar 
prin bunul sim^. data stapan pe Ottone, Mircea-voda nu I'a dat 
inapol lul LadisIaQ Apor, niacar ca era o legaturA la mijloc; cu 
atat ^i mal pu^in dara ar fi avut nevoe de a'l trimite la Szegedin; 
lar Ladislatl Apor la rindul seU, daca ar fi reluat pe Ottone dela 
Mircea-voda, (Sra^l nu I'ar fi dat partizanilor lul Carol-Robert, carula 
1-a fost vrajraa^ piua la 1310. Apol mal este ce va. Din Szegedin 
regele eel gonit ar fi fost dus la Dunare |i pe apa in sus, nu 
expulsat prin Galijia. 

Rumbrea cea cul^sa in Chronicon Posoniense este invederat 
absurda, dar totu.^I e interesanta prin rolul ce se da aci Magi- 
strnlul Ugrin, acelula^I care, cu 17 ani inainte, se incercase prin 
fav<irea lui Andreiu III de a rapi dela BasarabI Fagara5ul ^i care de 
asta data, devotat lul Carol-Robert, umbia pe semne sa apuce po 
Ottone ; „Ladizlaus Boyvoda Ottonem Magistro Ugrino pre manibus, 
„faventi Karolo regi, in Zegedino tradidit ad suum libitum, qui 
nPOstmodum dictum Ottonem Ducem de regno expulerunt". Bus- 
man cu Danvodil, Magistral Ugrin va fi uneltit acuma contra lul 
Mircea-voda, In adevSr, voevodul olteiiesc cauta recunoscin^a dela 
viitorul rege al Ungariel, orl-care va put6 sa isbut^sca, fie Carol- 
RoI)ert, fie altul, dupa cum o spune Ottocar de ITorneck : 

. . . Fnim mill Er 
Von (lorn Chnnig climiftigen; 



y Google 



CLXXXI 

dec! acea recunoscinta o ca§tiga nicl prin mijlocirea tocniai a Ma- 
gistrulul Ugrin, nici predand pe Ottone d'a-dreptui lui Carol-Robert 
care sigur nu era Incft, ci mal injelepjesce decat t6te a scos pe 
Ottone immediat afara din Ungaria, ba chtar §i acesta it renianea 
indatorit la cas de a recapSta cor6na, ceea ce era f(5rte cu putin^a 
in starea lucrurilor. 



Sa recapitulez. Urcat pe tron la 1,298, Mircea-voda perde pe 
la 1299 Fagaragul, pe care insa il reiea dela Ungurl Inainte de 1307, 
devenind aliat cu voevodul transilvan Ladislafl Apor. Preocupat de 
Transilvania, el nu se mal amesteca in afacerile Bnlgariei ca in 
trecut fratele sett Dan-voda, ci se a§6^a la capfitul opus al Olteniel 
In Hafeg, unde la 1308 primesce rob spre pftstrare pe regele Ot- 
tone, prins de Ladislafl Apor; dar dupa un interval de tinip se 
resgandesce ^i'l face scapat in Galijia. Povestind acest epizod, con- 
timpuranul Ottocar de Hbrneck ne spune ca Domnul Romanilor 
era In t6te privin^le mal puternic decat voevodul transilvan ^i 
decat principil eel de peste Dunare: 

Zu deii Walachen, 

Der an alien Sacheri 

Herre ob den andern waa. . . 



S 36. Alexandru-voda : Periodul sub regele Carol-Robert. 



Bibliogratla : Hivuhii, Basarabil p. 6. — Archive istorici U H p. '.—Fntino, Mstupi'i 
p. 14 &iq. — A. Xenopol, Istoda t. I[ p. 77 8'j. — Luecari, Copioao ristretto p. 49; off. 
Gebhardi, Gpgch. d. Wal. p. 2S1. — D'Ohgson, Hint, des Mongols t- IV p. 755 aq. ; cfr. 
Bpyirfc in ^iyPH. Mbh. Hap. IIpoCBlilueHifl 1878 t. CC p. 235. - BoUae, Topographio 
de la Roumanie, Paris 1885 in-8 p. 25. ~ Tlieiner, Monumenta Hun.gariae, Bomae 1859 
in-4 p. 513. — To. Cantacuienus, Historiarum 1. IV, ed. S'lhopen, Bonae 1828 ir,-8 t. I 
p. 175, 475. - FiiacBBK Jl^pynjTBa cpCcne cjioBecHOCTH t. XIT p. 450. — DanUo. IKhbo- 
TH KpaJijcBa p. 181. — Engd, Geach. d. Bulgaren p. 445. - Katona, Hist, critica t. VIK 
p. His. — HeinriiA ron Muglein, in Kovachich, Sauimlung kleiner Stticke, Ofen ISO.') 
in-8 t I p. 92 sq. - Frrjir, Cod. Diplom. t. IX vol. 2 p. 307. — Walther, Ros Michaelis, 
in Papiu, Teaaur t, I. p. 31 ; cfr. Bauer, MSmolres sur la Vaiacliie, Pianoroi-t 1778 in-8 
p. 180; Sulzer, Oesch. d. tranaalp. Daciens t. 1 p. 837. .. 

Se Intamplase ca dol principl contimpuran! din orientul Eu- 
ropel sa domn^sca de o potriva fle-care cate o jumatate de secol: 



y Google 



cincl-^ect de anl statuse pe tron Impfiratul bizantin loan Paleolog 
dela 1341 pina la 1391, 51 tot cincl-^ecl de anl Domnul romanesc Ale- 
xandra Basaraba dela 1310 pina pe la 1360 : 0. regi-longevitate 
excepjionala chiar in istoria universaia. 

Afara de §tefan eel Mare, nicl un voevod moldovenesc satl 
muntenesc n'a indeplinlt fapte mal stralucite decat Alexandra Ba- 
saraba, cunoscute |i recunoscute in strainatate, vit6z fara s6m6n 
51 minte politics la culme ; dar totu^l cronicaril no^tri il mic^ur6za, 
n cfuntesc, il desfigur6za, ba uniT nicl nu'l ating mScar. Plna §i 
eel mal critic, Constantin capitanul Filipescu, se multumesce de a 
^ice; „Ce sa fi luerat el in Domnia lul, nimeni nu scrie". 

Inainte de a se fl urcat pe tron, Alexandra- vo da luase in easa- 
toria pe flica kinezulul oltenesc Ivancu din ramura Basarabilor co- 
lor doljenl, dintre carl fusesera voevo^il Mihaifl Lit6nul §i Barbat, 
astfel ca vechea du§mania intra Letinl §i Intre Romana^enl s'a stins 
in pers6na fliulul lul Mircea I. In primele dou6-trel decennie din 
domnirea lul Alexandru-voda, socral seti Ivancu Basaraba exercita 
o mare inrlurire asupra afacerilor Statulul. In urniat6rele decennie 
Inriurire tot a^a de mare exercita Vladislad Basaraba, filul 
lul Alexandru-voda din prima cisatoria. Din causa acestor marl 
inriurirl succesive s'a produs Incurcatura In istoria munten6sca, 
§terg6ndu-se pina la un punct propria personalitate a lul Alexan- 
dru-voda. 

In unele isv6re slavice cunoscute lul Fotino : „i:-j{j.6iv 
roajToSip" ^i ,,^ (jsi>ptx7j ypovoXovla,,, Ivancu Basaraba §i Vladislav 
Basaraba figurand in locul lul Alexandru-voda cu titlul de„ voe- 
vo^l", care dupa obicelul serbesc nu insemn6za pe DomnI, ci pe 
hatmanl, de unde fir6sca eonfusiune, Fotino a pus pe „'Iu)v Baoaa- 
pA^a BoEptseat" §1 pe .BXaStiXip BoepiSac BaoootpApa?* ca nesce Domnl 
deosebijl inainte de Alexandru-voda. Ivancu apare aci ca fost Ban 
al Craiovel, ^MjcAvoc rtjc Kpa7t<opai:", mal corect Basaraba din Dolj, 
ceea ce se potrivesce; §i pe dinsul, ca §i pe Vladislav Basaraba, 11 
face Fotino pe amindol frajl cu Alexandra voda, ceea ce de loc nu 
se potrivesce. CapStand astfel done numl, carora le trebuia o or- 
dine cronologica, Fotino combina pentru Ion Basaraba durata dela 
anul 1325 pina la 1340, lar pentru Vladislav Basaraba 1340—1345, 
lasand apol 1345—1356 pentru Alexandru-voda. 

D. Xenopol a^^^a pe Vladislav Basaraba la locul eel cuvenit, 
adeca dupa Alexandru voda, §1 ac6rda acestula din urma o domnia 



y Google 



CLXiXIII 

de patru-^ecl de ani : 1320 — 1360, Insa totu^l il rftpesce un de- 
ceniQ 1310—1320, In care baga pe acela§l Ivancu Basaraba. D. 
Xenopol nu se Intemelaza aci pe fantanele lul Fotino, ci pe un alt 
text Slavic, pe care eti I'am analisat deja in studiul despre „Ba- 
sarabl", de unde lata pasaglul: „Aci este locul de a vindeca un 
„text, pe care reti Tad imbolnavit unit istorici al no^tri, de^i In 
„fond el eyte tot ce p6te fimai sanatos. Vestitul impfirat serbesc 
„Stefan Du§an, vorbind despre coalijiunea tuturor popbrelor Inve- 
„cinate carl navaiisera asupra tatalul sett Stefan dela Dectan la 
„1330, numesce intre du^manl : „SAf^m fi,f Au^fi ^Akn f«M-^ h l^iCifiE'6 

„HsiHKd TdCTd daf^CH^pd U^fA CfMtrh. »CHB8l|IH);k MpkHUH^k TdTdflk H 

„rocno^cTBo cdiUKo H n()o<iTH)(k c^hiuHH^k rocnd^d", adecA: Aldxandru 
ntarul Bulgarilor, fi Ivanco Basaraba socrul Janilul Alexahdru al 
„tnvecinatilor Negri-TatarT, §i domnia Sas6sca, fi aljl domnl cu 
„dinsul. In paleografla cirilica lesne confundanduse grupul a cu 
„grupul ra, fiind-ca Inacestadin urma i este legat cu a prirttr'o li- 
„niu^ care'l as6m$na cu cirilicul s, In loc de rocno^rree cduiKo'* 
„editorul Novakovi6 (Zakonik, 1870 p. XXIII) citise rocnoACTBo 
„wuiKo, ca ^i cand ar fi vorba despre lagil din Moldova satl cine 
„mal scie despre ce, pe cand sint in joe numal Sa^il din Tran- 
„silvania, ..dominium Saxonum", cdiuK* fiind In vechea serb^sca un 
„adjectiv dela Odck, de ex.: cduiKHiHk nUridik = via Saxonum" (Da- 
„nicic, Rjecnik, III. 81). Apol pe Ivanco Basaraba istorici! I'atl pre- 
„facut in Domn al ferel-RomAnesct, pe cand el era numal socrul 
„Domnulul: „TdCT ^M^m^fi i^dpd^.lar acel Domn nu era Alexandru 
„din Bulgaria, menjionat deja deosebit in acela^l text, ci era celebrul 
„ Alexandru Basaraba, pe care Stefan Du-^an II numesce aci tzar 
„al N^rilor TatarK, Intelegfind prin ac6sta „Nigra Cumania", dupa 
„cum numlatl atunci Unguril Romania (1st. crit I, 99). Cand d. 
„XenopoI ^ice: „lvancu Basarab, 1310— 1320, este umia^ul §i pro- 
pbabii filul lul Radu Negru saQ Tugomir Basarab. Despre acest 
„Ivancu se spune in legile sirbesci ale lut Stefan Du^an ca el ca 
„Domn al Valachiel ar fi ajutat Jarulul bulgar Mihail {1323—1331) 
„tn lupta acestula contra imperiulul bizantin. Ivancu Basarab, ur- 
„mand exemplulul dat de tatai seti Radu Negru, marita pe fata 
„\\ii dupa Alexandru, nepotui ^i urma|ul in tronul bulgaresc a lul 
, Mihail etc. etc." — In tote acestea ne surprinde mat ales aritmetica 
„autorulul, in puterea cariKa un Domn mort la 1320 merge totu^l 
„Ia resbolu intre ani! 1323—1331, dupA ce de de-mult murise..." 



y Google 



CLXSSIV 

Inca data, in textul serbesc eel de niaT sus se vorbesce f6rte 
limpede despre dol Alexandri: 

1. Aloxandru 't&p HjibrapoHi>>:. 

2. Alexandru >tiap ^pbHunii TaTapb», 

lar Ivancu Basaraba este numit socru al celul de al doilea, nicl 
de cum al celul de'ntaiu, gi decl nu pOte fi nicl o umbra de in- 
doela ca nu e vorba de socrul principelui bulgaresc Alexandru, ci 
anume al principelui romanesc Alexandru. Ceea ce zSpacise pe d. 
Xenopol este ca in textul serbesc se menjion^za dol tzarl bulga- 
rescl: atat pe Mihail, care domnia in realitate in momentul luptel 
^i a §i fost ucis in acea bat-alia, precum §i pe Alexandru, care a 
devenit tzar in urma immediat dupa resbolu ^i luase de asemenea 
parte la acea bStalia, amindol astfel tzarl bulgfirescl In cursul ace- 
lula^i an 1830, fiind raentionaji cu acela^l titlu in textul serbesc 
eel scris mai tar^iii. 

Nici un voevod oltenesc Ivancu Basaraba ca la d. Xenopol 
n'a existat; Ivancu Basaraba Insa din Fotino, de^i n'a domnit, 
totu§1 e interesant prin particularitatea ca fusese din Dolj, „M;rdvoc 
Tifi Kfiaftotfiac, ceea ce nu se spune acolo despre cel-laip ; era dara 
din ramura cea dolj6na a Basarabilor, pote filu al lul Mihaiu-voda 
Lit6nul saQ al lul Barbat-voda, ruda de aprtipe in orl-ce cas. Pe 
cand traia inca Mircea-voda, casatoria fltulul set! Alexandru cu flica 
lui Ivancu era o alianfade o Inalta injelepciune poUtica, sting6nd 
vra^mt^ia intre cele dou6 puternice ramure basirabescl fi asigu- 
rand la ulteriora alegere domn^sca ginerelui celul romanaf^n spri- 
jinul socrulut celui dolj^n. 

Desfiinjandu se voevodatui eel imagtnar al lul Ivancu Basaraba, 
dupa cum am desliin^at mat sus pe al lul Stefan Mallat Basaraba, sa 
restituim lul Alexandru Basaraba IntrSga durata reala a domnirii 
sale cu iucepere dela 1310, data ce'i flx6za cronica munten^sca cea 
veche din Luccari. 



Sub Mircea-voda trebuia sa fi Inceput deja a se ilustra filul 
sell Alexandru, care nu mal era copil. Vrista acestul principe se 
pote calcula In urmatorul mod. La 1330, in rfisbolul contra Ungu- 
rilor, el avea deja fll in capul o^tirii, de sigur pe eel dol mai marl 
Nicolae §i Vladislav, carl nu puteaO sa fie atuncl maJ mid de vr'o 
20 — 25 de anl, prin urmare nascu^l pe la 1305 — 1310, a§a ca ta- 



y Google 



tal lor era pe la 1305 eel pujin de 20 de anl. A^a darft Alexandru, 
nasout el-insu§! pe la 1280, era de vr'o 30 de anl cftnd s'a urcat 
pe tronul oltenesc. Pina atuncf, pe cand Mircea-vodi era re^nut 
in Hajeg, filul sett Alexandru, viitorul prim intemeiator al Statulul 
'ferel-RomanescI, incepuse a se call la lupte, pogorinduse din Pft- 
gara^ §i cuprin(J&nd p<51ele Carpa^ilor la stanga Oltulu!, ma! Intalu 
Muscelul, apol Arge^ul, 

Cronica lul Constantin capitanul Filipescu nu scie nemic de- 
spre faptele lul Alexandru Basaraba, dar il da un supranume f<5rte 
caracteristic, pe care el-msu§T nu'l pricepe : „Dupa ce aa pent Dan- 
„voda, afi statut la Domnie Alexandru-voda, cure le zic sa fie 
„fost de fellul lul Campulung6n", !ar In sumar il numesce: 
„A.lexandrH-voda Campulung^n". Ca fliu al lul Mircea I, ca ne- 
pot de frate al lul Dan I, Alexandru-voda era Romanat^n, In orice 
mod Olt^n, nici decum Muscel^n. De unde dara ac^ta porccia de 
Campulung6n? Pe Mircea eel Mare unil (§ 31) 11 numlafl „Co- 
zianul', fiind ca cladise mar6{a manastire a Coziet, de care s'a in- 
grijit tot-d'a-una. Alexandru-voda insa n'a ciadit nicl o data vreo 
manastire, nicl pe alurl, nicl la Campulung. Supranumele seU de 
Camputung^n cata dara sa alba o alta sorginte. 

Pe la flnea seeolulut XTII, pe timpul lul Dan-voda sad ce-va 
inal 'nainte, un „Laurentlus", fie Ungur, fie Saculu safl Sas, caci 
numele nu lamuresce, Roman nu era nicl Intr'un cas, apucase Mus- 
celul ^i '§1 dedea titlul de „Comes de Campolongo", Tot ce se scie 
despre dinsul este o p^tra funeiara cu inscrip^iunea : „Hic iacet 
Laurentius CJomes de Campolongo Anno MCCC". La 1300 dara el 
a murit. Nu cum-va in r6sbolu ? Alt conte strain n'a mal fost in 
urma la Campulung; dar tocmal anul 1300 coincida cu tinere^ile 
acelul Alexandru-voda, carula poporul ii pusese porecla de „Cani- 
pulung^nul', nu pentru ca se nascuse acolo, ci pentru ca acolo 
a fost primul voevod oltenesc, a^e^at in scaunul Muscelulul ca 
intr'un punct strategic, de unde sa'§I intln^a posesiunile mal de- 
parte, neapfirat mal intalu Arge§ul. De aci tradi^iunea despre un 
Negru-voda venit din Fagara§ la Campulung §i apol la Arge^, tre 
cimd mal tarsia OltuI §i ales Domn de catra BasarabI, da, ales Ale- 
xandru-voda la 1310 dupa mrtrtea tataiul seQ Mircea I, ales insa 
nu pentru ca era fliu de Domn, ci pentru ca se aratase deja ca 
eel mal vrednic dintre kinezl. 

La urcarea sa pe tron, afara de Oltenia, afara de Hajeg fi de 



y Google 



Fagara§ cu o (&^i& teritoriala intermediarfL din Srlva Blacorun, 
Alexandra- voda stapania In Muntenw. Teleortnanul §i Vla^ca la 
Duaftre, ICuscelul §i Arge^ul in Carpa^T. In intervalul dintre 1810 
— 1330 sarcina cea mare a noulul voevod era de a mal umple la 
cunele Munteniel in direcfiunea spre gurele Dunaril. Dupft preji^sa 
cronica din Luccari, Alexandru-voda, numit aci expres Negro 
Voievoda: „fabric6 la citta in Campolongo, e tirb alcune cor- 
„tine di matoni in Bucuriste, Targoviste, Floe, e Busa". El ter- 
minase dara mal Intaiu de Wte Campulungul, pe care in adev6r il 
apucase dela contele Lauren^iO Inca sub Mircea-voda pe la 1300, 
§i incepu in urma a intemeia treptat Tirgovi^tea, Bucurescil, Bu- 
z6ul §i Ora§ulde-FlocT. El n'a fundat nemic in Oltenia, cdci acolo 
nu era trebuin^a de cucerire; nici in Teleorman fi'n Vla^ca, cuce- 
rite mal de'nainte de catra unclilusetl Dan-voda, caruia 1 se da- 
tor^za p(5te direct safl indirect Tumul-Magurele §i Glurgiul. Pina 
la Braila ^ pina la Rimnicul-sarat Alexandru-voda nu ajunse in 
prima peri<5da dintre anil 13)0 — 1340. 

Pe teritoriul eel cucerit erafl mal mulp voevo^l saO kinezi 
Romant, age^a^t acolo din trecut, dupa cum o scim deja din di- 
ploma regelul Bela IV din 1247, §i o mul^ime de Curaanl cu ca- 
peteniile lor, intin^endu-se spre resarit peste Moldova, unde mai 
remasesera inca Tatarl sail Mongoll dupa m(5rtea falmosulul ban 
Noga. Este de regretat ca orientalistul D'Ohsson, istoricul posteri- 
ta^il lul Cinghis ban pina la Tamerlan, nu se preocupa de regiunea 
Dunaril ; din fericire insa el reproduce un extract din scriitorul 
arab Nowairi chiar din secolul XTV, de unde nol vedem ca ce-va 
dupa anul 1300 Mongolil ocupaQ incA o parte resarit6na din f6ra- 
RomAn^sca, aproplata de Dunare §i pe care o numlafl din§il „Ava- 
lac", ceeace deja profesorul Brun a explicat'o prin „Valah". E de 
cre^ut ca Mongolil se intindeaU cam pina la lalomifa, unde vechiul 
Ora§ de-FlocI, la Luccari Floe, n'are a face cu cuvintul ^Plota" : 
„ville des flottes", dupa cum o presupunea Boliac, care nu sciea 
ca „Flota" nu avea sensul de corabit niel ctilar in limbile neo- 
latine din Occident pina la secolul XVI, ei Ora§uI-de-F)ocI este pur 
§i simplu o romanizare din tatarul „Iflok". Distrietul lalomi^a pen- 
tru Mongoll era Iflok = RomanI, precum districtul invecinat era 
slavonesce pentru Bulgari cu acela^l injeles: Vla^ca- Cuprin^end 
Iflocul, Alexandru-voda gasise acolo pe Dunare o localitate impor- 
tanta, intemeiand Ora^ul-delfloc, adeci intarind un pjnct strategic 



y Google 



CLXXXVII 

§i comercial. De aceiatjf natura cata sa fl fost cele lalte creatiuni 
topice— Tirgovi|tea, Bucurescil 51 Buzeul, nesce sate anteri<5re de- 
venind tlrgi]§(5re ^i'n urnia tirgurl : „tiro alcune cortine di matoni". 
Cucerirea Munteniel de catra Alexandru-voda fiisese jnlesnita 
pe de parte prin numer(5sa populafiune curat roman^sca de acolo, 
constituita mal de'nainte din kinezatur! saQ mid Statule^e solidare 
intre dinsele, pe de alta parte prin principiul de subordinare, nu 
de subjugare; cu alte cuvinte, voevodul oltenesc eel biruitor, acunia 
Domn al ferel-RomanescT, nu se facea stSpan, ci nuraa! suzeran, 
lar kinexil eel biruifl nu cadeatl in robia, ci devenlatl nunial va- 
sal!, platind un tribut pe an §i ajutorul de (5ste la cas de tre- 
buinja, nemic mal mult. Raportul kinezilor muntenescl catra Dom- 
nul ^erel-Ronianesci era acela^l ca ^i raportul kinezilor oltenesci, 
unii §i ceMal^l de potrivfl din casta Basarabilor. Afara de raarele 
drept policie de a alege pe Doran §i de a fi eligibill, aeelafl posi- 
^iune kineziala aveafl capeteniile Cumanilor din Muntenia, „§ol- 
danil" §i ^olanil", carl !nsa, daea remaneatl In \6rSi, nu intftr^atl 
de a se romaniza. 

Iniputernicit printr'o munca de vr'o dou6-^ecl de anl, con- 
siderat acum cu drept cuvint de catra Slavl trans-danubianl ca 
„tzar al Negrilor-Tatari", cad stapania peste mare parte de Cu- 
manT, Alexandru-voda pe de o parte a gonit pe Ungurl din Se- 
verin, dand ^ret pentru prima 6r& numele de „Ungro-vlachia", 
adeca teritoriQ romanesc §i unguresc sati pe ambele laturl ale Car- 
pa^ilor, lar pe de alta parte s'a amestecat f6rte energic in aface- 
rile Bulgariei. La 1323 rfimanfind vacant tronul imperial din Tir- 
nov, il apuca Domnul Vidinuliii Mihail, sus^inut raal cu sama de 
Alexandru-vodil, care i-a dat Insemnata 6ste de Roraanl §i de 

CumanI: „6 Ss rqv zs lHav mp^iv.m i')va-(aY<"^ xal e; Ou ^Xf fJpJ-^/wv v.%Z7: 
a'>;t[i.a-/ioiv O'jx 6XiYY]v, stt Sk x%i Xxutt-.xvjv napaXapiov", SCrie CU EC^Sta OCa- 

siune contirapuranul Cantacuzen. Intr'un alt pasagtu, dupa m(irteii 
lui Mihail, tot Cantacuzen ne vorbesce sub anul 1331 despre un alt 
puternic njutor romanesc tramis Bulgarilor contra Bizantinilor, undo 
ne spune tot-o data ca Romanil se bat intocmai ca §i Tataril, fiind 
mal tofl caiarl arca§l §i chtar buciumand tataresce : „vonba; Si o 

„r^ Iwjtt'.y.^, aaXTTi-fft ypp^ix'.''... Se p(5te ^ice ca ambii impfirajl sui;cesivl 



y Google 



CLxxxvin 

dela Tirnov, Mihail .^i Alexandru, datorisera cor6na mal cu deose- 
bire Domnulul ferel -Roman escl. Este interesant ci in vecWul po- 
nielnic al unel manastiil bulgare din Macedonia Intre binefac^torl 
e Inserts Alexandru-vodS, al cftrula nume are aci o scurtare curi(5sa 
Olur: „Ojaypa BoeBoae Bjiai", apropiata de scurtarile slavice ale ace- 
luta§i nume: Olel, Olelko, Olui, dar diferinci prin final. Se pare ca 
lul Alexandru- voda \\ ^iceati Cumanil ;,01ur-voda", cacl un nume 
cumanic aprdpe identic nOvlur" ne intimpina de doufi orK in ve- 
stita poema rus6sc5 medievala despre expedi^iunea principelul Igor 
contra Cumanilor. 

Sub raportul religios Alexandruvoda era din capul loculul 
de toleran^ extrema. Amic cu Cumanii, intre car! erau maho- 
metanl §i eraH ^i buddhi^tl, el traia fra^esce cu pravoslavnicil Bul- 
garl, dar nu era retlvfi^ut nici la Roma. La 1327 Papa loan XXII 
n adresa o bula ^Dilecto filio nobili viro Bazaras Woyvode Trans- 
alpino", unde il numesce bun catolic : „tanquam princeps devotus 
catholicus", Intocmal dupa cum se adresa cu aceJa^l ocasiune catra 
voevodul Transilvaniel, catra banul Slavonie! ^\ catra contele Sa- 
lomon al Bra^ovulul. Acesta din urma, prieten cu Alexandruvoda, 
se vede a fi fost acela care la 1380 a dat Romanilor o c^ta au- 
xiliara de Sa^I contra Serbiel. Sa se constate ca intre 1320 — 1330 
elementul sasesc din Ard61 arata, mal mult ca orl-cand alta data, 
vide nesupunere la autoritatea ungurfeca, o neastlmpSrata velei- 
tate de neatirnare, ^i de sigur ca. nu pufin a concurs la ac6sta In- 
demnul lul Alexandru-voda. Intr'o buia papala contele Bra^ovulul 
pus la 1327 pe acela^i linia cu voevodul Transilvaniel, este ce-va 
care merita de a nu fi trecut din vedere. 

Bespre resbo!ul contra Serbiel eQ am vorbit deja. Cronica con- 
timpurana a archiepiscopulul Danilo ne spune ca impfiratul bulgar 
Mihail cu to^l alia^il sel se mifca anume din Vidin : ^BtaaBHrt ce iwi* 
nCb cuiaMH CBOHHH OTS rpa;ia CBOiero cjiasbHaaro BbnaHa OTb ptKU r.iaro;iK>Mbiie 
^^oynaBa". Prin urmare, contingentul roinanesc trecfend Dunarea la 
Calafat, e evident cS. se compunea din Doljenl, cu atat mal virtos ca 
in fruntea lor se afla tocmal kinezul cralov^n Ivancu Basaraba, 
socrul Domnului, lar cu dinsul se aflafl §i Sa§i!, carl flguratt in 
resbolu pe linga Roman! §i nicl nu puteafl strabate In Serbia decat 
numal prin Oltenia. Dupa textul serbesc eel dela Stefan Du^an se 
in^elege ca tot Ivancu Basaraba, afara de RomanI §i de Sa§i, mal 
conducea alte cate-va cete senioriale aliate cu Sa^il, pdte din Sacuil 



y Google 



eel nemulfumiti de Ungaria; „rocnoflCTBo camKo n npoiiixb (thbhhkb roc- 
noAa". Ac6sta se petrecea In luna lul lulJQ. Isbanda Serbilor a fost 
stralucita, gratia mat ales lul Stefan Du§an, atuncl baiat abia de 
18 an!. ImpSratul Mihail a fost ucis. P6te §i Ivancu Basaraba, de- 
spre care nu se mal scie nemic, de§i dupa fantana cea slavica a 
lul Fotino s'ar put6 admite ca socrul Doranulul s'a intors in t^ra 
§i va fi luat parte la lupta contra Ungurilor, lupta urmata nu 
mal departe decat in Septembre din acelagi an. Regele unguresc 
Carol-Robert, cre^find pe Romftnl sdrobiJI §i voind a'^i resbuna pe 
prima linia pentru perderea Severinulut, pornesce o formidabiia 
armata asupra Olteniel, unde Insa a dat pept cu insu§I Alexandru- 
voda insofit da fiil se! : „Bazarab Olacuni et filios ejus", adeca de 
Nicolae §i de Vladislav, cacl al treilea dIu Radu-Negru nu se nas- 
cuse saQ se afla inca in copilaria. 

NicI data Unguril n'afl fost batup intr'un chip mal spulberat 
§i ma! ru^inos. Resbolul a durat peste tot vr'o f6se septemftnl, 
pina pe la 10 Noembre. tl descrie nu numal incidental o mul^ime 
de djplome dela Carol-Robert §i dela filu-seO Ludovic, dar mal ales 
pe larg do! contimpuran! : fantana din Thurotz sail din Chronicon 
Budense §i Enric de Muglein. Carol-Robert Intra in Oltenia, apuca 
Severinul §i puse acolo un Ban unguresc. Alexandruvodl s*a grabit 
a'l trimite o solia, propun6nd patru puncturl : 1". ced6za de buna 
voe Severinul cu ocolul lu! ; 2*. platesce 7000 marce de ai^int 
drept cheltuell de resbolu ; 3". se indatoreza a plati regulat tri- 
butul anual ; 4". va da ostatec pe unul din fiil sel la curtea regala. 
Sa piece dara maria ta in pace, ^ise Alexandruvoda drept inche- 
iare, cacl daca vel merge mal departe, o vel paji-o : „si veneritis 
ulterius, pericuium rainime evadetis". Carol-Robert a respuns solilor 
printr'o insulta grosolana, §i a mers inainte, cautani sa intalnfeca 
o^tirea roman^sca, pe care Insa n'o gasla nicairla. Locuitoril din 
drum doslaQ la munte cu hrana, cu vite, cu tot. Falnica armata 
ungur6sca nu ma! avea ce manca. Pina unde ? Punctul de plecare 
fiisese Severinul ; punctul de ajungere a fost ceta^uea Arge^ulul, 
dupa cum nl-o spune f(irte precis regele Ludovic, filul lul Carol- 
Robert, intr'o diploma din 1347 la Katona: „quum genitor noster 
.,ad recuperandas r^ni sui partes Transalpinas cum valido suo 
„ exercitu accedendo , ante castrum Argas castra metatus 
„fuisset. . ." Faja cu acest text positiv, indicatiunea localita^il e ne- 
controversabila. Decl dela Severin pina la Arge^ Carol-Robert mersese 



y Google 



cxc 

prin regiunea cea mal munt6sa §i cea mal padur6sa a Olteniel, 
prin Gorj ^i prin Valcea, cu o o^tire murind de f6me : „in terra 
„ignota, inter alpes et montes siivarum, victualia invenire nequiret, 
„famis inedia ipse Rex, Milites, et equi sui laborare protinus in- 
deeper unt". 

CeMtuea Arge§uiu!, „Castrum Argas", nu e Curtea-de-Arge^, 
care n'a fost nicl-o-data intarita, ci mal la nord In creerul Carpa- 
jilor, chlar pe malul Argefului, intr'o posi^iune selbatecS, este 
ruina numita Cetatea lul Negru-voda. Aci, ca §i 'n cronica 
din Luccari, Negru-voda e nu alt cine-va decat Alexandru Basaraba 
eel supranumit „Campulung6nul". Pogorit din Fdgarai pe la 1300 
pentru a goni pe Unguril contelul Laurenjid din Carapulung, in 
Muscel §i 'n Argeij el este Negru-voda eel istoric al legendel po- 
porane, mal mult decat anterioril Basarabl eel cu capetele negre 
pe st6g §i mal mult decat fiil sel Vladislatl 5I Radul, carl gSsira 
culbul deja gata. 

D. Xenopol nu eun6sce „castrum Argas", Intemeiandu-se numal 
pe pasaglul eel citat de mine in Archiva istoricd din caletorul polon 
Strykowski, unde ^ice : „RegeIe uiigar Carol radicSnd un resbolu 
„naprasnie asupra domnulul muntenesc Basaraba, fu batut eu de- 
„savlrsire prin stratagema de catra MuntenI §i Moldovenl, astfel 
„Incat eu pujin! al sei abia abia putu scapa cu fuga in Ungaria. 
„ Pe locul bdtdUct domnii muntenesd zidird bisericd §i rddkarA 
„trei sldlpi de p^trd, precum vS^ut eu-insumf ia 1574, intorc&ndu-mS 
„din Turda, dincolo de tirgu^orul Gherghi^a, dou6 ^ile de drum 
„dela oraful transilvan Sibilu, In mun^I. .." Strykowski confunda. 
SaQ ca el n'a in^eles inforniajiunea, orl ea n'a fost bine informat, 
orl mal probabil a ineureat propriele sale notice de caietoria, In 
loc de „Negru-voda" din Arge§, care In adev6r este in direc^iunea 
Sibilulul, punend tirgu^orul Gherghi^a din Prahova, eare are a face 
numal eu Bra§ovul. Biserica, despre care vorbesce Strykowski, se 
afla In realitate la ceta^uea lul Negru-vodft inca in secolul trecut, 
cand pomenesce generalul rusesc Bauer : „Ces villages sont si- 
„tu6s le long de la riviere d'Arges : Cita de NegruU Wodi, 
„ehapelle sur une tres haute montagne". De asemenea la Sulzer: 
„Tsehetatie Niegrului Wodi, eine auf einem hohen Ber^e 
„naehst dem Ardschisch stehende Kapelle". Tot ce pdte fi mai 
interesaut, este rolul strategic al acestel localita^i sub Mihalu Vi- 
t6zul, dol secoli §i mal bine dupa Alexandru- voda, cand ea era 



y Google 



CXCI 

deja veche ruina §i purta atuncl acelagi nume de Negru-vodfl. 
Contimpuranul Waltber, scriind In 1597 dupa o relafiune a logofB- 
tulut muntenesc Teodosie, tradusa polonesce, ne spune ca pe la 
1594, pe cand Turcil se intartatl in Tlrgovi^te, Mihalu Vit^zul, „a§- 
„teptapd ajuWre din Ard61 (vicini Transilvaniae Ducis desiderans 
„auxilia)" se retrflsese „ln fundul muntilor In vechea estate Negru- 
„vodd (in montium quasi fauces, ubi munitae olim arci'j Negra- 
„icoda)", pe care „o darflmasera de de-mult Turcil (a Turcis olim 
„demolitae apparent rudera)" 51 care totu^l In timp de resbolu 
„remanea un excelent loc de adapost (loco receptui aptissimo)". 
Nesci6nd romanesee, ci traducfind din polonesce, Walther voli cu 
orl-ce pre^ sa tn^el6ga numele local Negru-vodd, §i pe Negru la 
priceput bine prin latinul pniger", dar pe vodd prin polonul „woda" 
care vrea sft ^ica apS, §i astfel a explicat peste tot prin: „Nigra 
aqua". l>asanduse la parte acest quipro-quo, pasagiul din Wal- 
ther e f6rte important. Sub Alexandru-voda castelul purtase dara 
mal intaiu numele de Cetatea Arge^ulul, dupa cum II vedem In di- 
ploma regelut Ludovic ; apol dupa m6rtea lul Alexandru-voda, In 
memoria victoriel acestui mare principe, s'a pastrat la popor plnft 
asta^I „Cetatea lul Negruvoda". 

Carol-Robert nu Inaintase dara mai departe de Arge^, „castrum 
Argas", §i aci a fost batut pentru prima rtra. Istoricil no§tri 
nu menjion^za dou6 batftlie, dar aG fost doue in fapta, recu- 
noscute intr'un mod expres de catra insu§l Carol-Robert intr'o 
diploma din 1335, intarlta apol de regele Ludovic la 1354 : „nobis 
„in terra Transalpina, ubi per Bazarab Olacum et filios eius dictam 
„terram nostram Twinsalpinam, in praeiudicium Sacri Diadematis 
„Regii et nostri infldeliter detinentes, nobis et validum genti no- 
„strae, ibidem nobiscum habiti insultus hostilis, semel et se- 
„cundo in quibusdam locis districtis et silvosis indaginibus, flrmis 
„exstirpatis saevissime obviavit. .." Decl „semel et secundo" afl 
fost dou6 batalie, din cart prima llnga Arge§, unde Carol-Robert 
a fost atat de strimtorit, Incat se v6^u silit a cere pace: „treuga 
ordinata cum Bazarad et data flde". Ce a facut atunci Alexandru- 
voda? 

Batjocorit de catra semejul suveran al UngarieT, de catra unul 
din eel mal puternici monarch! al Europel, de catra acela care 
stetea cu un piclor la Neapole §i cu cela-lalt la Buda, Alexandru- 
voda trebula cu orlce prej sa'l sdrob^sca, fiind-ca alttel Carol- 



y Google 



CXCIl 

Robert ar fi revenit asupra Romaniel cu setea de resbunare, cu 
forte noue gi nial bine pregatit. Generositatea pentru du§man fn- 
semna in casul de faja o tradare catra patria. Dupa prima bataia 
se mat Impunea o a doua ; aSemel et secundo". Alexandru-voda 
a dat cal&uze, carl sa sc<5^a pe Ungurl din {6ra in direcjiunea cea 
mal scurta spre Timi§(3ra, trecfind din noti Olbul. S'a Intins o 
grOenica cursa in Gorj apr(5pe de hotar. Maghiaril s'aO simtit d'o 
data Intr'o vagauna rip6s9, incungJurata de stand peste stand, din 
virful carora Romanil le aruncaO sagefl §i bolovani In curs de trel 
^lle, fara putinja de fuga satl de apfirare. Eram nol — ^ice cronlca 
cea ungur^sca — prinjt ca pescH Intr'o mr^ja : „sicnt pisces in gur- 
gustio vel in reti comprehensi" ; al nogtri — adaoga ea — cadeaO 
impregTur ca nesce musce; „cadebant in circuitu quasi muscae". 
Travestit, regele a scapat cum a scapat cu pujini a! se!, dar pina 
la mcirte nu s'a mal gandit vre-o data de a se int(5rce In Romania. 
A mal domnit el vr'o dol-spre^ece ani, in intervalul cftrora Ale- 
xandru-voda n'a mal avut nici o sup6rare din partea Ungariel. 
Peste un seed §i mal bine, Stefan eel Mare a scos pe socot^la 
Polonilor o noua edifiune a invejaturel marelul Basaraba. Polonil 
dintr'o parte, Unguril din cea-lalt^, acusati pe Romflnl de perfldia. 
Negre§it ca Goliath numla tradator pe David. De 'naintea lul Dum- 
ne^ftti §i de 'naintea (5menilor, a scapa J6ra sa este culmea virtutil 
In orl-ce Impreglurare §i cu orl-ce armft, — orice arma §i orl-ce 
Impreglurare. 

In armata lu! Carol-Robert era o mulfime de misionar! papall, 
sigurl mal de 'nainte de infrangerea Romanilor, pe carl se pregi- 
tTati deja a'l int6rce la catolicism cu voe saQ fara voe. Mal top aO 
fost macelarijl. Cronica ungur6sca deplange mal cu amarftclune 
ac6sta avangarda a Papel : „Proh dolor ! propinavit illis aniaritu- 
„dinem, cuius memoria flebilis est ; nam ibi occubuerunt tres Pre- 
npositi, videlicet Magister Andreas Prepositus Ecclesie Albensis, 
„vir valde venerabilis, Vice-Cancel! arius Regie Maiestatis existens, 
„cum Sigillo Regis periit. Item Michael Prepositus de Posoga, et 
„Nicolauy Prepositus de Alba Transilvana. Item Andreas Plebanus 
„de Sarus, et Prater Petrus de ordine Predicatorum, vir honestus, 
„dire mortis poculum acceperunt ; quia in cerebra capitum eorum 
„ligneos clavos miserabiliter affixerunt. Quidam etiam Sacerdotes, 
„qui erant Capellani Regis, sunt occisi. . ." Cronica slavica |din 
Fotino observa §i ea : „Romanil ucideaQ §i staramati cu ciomegele, 



y Google 



cxcin 

„ft4 pe nesce lupl tiirba^l, mat ales pe cftlugaril papista§T, cart se 
„$ineaa de (Sstea ungur^sci". Totu5l personal Alexandru-voda nu 
ura pe Ungurl, dupa cutn nu mh nicl pe catolicl. Ce-va inainte saD 
ce-va dupa 1330, prima sa nev^sta, Romanca, filca kinezulut Ivancu 
Basaraba, muma viitorilor dot DomnI Nicolae ^i Vladislav, a murit; 
§i Alexandru-voda, barbat deja de peste cincl-^ecl de ant, lua in 
noua casatoria pe Clara, catolica, filca a unul magnat Ungur, muma 
lut Radu-Negru 51 a dou6 fitce. Despre ambele aceste Insofirl volu 
vorbi pe larg mat la vale. 

§ 37. Alexandru-voda: Perlodul sub regele Ludovic. 

Bibliografia: Etymoloeicum magnum, v. Alimog; ibid. v. BftdesnI. — loannes de Kikul- 
i«o, In Schwandtner, Script, rer. Hung.tricar. t I p. 174, 177.— iV. IleBsujianu, Documente 
vol. I p. 697, vol. II p. 22, 25, 37, 58, 80, 99, U9, 181.- Fotim, 'latopia t. II p. 18- — 
Tunuslii, Lrad, Sion p. 123. — Vaiani, Croniche, Trieste 1859 in-8 t. II p. 83, 124. — 
Karaimin, HcTOpis t- IV nota 253. - Chronicon Dubnitzense ap. Podhradczky, Chronicon 
Budense p. 277.— MiklonchetMillUr, Acta PatriardiatiiB ConatantinopoJitani, Vindobonae 
1860 in-8 t. I p. 383 eqq. — Radu Qreeinu, Letopiset, Mbs. in>4 la d. Or. N. Hitno. — 
H. lorga, Act* gi fragmente, Bucurescl 1895 in-8 t. I p. 9. — MilUosich, Monuments 
Serbica p. 146. — O. Wemd, OkraAnyi kalSazat, Pest 1856 in-S I p. 18.. — Xeiwpol, 
letoria t. II p. 73, 77 sq. 

La 1^42 m6re Carol-Robert, fltul seQ Ludovic urmand pe tro- 
nul unguresc. Necunosc6nd apucaturile noulut rege §i preferind In 
ort-ce cas a'l lovi din capnl loculul, p!na cand nu s'a Intarit Inca, 
Alexandru-voda §t-a strlns 6stea §i a indemnat la revolta pe Sa§il 
din Ard6l, cu carl trSise bine inca din timpul lut Carol-Robert- 
Unit dintre boierit oltenescl opun6ndu-se resbotulul contra Un- 
gariel, voevodul t-a pedepsit cu o extrema asprime, astfel ca unit 
din et aO fugit la regele Ludovic, buna - (5ra Carapat cu tot 
n^mul Zamescilor , despre carl vorbesce diploma reg6sca din 
1359 : „nos attendentes fldelium serviciorum merita Karapath, 
„Stanislai, Negoe, Wlayk, Nicolai et Ladislai flliorum Ladislai 
„fllii Zarna, Olachorum nostrorum fidelium. qui eo tempore 
„quo Alexander Bazaradi, Vajvoda Transalpinus , nos 
„pro Domino naturali recognoscere renuebat, ut 
pipsos non reruin damna, non vastus Po;isessionura, nee mortis in- 
„iurie, nee aliorutn periculovum terrores poterant ab huiusmodi fl- 
„delitatis constantia revouare ; imo relictis omnibus possessionibus 
„eorum et bonis in Transalpinia habitis, nostrae Maiestati se obtu- 



y Google 



CXCIV 

^lerunt fideliter servituros". Voevodul avea darft dreptul de a re- 
curge la cea mai mare stra^nicia In privinja boierilor celor nesupu§l 
in timp de r6sboiu : confiscarea averit, tortura fi m(5rtea. C3el patru 
boierl olteni fugind in Ungaria, s'ad distins acolo prin vitejia, nial 
ales in luptele contra Venejiei la 1345, §i afl capStat o muljime 
de mo^ie dela regele Ludovic. In Transilvania insa resboiu nu s'a 
intamplat. Aratand multa energia §i dibacifl, regele Ludovic in 1343 
pe de parte a intrat in Ard61 cu dstea contra Sa§ilor, carl s'aQ 
potolit, iar pe de alta parte a isbutit a inipaca pe Afexandru-voda, 
care era multumit de a'51 asigura stapanirile ardelenesci cele vechi ale 
Basarabilor : Ha^egu!, Sylva Bkcorum ^i Fagara^ul, cacl Severinul de 
de-mult nil aparjinea Ungurilor decat mal mult de nume. Doinnui 
'I'erel-Romanescl nierse dara in Transilvania ia Intalnire cu regele 
Ludovic, recunoscCi pe suzeran |i J se inchina ca vasal feudal. Re- 
lajiunea conlimpuranului Ion de Kikullew respiri marea bucuria a 
tuturor Ungurilor faja cu supunerea unul priiicipe atat de puternic 
§i atat de vit6z, pe care Carol-Robert, sraerit de dinsul, nu putuse 
a'l smeri nicl data : „Cum autem esset Rex in partibus Transil- 
„vanis, quidam Princeps seu Baro potentissimus, Alexander Waivoda 
„TransaIpinu3, ditioni ejusdem sublectus, qui tempore quadam Ca- 
rroll regis, patris sui, a via fidelitatis divertendo, rebellaverat, et 
,,per multa tempora in rebelUone permanserat" ; ^i din ^iua aceea 
— adaoga cronicarul unguresc— Alexandru-voda a reuias pentru tot- 
d'a-una credinc!os regelui Ludovic ; „ab illo tempore fidelitatem 
consei'vavit". Acesta Insemn^za ca nicl data regele Ludovic n'a 
atins stapanirile cele ardelenesci ale voevodatulul oltenesc ; ce va 
mai mult : Unguril pe Olteni §i Oltenii pe Ungurl s'aU ajutat unil 
pe aljil fra^esce contra Tatarilor ; pe la sfir§it insa, dupa cum vom 
vedS, Alexandru-voda a cre^ut de cuviin^a de a sup6ra pe Ungurl. 
Cronica lul Radu Grecenu, dupa filntana necunoscuta, re- 
presinta impScarea lul Alexandru-voda cu regele Ludovic ca silita 
prin navalirea Ungurilor in f 6ra-Roman^3ca, ceea ce e absolut fals, 
de vreme ce Ion de Kikullew, contimpuran 51 chlar Transilvan^n, 
nu numal fix^za local, dar mai constata ca Alexandru-voda a venit 
de buna voe : „sua sponte". Fantana lul Grecenu e totu^l intere- 
santa prin finalul : „merse la Cralul cu marl darurl, cu o mie de 
„grivne de aur, de s'atl inchinat 51 se fagadui ca'I va da dajde pe 
„an ; de ac6sta fdrte bine paru Cralulul |i'l darui cu frumdse da- 
„rurl §i'l slobozi ca sa domnfeca in pace". Acela^l fantana necu- 



y Google 



CX.CV 

noscuta a lut Grec^im niai cuprinde o alta notifa ftra alaturare 
mal importanta, pe care o volu reproduce Indata mal jns. 

Este Invederat ca cronicaril nojtri posedafl din cand In cand 
cate un fragment forte vechlu, remas necunoscut nou6, pe carl 
Insa une-orl el nu le injelegeati bine. A^a e-^te 51 fantana cea slavici 
a lui Potino, cand ne spune ca : „Ia 1347 Alexandru-voda se alia 
„cu hanul tataresc de peste Prut, navalind amindol In Ard61 din 
„doue parp, astfel ca regele Ludovic a fost silit a face pace". Na- 
vala Tdtarilor contra Ungurilor !n Transilvania e adevfirata ; anul 
1347 este 6ra§T adevgrat; participarea Domnulul f errf Romanescl 
e de asemenea adevfirata ; dar totalitatea nara^iunil e gre^ita. De 
Fotino se apropia apoi fantana cea necunoscuta din Tunuslil, care 
^ice : „Dupa LetoplseJ se vede ca Alexandru-voda la anul 1345 a 
„avut rBsbolu cu Ludovic regele Ungariel, §1 ca la anul 1346 a 
„Intrat in Ard6l ca ajutor al Tatarilor". De unde Ore t6te acestea? 

Rolul eel mare al lul Alexandru-voda in al doilea period al 
domniril sale a fost intregirea Statulul prin gonirea desavirgita a 
elementulul tataresc din Muntenia §i chlar dintr'o mare parte a 
Moldovel. Prin urmare, nu cu Tataril trebula sa se alieze voevodul 
romanesc contra Ungurilor, ca in fantana lul Fotino §i a Tunus- 
liilor, ci vice-versa. Sint fericit de a put6 grupa aci destule materia- 
lurl pentru a limpe^i aprdpe definitiv ac6sta cestiune plna acum 
atat de obscura. 

Fantana lui Grec6nu scrie : „Iar cand la 16t 6856 (1348) 
„merse Lalo§ Cralul Intr'ajutor lul Cazmir cralul Le^esc ca sft sc(5(a 
„Cracaul dela lanog cralul Cehilor, §1 Tafl scos cu mare rasbolu, 
„tntr'acea vard lovird TStarii in Ardil. Deci Gratul trimise o§H, jt 
„porund lul Alexandru-vodd sd fie el mat mare preste o^li §i sd se 
„bata cu Tdtarii, si s'aii bcltut la Sdcui 2 zile §i au biruii pre Td- 
„tari, §i i-aU tdiat §i i-au robit fdrte rdu, fi aU prins §i pre Atlam 
„SuUanul Tdtdresc §i i-au tdiat capul, tar altii robt mul^i gi st4guri 
„i-aU trimis lega^l la Craiu in Vdi^rad". 

Anul 1346 la Tunuslil, 1347 la Fotino, 1348 la Grec^nu, este 
fara jndo6ia acela^l fapt, care s'a Incurcat la Fotino §i la Tunusli!, s'a 
potrivit bine numal la Grec^nu, |i acelagl fapt ne intimpinft la Ion de 
Kikullew, care insa nu precis^za data, ci pune numal dupft anul 1345, 
adeca dupa ce regele Ludovic ajutase PolonUor contra Bohemilor, lar 
despre Alexandru-voda nemic, marginindu-se a men^iona pe voevodul 
transilvan Andrelu Latzkofi cu Sacuil: „cum Siculis nobllibus et valida 



y Google 



cxcvi 

getite". Numele Hanulul Tdtariloi" p(5rta aci acela^l nume ca §i la 
Grec6nu : „cum principe eorum nomine Athlamos". Tot a$a in 
Chronicon Budense, care ne mal Iflmuresce ca s'atl petrecut sue- 
cesiv dou6 lupte cu Tataril in Moldova: „Tartari Anno 1346 du- 
pHci pugna in Moldavia victi". 

In desacord cu cronicele muntenesci, cronicaril raaghiarl se feresc 
de a celebra victoria Domnului ferel-RomanescI, sub care se aflall 
Sacuil cu voevodul transilvan. Sa observ ca acest voevod se pare a fi 
fost amic din tinere^e cu Alexandru-voda, fiind fiiu al acelui falmos 
Ladislatl Apor, care fusese atat de strins legat cu Mircea-voda. 
Daca Ladislati Apor recunoscea pe la 1307 lul Mircea-voda ca e 
mai puternic decat voevodul transilvan, cu atat mal mult Alexandru- 
voda intrecea acuma f6rte departe in putere pe Andrelu Latzkoft, 
pentru care nu era dec! o injosire de a figura pe a doua linia. 

alta cronica de provenin^a ungur^sca, a§a numitul Chronicon 
Dubnitzense, laril^l nu vorbesce nemic despre Alexandru-vodfi, nici 
despre voevodul transilvan, numal in genere despre Ungurl : „Si- 
culi cum paucis Hungaris". Aci ni se spune ca att fost dou6 lupte: 
la 1345 §L 1346, ambele afara din teritoriul ardel6n, ci la Tatarl, 
„in terra Tartarorum", adecft In Moldova, din carl in cea de'ntaiu 
a perit „Othlanius", cumnatul marelul han tataresc : „prlnceps valde 
nPotens, secundus post Kanum, qui habebat in uxorem sororem 
„ips!us Kani". 

A^a dara fSntanele romanesci atribue lul Alexandru • voda 
victoria asupra Tatarilor, fara a tagadui participarea cea activa 
a Ungurilor, pe cand fantanele unguresci pastr6za o tacere abso- 
luta asupra Romanilor, reservand gloria intr6ga numal Ungurilor, 
unele 51 altele avSnd in vedere totu§l acelafi fapt, petrecut dupa 
resbolul eel intre PolonJ |i Intre Bohemt, care avusese loc anume 
la 1345. curidsa analogiS : cronicaril unguresci ne asigura ca 
Unguril ajutasera pe PolonI contra Bohemilor ; cronicaril Polonl, 
de'npotriva, nu vorbesc nemic despre ajutorul unguresc ; de aci 
istoricul maghiar Katona se plange cu drept cuvint ca Polonul 
ascunde pe Ungurl pentru a'^l lauda exclusiv pe compatriojil sel: 
„nuilam tamen meutionem Hungarorum auxiliarium facit, ut totam 
flProfligatorum Bohemorum gloriam suam Polonis vindicel". Bar 
(5re nu intocmal astfel procede Ungurul, ascun^fend pe. Romanl? 
Sa cercetam. 

Prima lupta cu Tataril, coincidand cu resbolul eel polonbohem, 



y Google 



Be flx6za la anul 1345. Ea a fost cea mal celebr^ prin peirea ha- 
nulul Atlamos, devenit la RomanI — cred etl — un personaglu epic 
Alimo§ In balada poporana ; 

Depute, frate, departe, 
Departe $i nici prd' forte, 
Sua, peoesul Nistrulul, 
Fe pAmlntuI Turculul. . . , 

care este Invederat un eroO tataresc : 

Ilalduc din (^ra de Jos, 

Nnit la Btat, 

Mare la efal 
§i vit^z cum n'a mal atat, 

pe care adversarul II mustra : 

Ce lie caicl mo^iile 

§i ne strici flaetele? 

Respandita In Moldova, In Muntenia fi'n Banat, ac^sta balada, ex- 
primfind In culori admirabile motivul f<5rte simplu de un minunat 
cSiareJ cotropind pamlnturile altera §i murind vitejesce cftnd e 
surprins 51 lovit pe nea^teptate, este veche de tot §1 pastr^za pre- 
tutindenla un caracter inongolic. 

Dupa prima lupta, Chronicon Budense §i Chronicon Dubnitzense 
men^ion^za a doua la 1346. E sigur !nsa ca att mal urmat contra 
Tatarilor alte expedifiunl pina pe la 1352, In carl t6te Alexandru- 
voda trebula sa fl jucat rolul eel de capetenia, prin lnsa§l posijiunea 
geografica a noulul Stat romanesc, §i 'n carl t6te Romanil aO fost 
ajutap de Unguri, fiind ^i ace^tila inieresajl de aprcSpe, mal ales 
Sacuil. 

Chela tuturor acelor expedifiunl nio da cronicarul florentin 
contimpuran Mateo Villani In capitolul LXXII din cartea II, In 
care ne povestesce resbolul Intra hanul Tatarilor §i Intre regele 
Proslavilor : „il re de' Proslavi", care nu era catolic : ^infedele", 
|i era tot-o-data vasal al Ungariel : „suddito al re d'Ungheria", In 
cursul anulul 1351, cad vestea s'a aflat In Floren^a In aprile 1852 : 
„questa novella avemmo da pii e diverse parti in Firenze del 
„mese d'aprile 1852". Singurut posibil rege ne-catolic vasal al Un- 
gariel Invecinat cu Tataril era Alexandru-voda, a carula porecia 
Basaraba, trecuta prin Brosrab, a ajuns la Italienl ca P r - 



y Google 



CXCVIII 

slavo, ce-va aja cum germanul „Bui^graf" a devenit la Ungurl 
nporkoiab", de unde al nostra nparcalab". Numind pe Basarabl 
nProslavi", etimologia poporana italiana n considera ca „pro-Slavi" : 
slavisajl sati pe jumatate Slavl. Afara de Basarabi, este absolut 
peste putinja de a pricepe pe Proslavi din VUlani. Istoricul polon 
Naruszewicz §i istoricul rus Karamzin explicati Proslavia prin ora§ul 
polon Braclaw satt Bratzlaw, dar nu se puteatl Injelege unul cu 
altul asupra vre-unul principe feodal raacar mititel de acolo, cScI 
nu se gftsla de loc, §'apoI nicl 56ra nu era vasala Ungarie!. 

Prin urmare, cronicarul florentin vorbesce necontestabil despre 
„xh de' Basarabi" satl „rh di Basarabia", dupa cum tot atunci 
Serbil numlati fera-Romin^sca EacapafiHHa, de exemplu intr'un trac- 
tat comercial cu Ragusa tocmal din 1249, adeca sub Alexandru- 
voda : „opyaBia ja He hoc4 bh y Byrape hh y BacapafiHHj aeiji)..." 
A se baga de sama in tr^c6t, ca Kagusanil mal In specie respandlaU 
In Italia In secolul XIV nouta^l politice din Serbia, din Bulgaria 51 
din Romania, astfel ca dela din§il a putut sa strabata peste Adria- 
tica numele Basarabilor. 

Yillani ne spune ca Inalnte de 1351 Basarabil fusesera deja 
In lupta cu Tataril ; „Avvenne in quest'anno, che un re del li- 
„gnaggio de'Tartari, avendo avuta la sua gente briga col re di Pro- 
„slavia infedele, avegnachfe suddito al re d'Ungheria, e fatto danno 
„runa gente all'altra, 11 detto re de'Tartari sentendosi di grande 
nPotenza, per prosunzione della sua grandezxa, ovvero per trarre 
„la gente del suo paese che aveano a quel tempo grandissima 
„fame, usci del suo reame con infinite numero di gente a pi6 e a 
„cavallo, ed entrd nel regno de'Proslavi". Bupa acest text, res- 
bolul din 1851 nu este decat consecin^a a resbdielor celor ante- 
ri6re intre Alexandru-voda §i Intre Tatarl, !ncep6nd dela 1346, 
cand perise Atlamos, cumnatul hanulul. Tataril eratl Irritap cu 
tot dinadinsul contra Domnulul Romaiiilor. De asta data, ca 51 
inainte, regele Ludovic I-a tramis cu graba In ajutor armata 
maghlara, de sigur din Ard61, pina cand Alexandru-voda, singur cu 
Romanil, oprla nenun;6ratele cete ale Tatarilor ; „II re de'Proslavi 
„coiia sua gente si fece incontro a quella moltitudine per ritenerli 
„a certe frontiere, lanto che a/esse il soccorso dal re d'Ungheria, 
„il quale di presents vi mandb quarantamila arcieri a cavallo: e 
„aggiuntosi colla gente del re de'Proslavi, di presents commisono 
„la battaglla co'Tartari. . ." 



y Google 



Batalia a turnat §ir6ie de sange : „la lena mancu agli uomini, 
„e lo taglio al)e spade, e le saette agli archi". Perpend mil §i mil 
de mor|t, totu^I Tataril aD remas neclintip pe loc. Romanil §i Un- 
gurii aQ fost siliJI a se retrage, a§teptand ajut(5re. Atuncl insa, ne 
mal Y6^6nd pe dufjmani, o panica cuprin^end pe Tatar!, el aQ pa- 
rasit canipul §i s'aO inters in ^^ra lor : „si tornarono addietro in 
loro paese". 

Dela 1345 pina la 1352, avut'aQ dara §1 Romanii un al lor 
resbolu de §6pte ani. In acel interval Aiexandru-voda cuceri re- 
stul ferel- Romaneses : RimnicuI-sSrat §i Braila, peste cari se va 
mal fl intins asupra Moldovel de jos spre gurele Dunari!: intregul 
Stafc a^a cum I'a lilsat flilor. Peste doK anI, la 1354, Romanii au 
mat intreprins o ultima expedifiune contra Tatarilor, acuraa nu 
pe teritoriul propriQ, ci departe peste Nistru pina la Bug, Insojind 
pe insu|l regele Ludovic cu Unguril ^i cu Polonli, peste tot 200,000 
de calarejt ; „in quest'anno e in questo medesimo tempo, — scrie 
„Villani in capitolul V din cartea IV — Lodovico re d'Ungheria 
„accoJse suo sforzo, e di quelle di Polonia e di quello di Pro- 
„sclavia suoi uomini, e appareechiato grande carregio di vittua- 
flglia, con dugento migliaia di cavalieri andando quindici di per 
„luoghi diserti con grande travaglio, pass6 nel reame d'nn gran 
„re della gesta de' Tartari. . ." Nu se scie, dacft In capul Roma- 
nilor va fl fost insu^l Alexandruvodfi, om deja de vr'o 74 de anl; 
mal curand vre unul din flii voevodulul : Nicolae, Vladislav satl 
RaduNegru. 

In tot timpul expedi^iunilor tataresci regele Ludovic se afla 
intr'o d^sa corespondents cu Alexandru-voda. proba despre ac6sta 
ne Intimpina In diploma din 1355, unde se ^ice ca In trecut epis- 
copul catolic din Oradea, se vede un prelat Wrte familiarisat cu 
Romanii, ficuse din partea regelul mal multe drumurl la Alexandru- 
voda in interesul injelegerilor diplomatice : „ad Alexandrum Bozo- 
„rabi Wayvodam nostrum Transalpinura occasione pacis et con- 
„cordiae inter nos et eundeni tractandae, disponendae, et firmandae, 
„pluries proficiscendo effectione sedula studuit exhibere, et 
„exhibet in omnibus nostris negociis, quae occurunt successive. . ." 

La acela^l interval de timp, In legatura cu acelagi episcop de 
Oradea eel atat de legat cu Alexandru-voda, se rapdrta o bulla 
f(5rte remarcabila a Papel Clemente VI din 1345, de unde pe de 
parte resulta ca Domnul ferel-Romanescl se arata bine dispup 



y Google 



cc 

pentru catolicism, avfend negre^it un mare folos politic al momen- 
tulul, lar pe de alta parte se in§ira aci mal multt voevo^l §i ki- 
nezl roniani : „. . . Episcopo Waradiensi necnon Nobilibus viris 
„Alexandro Bassarati, et aliis tarn Nobilibus quam popularibus 
„01achis Romanls, Nicolao principi de Reniecha, Ladislao Voyavade 
„de Bivinis, Sanislao de Sypprach, Aprozye Voyavade de Zopus, 
„et Nicolao Voyavade de Auginas". D. Xenopol are dreptate cand 
^ice : „Alexandru Basarab este voevodul Munteniel ; cel-lal^l Insa 
„nu sint nesce voevo^l vasali al acestula din Muntenia". In adev6r, 
Papa ^ice in bulla ca se adres^za catra frunta^il Romanl din Un- 
garia, Transilvania, Muntenia ^i Banat : „in partibus Ungariae, 
„Transilvanis, Ultralpinis et SiriTiiis". Afara de Alexandruvoda, 
flgur^za dara Ardelenl, BanajenI, Cri^enl §i Maramura§enl, pe unde 
51 eratt voevo(Jl §i kinezi Romanl pe atunci ; insa numirile topice 
din text nu se pot precisJi, §i pfl unul nu admit de loc equivalen- 
fele cele propuse de d. Xenopol, buna-6ra ca Syprach este satul 
ardel6n Siplac, lar Zopus este satul fap de pe Tirnava. Sigur este 
numal d6ra ca „Ladislaus Voyavada de Bivinis" era voevodul ro- 
manesc dela Belug, unguresce Bel6nyes, in evul medio Bulenus In 
Biharia, unde ce-va mal tarsia la 1363 este indicat documental un 
voevod romanesc : „Iwan Woywodade Bulenus". Cu atat mal vlrtos 
nu me 'mpac cu d. Xenopol, cand traduce nSirmiis* prin Bulgaria, 
pe cand e vorba de Banat. Ceea ce e interesant In ac6sta bulla, 
lasandu-se la parte onomastica cea Indoelnica, este ca gratia lul 
Alexandru-voda devenira mal cunoscuJI In Occident tojl Romanil de 
pretutindenea, fle el vasali saQ ne-vasall al Munteniel, $i eft pentru 
prima 6ra H s'a dat lor in strflinatate numele de Romanl: 
„01achi Romani". Marturisesc ca mal 'nainte efl banulam gre§6la 
paleografica in loc de „Komani". Prin urmatorul fac-simile Insa 
e lesne de a constata cu ^ perfecta certitudine ca Papa scrie 
„Romani" f(5rte clar de dou6 orl: 

Sub Clemente VI, probabil prin staruin^a acelula^l episcop de 
Oiadea, mai cu sama insa a Dumnel Clara, Alexandru-voda Incu- 
viinja un episcopat catoJic in fera-Romanfeca, adeca pe un episcop 



y Google 



CCI 

special subordinat episcopulul superior din Transilvania. Acel epi- 
scop a fost conflrmat apol la 1869 de catra Vladislav-voda, care 
se rostesce : „a temporibus Praedecessorum nostrorum ac bonae 
„memoriae condam Alexandri, Patris nostri charissimi. . ." Prin 
npredecesorl" Vladislav-voda va fl Intelegfind 6re-cari Inceputurl 
ierarchice ale catolicismulu! In Oltenia sub eel do! voevo^l Letini: 
Mihafu-voda §i Barbat-voda ; un episcopat Insa catolic nicl chlar 
acolo n'a fost recunoscut de sigur de catra Dan-voda 51 Mircea- 
voda, capl al reacjiunil ortodoxe, lar peste f 6ra-Roman6sca Intr6ga, 
pe cat timp ea nu exista Inca, un asemenea episcopat nu putea 
sa alba flin^a pina la Alexandruvoda. 

Negojiand cu Papa Clemente VI, Domnul [inea totu§I a se 
aflrma ca ortodox. Pina atuncl Romanil nu aveaO un vladica pa- 
mlnt6n §i absolut nid manastire. fl fost pe-alocurl din cand 
In cand caiugarl pribegl din Bulgaria sati din Serbia, !n realttate 
insa era un fel de organisare presblteriana priraitiva, fliul popel de- 
venind popa prin mo§tenire saQ popa hirotonind la trebuin^a pe 
dascal. Asemenea preujl eratl de ajuns, §1 speriaseri Intr'atata pe 
Papa Gregoritt IX, Incat Intr'o bulla din 1234 el regreta ca Ro- 
manil din Ungaria all isbutit a IntOrce la credinja lor pina §i pe 
unil Unguil §i Nemjl : „tam Ungari, quam Theutonici et alii or- 
flthodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eos". A crede In 
Dumne^eO, a simfi pe Crist, a se teme de respunderea prin ne- 
murirea sufletulul ^i a se jertfi pe sine Insu§! pentru al^il, acest 
creftinism fundamental n'are nevoe de caiugarl. Alexandru-voda 
sciea bine, cate §i mal cate • fost'afl In stare de a faptui Romanil 
fara episcopl; dar ra^iunea de Stat il dicta, cimentarea legaturelor 
religi(3se cu orientul Europel, gi el s'a adresat la Imp6ratul bizantin 
Ion Paleolog §i la patriarcul constantinopolitan Calist I. Duparaulta 
coresponden^a cu sinodul ecumenic, la 1359 Grecul loakinth Kri- 
topul, cunoscut mal de'nainte lul Alexandruvoda §1 dorit de dinsul, 
a fost recunoscut ca mitropolit a tdta Ungrovlachia : „p.rit(tozoUtii<; 
itaoi).; OJrnpop.7.-/i7.<:" . In scrisorile sale catra Voda patriarcul 11 da 
suveranulul reman urmatorul titlu : ,Bine-nascut, prfi-lnjelept, pr6- 
„vit^z mare voevod §i Domn a t6t& Ungrovlachia, pr6-legitim, pr^- 
„lubit filu al smereniel mele Domn Alexandru (Eh-ssviax'XK, rnvBitatats, 

„av8p'.xioTats ^a pofgiiSa xai au^ivia xiwrjc 0677po6Xax£ac, sv ift^ 7cvs6jtaTi 
nlvTjOMiytaTs, ffo&itvdtats oU c^; ij^&v [WTpt6Ty]to?, xup 'AXIJavSps. . .)" §i arata 

on6rea ce avea Kritopul de a fl placut „unul voevod a^a de 



y Google 



CCJl 

mare: „Trp toio-jti,) |jLiYa),ij. fioifio^"; apol se bucuii de amicia lul 
Alexandruvoda cu insu^I impfiratul Rizan^iului : „«,a»apiv iSvotw ■*.%: 

Alexandru-voda in aoela^l timp era in cele mal intime rela- 
{iun! cu Serbii §i cu Bulgaril. Din cele douS fete ale sale cu D(5mna 
Clara, pe una el a dat'o in cflsatoria, lul Vucajin, in urnia rege al 
Serbiel, Kar pe cea-tdlta imp6ratului bulgar Stra§imir. Cu t6te astea, 
el n'a vrut sft lea pe mitropolit nicl dela patriarcul serb din Ipek, 
nici dela patriarcul bulgar din Oclirlda, cad privla ']'era-RoniAnesca 
ca egala cu Bulgaria §i Serbia : egali capil Statelor, egall deci §i 
capil Bisericelor. Inchinandu-se numai de'naintea superioritajil ini- 
p6ratulul bizantin, el i§l cerfi mitropolit dela patriarcul din Con- 
stantinopole. Tot din mandria, dupa 1859, sciind ca principil bul- 
garl i§I prepuneaQ numelul personal ca un fel de titlu imperial 
pe nTw* satt nlwaHHi" iH memoria marelut impfirat lonlja Asan, 
Alexandru-voda I'a adoptat de asemenea, astfel ca pe mormintul 
filulul seO Nicolae apare pentru prima 6ra ac6sta titulatura, trecuta 
la urmatoril Domnl al f erel-Romanesci §i apol la Domnil Moldovel. 
Acest ^loan" era tot-o-data, pOte, ca un omaglu adus Constanti- 
nopolil, fiind ca ambil Impfirajl de atuncl, Paleolog §i Cantacuzen, 
eratt de o potriva loanl. 



'fataril fiind gonial la 1351, de atunci, in ultimul deceniu al 
semi-secolarel sale domnil, faja cu apropiata mcSrte, Alexandru-voda 
a cre(Jut de cuviin^, de sigur prin injelegere cu kinezil ceMal];i 
Basarabl, cu voe saO fara voe, de a intari posi^iunea celor trel 
fli, din carl primii dol eratl deja batranl. 

Pe filiil eel mal mare, Nicolae, Alexandru-voda ^i-l'a asociat la 
Iron ca al doilea voevod. lata de ce dela dinsul Potlno cunoscu 
un crisov domnesc din 1352, §i ne mal adaogS, dupa o cronica 
inedlta, ca acela^l principe trimisese 2000 de caiarefl peste Du- 
nare in ajutorul Bulgariel contra Turcilor. Dupa m(3rt€-a lui Ale- 
xandru-voda, filul seO Nicolae, in scurtul interval cat a domnit 
singur, i§I dedea duplul nume de Nicolae-Alexandru, ceea ce m& 
impinsese In trecut la gre^fila de a identified, pe ambil voevo^l, cu 
totul deosebip unul de altul. Cel mal crediuclos tovara§ al tatalul 
seO, Nicolae-voda 1§I perde in istoria aprdpe cu desavir§ire propria 



y Google 



CCIII 

sa individualitate. Pe mormintul seti inscrip^iunea il numesce : 
pfilul marelul Basaraba", 51 ac6sta este deja biografla. 

Pe fliul al doilea, Vladislav, eel mal vit6z din tustrel, Ale- 
xandru-voda I'a pus peste Carpajl ca duce al Fflgarafulul, unde se 
cert^ cu Sa^il dela Sibilu pentru hotarele ducatulul de Amla§ §i 
din care causa In tradi^iunea manSstiril Tism^na la Stefan leromo- 
nahul el flgur^zfl. sub titlu] de „cralu al Ard^lulul". 

In fine, pe Radu-Negru, fliul eel mal tinfir, Alexandru voda I'a 
ffteut ban al SeverinuIuK, ceeaee in poesia poporana serba \-a dat 
porecla de „Severin6nul", dupa cum vom ved6 mal la vale. 

Cea de pe urma sublima aejiune sail eel pu^in atitudine a ma- 
relul interaeiator al Statului Terel-Romanesol nu reiese d'a-dreptul 
din materialul istoric, dar pare a se impune dela sine'^I prin con- 
cursul Impregiurarilor. Moldova fusese fundata inainte de mortea 
lul Alexandru- voda. Coinciding observase deja Fotino. „Bog^an» 
„voevodul Romanilor din Maramura^, — ^ice contimpuranul Ion de 
„Kikullew, — adunandu'^l RomanI din acea parte, s'a adapostit 
„pe ascuns In ^ra Moldovel, supusa cor6neI regatulul Ungariel, 
„dar de de-mult pustiita prin vecinatatea Tatarilor, §i de§i o§tirea 
„unguresca adesea I'a lovit pe Bogdan, totu^I marele numfir de 
„Rom5n! a^e^andu-se acolo, s'a facut un regat deosebit". Se Intam- 
plase ac^sta cam Intre 1345 — 1350. La 1345 se Incepuse §irul 
luptelor lul Alexandru- voda contra resturilor dominafiunil mongo- 
lice dintre Siret §i Nistru. Tot de atunci de pe la 1345 se mi§ca 
din sus In directiunea Prutulul Romanii din Maramura§ contra 
acelora^I resturl ale dominajiunil mongolice. Dela 1352, dupa de- 
finitiva retragere a Tatarilor, Alexandru- voda stapanla partea de 
jos a Moldovel. Nol scim deja (§ 33) ca voevo^il romanl din Ma- 
ramura§ eratl Basarabl Romana^nl, pleca^l din Oltenia dupa 1280, 
verl cu Romana^6nul Basaraba Mircea-voda, tatal lu! AJexandru- 
voda. Ore nu Basaraba eel devenit Domn al ferel-Romanescl, 
Intarit In Moldova dunar^na, Indemnat'a §i ajutat'a pe Basaraba 
csl din Maramur9§ de a se pogorl in Moldova cea carpatina? 
Ore micul voevod Bogdan ar fi putut sa susjina desele atacurl 
unguresci, „per exercitum ipsius regis saepius impugnatus", daca 
nu avea la spate pe marele voevod Alexandru, ajuns a fi „po- 
tentissimus prineeps" dupa marturia Maghiarilor ? Acest Alexan- 
dru-voda, atat de dibaclu In t6te Incurcaturile viefel sale, nu 



y Google 



OCIV 

vedea el 6re interesul eel capital pentru noul Stat al ^erel Roma- 
nesci de a basarabizS, intr^ga Moldovl? Da, a§a este, respunde 
un fept documental, care a scapat pina acum din vedere. Dela 
1343 Alexandruvoda nu incetase de a ft aliatu) eel mal nestra- 
mutat al regelul Ludovic, pe cat timp avusese o neap6rata trebu- 
in|a de ajutorul Ungariel. Ei bine, tocmal In ajunul anulul 1360 
regele Ludovic ^i Alexandra voda se c6rta, adeca tocmal atuncl 
cand Ungaria observA pe Bogdan-voda. 

In 1358 regele Ludovic §1 Alexandru-voda erati inca f6rte 
amict. Posedand acum la Dunare cele douS marl porturt Ora§ul- 
de-Flocl fi Braila, Domnul Jerel-RomilnescI atragea In ac6sta direc- 
Jiune comerciul Barsel, pe care Insa It ImpedecaO autoritafile im- 
guresci din Ard61 la Pasul Predel §i la pasul Buzetl, adeca intre 
rlurile Prahova §i BuzeO. Pentru a satisface pe Bra^ovenl, ceea ce 
pe prima linia era interesul Jul Alexandru-voda, regele Ludovic 
dete la mSna Sa§ilor un ordin : „ut vos cum vestris mercimonlis 
„et quibuslibet rebus inter Bozam et Prahom, a loco Uz, ubi flu- 
„vius Iloncha vocatus in Banobium, usque locum, ubi fluvius Ze- 
„reth nominatus similiter in ipsum Danobium cadunt, transire pos- 
flSitis libere et sicure". Puncturile dunfirene Intre Siret 51 Intre 
gura lalomi^el indica direct Ora§ulde-FlocI §i Braila. Indatorind 
dara regele Ludovic pe Alexandru-voda la 1358, cum dari de se 
turbura prietenia lor immediat de'ndata ce se simte periculdsa 
pentru Unguri mi§carea din Maramura§ a lul Bogdan-voda ? 

Alexandru-voda, dupa ce domnise vr'o ^ece ani impreuna cu 
filul seQ Nicolae, m6re intra anil 1360-1362 satl 1363. EfemerS, 
abia de vre-un an, a fost domnia cea deosebita a lul Nicolae-voda, 
inmormlntat la 1364 In mSnastirea Campulung sub p6tra cu ur- 
mat(5rea frumdsa inscrip^iune, descoperita de d. Tocilescu, dar men- 
{ionata inexact deja de Fotino : 

m,i N0el;Pi4-SIAHIinP'fcCT4SHCAB6 
AKKIH K CdM0APb%4Blbl TAPb iC9MH 
RO/Vd 4Ae^4HAPt B06SOA4 CHb 66 

v\HK<iro &<ic4^;iL BOGBQAi^ Bb^l 

S © or 6H r fltYN<JA tf^B n4/ftAT 
(t luna noembre 16 ^ile a reposat marele §i autocratul Domn 
lo. Nicolae Alexandru voevoda, filul marelul Basaraba voevoda, In 
anul 6873 indiction 3, fie-1 eterna memoria). 



y Google 



CftV 

Murind Nicolae-voda, se urea, pe tron neast!mp6ratul Vladislav- 
voda §i 'ndata la 1364, chiar inainte de a parasi ducatul seti de 
Amlaj pentru a trece In ft5raRoman6sca, ameninja Ungaria, dand 
foe ora^^eluluT sasesc Talmaclu. Regele Ludovic conv6ca la Timi^dra 
t(5ta o§tirea maghiara printr'un act, care motiv6za tot-o-data de- 
clara^iunea de r6sboIu lul Vladislav-voda. Reproduc Intreg dupft 
Wenzel, cu lacunele In original, pasaglul eel categoric despre du§- 
mania cea inexplicabiia a lul Alexandruvoda in ultimil anl: 
„Quia quondam (Alexander) Wayvoda Transsalpinus tanquam in- 
„memor beneHcionim a nobis receptorum et ingrattts fidem mam et 

„litteras utroUque super certis pacti% censibus et an nostri 

„dominii naturalis nobis debitis inter nos et ipsum initam et ema- 
„natas ipsa adhuc vita mundiali perfruente temerariis ausUms — 

„ are non expavit ; demumque ipso ab hac luce decesso 

„Ladislaus eius filius pravos mores imitatus paternos, noa tanquam 

„suum dominum naturalem minime ssens, inconsultia 

„nobis et iniequisitis in eadem terra nostra Transsalpina, que lure 
„et ordine geniture nobis debetur, titulum suum fictura erigens 
„in contumeliam Domini, a quo sua debent dependere insignia, 
„in ipsius terre nostre dominium ex perfida voluntate et conni- 
„vencia Olachorum et habitatorum terre eiusdem loco patris — 

^ ericus se subrogare . . . " Se p6te stabili dara aci un pa- 

ralelism Intre Alexandru vodi 51 intre Vladislav-voda, ceea ce din 
cuvintele regelul Ludovic se citesce u§or printre rindurl. Filul, 
temperament lute ^i neprugetat, sc6te din t't'"^ rebdarea Ungurilor 
§i 'I silesce grabnic la lupta pe faja; tatai, fc5rfce diplomat, lucra 
vrajma^esce contra cordnel s^lntutul Stefan §i superase la culme 
pe regele Ludovic, cSruIa in adevfir il datoria multa recunoscin^ 
la nemicirea Titarilor, dar totu§l pastra maiestresce forraele, ast- 
fel ca resbolu nu se mtamplase. Care dec! putea sa fie acea lu* 
crare vrajma563ca diplomatica din partea lul Alexandru-voda dupa 
1358, de vreme ce pina la IZbH inclusiv totul mei^ea prietenesce? 
Bogdan-voda, Bnsaraba eel Romana^^n din Maramura^, sus^inut 
puternic pe sub mana fara ostenta^iune de catra Alexandru-voda, In- 
temelaza Moldova, scutura suveranitatea Ungariel, §i t(3te sbuclu- 
marile protivnice ale regelui Ludovic aO remas de^erte. Moldova era 
atunci numaK „J6ra de sus", pe cand „t^ra de jos" in mare parte, 
cucerita dela Tatar!, aparjinea de cam data Muntenilor. 



y Google 



CCVI 



Logica intemeiaril Moldovel mi se pare a fi fOtte lamurita. In 
curs de abia de o jumState de secol dupa 1280 relajiunile nu 
s'aO putut Intrerumpe §i a se ulta intre Basarabil Romana^enl eel 
rema^l in Oltenia ^i intre eel pribegiJI in MaramurSg. Este prO' 
babil ca Mirceavoda la 1308 nu f^ra concursul verilor sel Bogda^ 
nesci trimisese pe regele Ottone in Galijia anume prin'^Marainura^, 
La 1345, cand s'a au^it despre stralucita victoria alul Alexandra- 
voda asupra Tatarilor celor din Moldova, Basarabil din MaramurS^ 
s'aO incercat a se folosi la rindul lor, apucand regiunea inveci 
nata, adeca Moldova nordica propritl ^isfl. La inceput Insu§I re^ 
gele Ludovic ii indemna, saO eel pujin nu se impotrivla, la ac6sta 
mi^caie, cu atat mai virtos ca unil din ei erati de de-mult eunos' 
cuJI prin devotamentu! lor Ungariei. Alesandru voda Insa a para- 
lisat a§teptarile regelul Ludovic, impingend tendinja cea anti-ma 
ghiara a lul Bogdan-voda §i ajutand'o din ce in ce nial energic, 
ast-fel ca pe la 1360 Moldova nu mai putea sa fie ungur^sca, iar 
Curtea dela Buda se facu foe de supSrata pe Domnul feral Roma- 
nesci. . . 



Nascut pe la 1280, Alexandra- voda vfi^Juse voevodatul olte- 
nesc sfa§iat intre ortodoxl §i Intre catolicl, ba chTar din n6murile 
lul fiind silip o sama a fugi in Maramura§, Iar din corpul Munte- 
niel erati unite cu Oltenia numai Teleormanul |i Vla^ca. In timp de 
mai bine de 50 de ani, avend a se balabani cu colosalul regat un- 
guresc 51 eu colosala putere a Tatarilor, el a biruit t(5te, a intins 
hotarele pina la Prut, daca nu pina la gurele Dunaril, a construit 
ora§e, ceta[i §i porturi, a organisat biserica ortodoxa §i a mul^umit 
pe cea catolica, a fraternisat cu suveranii Blzanjiulul, Ungariei, 
Bulgariel §i Serbiel, a intemelat putemicul Stat al ferelRoma- 
nesc! §1 a lucrat tot-o-data la intemelarea Statulul Moldovel. In In- 
tr6ga istoria a Romanilor a fost domnirea cea mai fecunda In re- 
sultate neperit6re. lata cine a fost Negru-voda eel mai mare, 
„marele Basaraba" dupa cum se chiama el pe mormintul fliulul 
seQ. Peste doue-^ecl de anI dupa m6rtea acestui Negru-voda, pe 
la 1389, in occidentul Europel Romania purta tot inca viti nu- 
mele de „^ra lul Alexandru", ,1a terre d'Alixandre de Basserat 
en Abblaquie" in manuseriptele celebruliil Philippe de Mezifer^s. 



y Google 



§ ^S. Familia lui Alexandru-voda ^i n6mul D6mnei Clara. 

Bibliografla: Archiva ietoricA t. !■ 1 p. 37. — Histoiro critique dee Boumains p. 
101.— Fridealdsehi, Reges Ungariae Mariani, Vienae 1775 in-4 p. 80-84. — Mugltin 
in Kovachich, Sammlung kleioer StQuke, Ofen 1805 in 8 t. I p. 26. — FoUno, 'latopia 
t. II p. 16,— Tanmlil, trad. Sion p. 128.— N. Denaufiaau, Documente L I v. (I d. 168 
sq., 198 aq-, 2i-J.— Miklosieh, Monumenta Serbica p. 180.— C. Jirehek. EtJirapCEcii Itapt 
Cpa^aaBp^, In IlepHoaHMCKO enHcanle, 1882 t. I p. 39. cfr. Geadi. d. Bulgaren p. 
356. — Vendin, Bjiaio-EoarapcKia rpaiarti, Peterab, 1810 in-8 p. 11. — Eder, Obaer- 
valiones crilicae, Cibinii 1803 in-i6 p. 53. — Engd, Gsach. d. Wallachey t. I p. U7. — 
HeUadc-Radiilescu, La Inmormintarea liil loan V&cftroacu, Bucuraad 1863 in-32 p. 5. — 
^. Odobtscu. Poetil VflcaieacI, In Reviata Romftna t. I 1861 p. 488. - Genealogia Canta- 
cuzinilor, Iq Buclumul 1863 No. 27 p- 108. — Pujcarlw, Date iatorice t. 11 p. 409. — 
pineal ad an. 1372 — Teutgch-Fiinhaber, Utkundenbuch zur Geachichte SiebenbQrgena. 
Wien 1357 in-S p. LVI, LXVII, 2, 137, 138, 142, 192, 203 aq. — S. OrMn, A SzSkely, 
reid. Peat 1871 in-4 t. Ill p. U-1, t. V p- 62, 107. — Chroiilcon Budenae p. 50. - Nagy 
Ivan etc. 

Mnrind dupa 1360, Alexandru-voda i§I vedea In glurul seo o 
numerdsa familia, din care raaricel deja eratt §i nepojil sel Dan 51 
Mircea. 

Aci este locul eel mal potrivit de a irabrAJifa intr'o panorama 
^i de a coinpleta dupa putinja genealogia Basarabiior Romftna^enl 
pina la flnea secolulul XIV, inlaturandu-se din lipsa de material 
pe eel plecajl la Maramur3§. 

Prima schita §! fira femei, incepdndu-se prin dol frafi Dan 
|i Mircea §i termlnandu-se prin aljt doi fra^I Dan fi Mircea, stranepojl 
al celor-Ial^f : 

Kinezul NN Ba^arabS dela gura Oltulul 



Dan vodfi [ (12R8-12fl8) MircBa-vodft I (1298-1310) 

I 

Alexandru-voda (1310-1363) 



Nicolae (13Fi2-130*) Vladislav (1364-1873) Radu-Negru (1378-1336) 



15-l'387) Mircea II (1387 - ), 



Alexandru-voda a fost casatorit de doue orl. Tinfir, inainte 
de 1310, el luase pe filca kinezulul Ivancu Basaraba din Dolj, 
ruda cu fo^til voevo|JI Mihalii Lit6nul §i Barbat. Numele el nu e 
sigur. Dupa Genealogia Cantacuzin^sca ea se ^icea Chiajna, ceea 
ce slavonesce insemn^za numal „filca Kinezului" ; ^KaAataa prin- 
cipis filia". Dupa fSntana Jul Fotino ^i a Tunusliilor se pdte ad- 
mite numele Margarita sati Marghita. 



y Google 



CCVUl 

Din acea primft cSsatoria remaseseri lul Alexandru-voda dol 
fil, Nicolae §i Vladislav, carl eraO fiscal pe la 1330, cand ajutafl 
pe tatal lor in lupta contra regelul Carol-Robert. 

Ce-va Inainte saft ce va In urma, Alexandru-voda fiind vaduv, 
lua In a doua casatoria pe o strains catolica numita Clara, cu care 
a avut tret copil : dou6 fete ^i pe un al treilea eel mai mic flfu 
Radu-Negru. 

Despre fllcele lul Alexandru-voda in specie fdntana cea fun 
damentala este bulla lul Urban V din 1370, adresata Ddmnel 
Clara: „nobili niulieri Clare, relicte quondam Alexandri Wayvode 
in Wlachia vidue", pe care Papa o lauda pentru ca ea intCrse la 
catolicism pe filca sa Imp6rat6sa Bulgariel : „lmperatricem Bulgarie 
lUustrem natam tuam", §i o ind^nina a converti .de asemenea pe 
cea-lalta filcft regina Serbiel : ^alteram natam videlicet Ancham re- 
ginam Servie Illustrem". Intr'o bulla ulteridra din acela§i an Papa 
scrie lul Vladislav-voda, filutul vitreg al D6mne1 Clara, bucurandu-se 
ca dinsa lucrgza cu rlvna la respandirea catolicismulut in f6ra- 
Romaneses : „catholiconim et religiosorum virorum, quorum multi 
„in tuo dominie, presertim ex operatione dilecte in Christo fllie 
„nobilis mulieris Clare, noverce tue. . ." 

Din cele douS fitce ale lul Alexandru-voda, una era nev6sta 
regelul serbesc Vuca^in. Bulla papala o numesce „Ancha", de sigur 
insa era L6nca, fiind-ca il ^ice „Alfea" insu^I Vuca§in intr'o di- 
ploma chlar din anul 1370, unde menfion^za |i pe dol (il al lor: 
Andrelu §1 falmosul Marcu Crai^orul, eroul epic al Serbo-bulgarilor, 
du^man al Romanilor, totu§l Roman el-insu§I dupa muma, v6r- 
primar cu Mircea eel Mare : „cb nptBbajiioiSjiieBHOii. KpanesbCTBa aa Kpa- 
„jini;oib Kypb AJi'bHOib H cb nptBb3.iio6j[ieHHBMH CHHOBQ KpaJiieBi>cTBa iH Map- 
„Roib H AHbApt lanieHb..." 

A doua fika a lul Alexandru-voda din D(Smna Clara era ne- 
v^sta impfiratului bulgaresc Stra§imir saQ Srajimir dela Vidln. 
Numele el nu se cun(3sce, §i 'n zadar I'a cautat . d. Jirefiek. Se 
scie ca ea avusese dol copil, pe Constantin mort In Serbia la 
1422, |i pe Doroslava sail Doroteia, casatorita ce-va Inainte cu 
regele Stefan Tvertko al Bosniel, v6ra-primara cu Mircea eel Mare. 

Alexandru-voda permitea D6mnel Clara de a catolid pe amin- 
dou6 fetele, de^i pe una ea n'a putut'o convinge; orl-cum insa 
Domnul a luat o In^l^pta mfisura a§a ^icfind de asigurare orto- 



y Google 



CCIX 

doxa pentru baiatul set! Radu-Negru, casatorindu'l cu o Bizantiiia, 
care de sigur na va fi trait pr6-bine cu sdcra-sa cea catolica. Se 
pare ca 06mna Clara se impaca mal pujin cu propriul seO filu de- 
cAt cu filul eel vitreg Vladislav-voda. De aceea Papa Urban V nicl 
nu vorbesce D6mnel Clara despre fllul el, devenit ortodox Inflacarat, 
negre^it gratia covIr§it6reI Inriurlrl a nevestel sale Gr6ca Kalinikia, 
muma lul Dan-voda §i a lul Mircea eel Mare, acesta din urma 
mentionand'o anume intr'un crisov pintre bine-facetoril manastiril 
Tism^na : „h ^oKbaa-nji. mo e npojioxiua MOEacrHpio laTE rocno^^CTBa ih 
roenoaca KaaiHHKm..." Numele femeiesc Kalinikia era Intrebuin^at 
exclusiv la Bizantinl. Alexandru-voda fiind prieten personal cu 
Grecul lacint Kritopul, pe care '1 1§1 adusese la 1359 ca mitro- 
poUt al Ungro-vlachiel, este de cre^ut ca prin mijlocirea acestuia 
se va fi insojit Radu-Negru cu Ddmna Kalinikia, Gr6ca fara In- 
do6la in orl-ce cas, p(3te chiar din familia imperials bizantinS, o 
Paleologina saQ o Cantacuzina, nu se scie de o cam data. Dan- 
voda, primul tilu al Ddmnel Kalinikia, cata sa fi fost eel pujiin de 
vr'o 25 de ani la 1385, cand s'a urcat pe tron, astfel ca iDSura- 
tdrea lul Radu-Negru se urea la anil 1359—1360, tocmal atunci 
cand Alexandru-voda se afla In d^sa coresponden^a cu Impflratul 
Ion Paleolog §i cu patriarcul ecumenic Calist I. 

In acest mod nol dobandim urmaWrea spi{a genealogica mal 
completa despre a doua casatoria in specie a lul Alexandru-voda: 

Alezandru-vod& 4- Ddmna Clara. 



Kalinikia + Radu-Negru Ldnca + Vucagio Pilca N. + Stra^lmir 





/ \ 

m Uircea Marcu Andrela Constantin Doroteia+ Stefan Tvertko 



Intr6ga posteritate a lul Alexandru-voda, din care Nicolae §i 
Vladislav din prima casatoria se stinsera fara urma, a fost datorita 
nevestel a doua, straina cea catolica D(5mna Clara ; ^i tot el s'a 
datorit in acela§l timp intinsa rejea de alianfe a ferelRomanescI 
In secolul XIV cu Bulgaria, cu Serbia, cu Bosnia fi cu Bizanfiul. 
Cine 6re sa fi fost darl acea Ddmna Clara, muma lui Radu-Negru, 
bunica lul Mircea eel Mare 51 a Craiforulul Marco, acela catrA care 



yGoogk 



ccx 

se adres^ d'a-dreptui Papa Urban V §i care avea o mare trecere 
chlar la Vladislav-voda, de§i H era muma-vitregfl ? 

Volu Incepe prin a da un respuns aprioric, dupa care volu 
procede apol a'l demonstra. 

D<imna Clara, a doua nev^sta a lul Alexandra- voda, era o 
Maghiara, nepdta puternlculul senior transilvan Micud, 6re-c&nd Ban 
unguresc al Severlnulul, din antica famllia Kukeniis, a cirlla des- 
cendinfa actuala roman^sca este n6mul Vacsrescilor. 

In secolul trecut era deja canoscuta vechea tradlflune despre 
originea Vacarescllor din J^ra Fagara^ulul §i sterna lor cea nobili- 
tara represintand o cetate 6re-care. Despre ac6sta particularltate 
vorbesce la 1803 Eder, dupa care apol Engel la 1804. Amin- 
dol presupuneatl ca strabun al Vacarescllor va fi fost Magistral 
Ugrin eel vestit dela 1291, pe care el il considera ca Roman: 
„Ugnnus Valachus", „ein gebobrner Walach Namens Ugrinus". 
Nu data pe acel Ugrin, mare dayman al Basarabilor, eQ I'am 
pomenit in cursul operel de fa^a. Pie Roman, fie ne-Roman, fie 
din Pagara§ sail de pe alurl, faptul este ca nicl un Ugrin n'are 
a face cu tradijiunea cea propria a Vacarescllor, carl aQ putut sa'l 
bage in genealogia lor post festum, luandu-se mal tar^iO dupa Eier 
§i dupa Engel. Ugrin este 9 personalitate istorica dela 1291 sub 
Danvoda, maf flgurand inca daca in istoria romana sub Mircea- 
voda la 1308 (§ 35), lar spifa n^mului Vacarescllor, a§a cum am 
vfi^ut'o eQ de de-mult la d. Teodor Vacarescu, debuta cronologi- 
cesce abia cu anul 1380, cand apare strabunul lor Negoitd, nu 
mal departs decat sub Badu-Negru tatal lul Mircea eel Mare. 

Reposatul meQ coleg A. Odobescu cunoscuse acea spija a n6- 
mulul inainte de 1861, cand a brodat asupra'l urmatbrea impro- 
visajiune, f6rte fantastica In amSrunte, adevfirata Insa In fond : 
„Pintre tovara^il lul Negru-voda se ^ice ca ar fi fost §i junele 
^Negoija, Domnesc Co con al lul Dan, Voevodul Fagaragulul §i 
,,nepot de sora al capeteniel Romanilor; acesta Intemeia sate 51 
„ bisericl doue-spre-^ece pe malurile Dimbovl|;el cuprinse de dinsul ; 
„el avLi 5686 fete §i dol feclorl, Radul ^i §erban, carora le lasa 
„mo§tenire, cu numele de VacarescI, scutul parintesc ce purta 
„gravat pe dinsul Cetatea Pagara^uluf. . ." Mai departs Odobescu 
vorbesce despre: „un urma^ al Coconulul Negoija, Radul 
nComisul". 



y Google 



CGxr 

Cu acela^l mle^ adev6rat ca §i la Odobescu, Heliade ^cea la 
3.863 pe mormlntul lul loan Vacarescu; „Venn a vorbi de Vftca- 
-„rescl in genere. Originea acestel familie ilustre in istoria ntSstra 
„este din Fagara§ ; strabunil reposatulul trecura de peste Carpajt 
.„o data cu duca de Fagara| Radu-Negru, descendentul Nigerilor 
.^Basarabi, §i fura dintre primil fundatori al Domniatulul RomA- 
.„niel. . ." 

Data 1380, atribuita lul Radu-Negru Intr'o genealogia a Va- 
*arescilor scrisi inainte de 1860, este fdrte remarcabila din punctut 
de vedere al criteriulul, caci ea era cu totul in desacord cu Radu- 
Negru eel dela 1290 din cronica munten^sca cea admisa de Engel, 
^i decl data 1380 nu putea sa fl fost imaginata ad-hoc Data 1380 
pentru Radu-Negru a fost stabilita prima 6t& in a mea Istoria cri- 
tied la 1873. Pina atunci nici un istoric roman saQ strain nu sus- 
Jinuse acea data. Este dara pe deplin autentificat punctul eel de 
plecare al genealogiei Vaearescilor, In care ni se infa^ii^za ca eel 
intalu strabun la 1380 : Negoija Coconul din Fagara.^, 
ruda cu Radu-Negru, adeca patru elemente de desbatut: 

1°. Negoi^a ; 

2^ Coconul; 

3^. Fagaras6n; 

4". Ruda cu Radu-Negru. 

Negu, Negoe, NegoM, este o forma poporana pentru obiclnuitul 
•nume cre^tin Nico=Nieolaus. La JeranI un N6goe 1^1 serb6za 
numele la sfantul Nicolae. Cand sint dol Nicolal intr'o familia, unul 
se diferenjiaza In N6goe. E interesant un exemplu contimpuran cu 
stramo§ul Vaearescilor. La 1371 din familia boier6sca olten^sca a 
Zarnescilor fiind patru fra^T, din carl dol eratl Nicolal §i dol Vla- 
dislavl, eel dol Nicolal se deosebisera in N6goe §i Nicolaus, 
lar ee! dol Vladislavl in Layk §i Ladislaus. 

Ce-va mal anevoe este de a explica pe Coconul eel acajat la 
Negoi^d in genealogia Vaearescilor. Cuvintul nu are sensul de „en- 
iant" satl de „fils", dupa cum este in frasa lul Odobescu: „Domn«se 
■Cocon al lul Dan Voevodul", cacl Negoi^ nu putea sa fte fiTu al 
■lul Dan-voda, de vreme ce tot la Odobescu ni se spune ea prin 
alianja feme6sca el era ,nepot de sor" lul Radu-Negru, pe cand 
Dan-voda era tocmal filiu al aeestula. A fl eine-va „nepot de filu" 
§i „nepot de sor" pentru una §i acela^l persona este o absurditate. 
•Cocon dara nu Insemn^za „enfant" saQ nfils", ci este numal d6ra 



y Google 



CCXII 

porecla saQ numele de familia al lul Negoija. N6mul Vficarescilor 
darft se nurniTa la Inoeput Coconl saO Cocon«scI, Inainte de a 
se fi ^is dupa o mo§ia boierl ot-Vdcdresct, ceea ce apare In docu- 
mente abia pe la fiuea secolulul XVI. 

Ltmpe^hidu-se acum Inceputul genealogiel Vacftrescilor : 1380, 
Nicolae Cocon din Fagara§, o ruda prin alianja cu Radu-Negru, — 
e peste putin^a de a nu se de^tepta iramediat bSnufila: dre nu cum-va 
era din ace!Ia|l familia cu D6mna Clara, muma lul Radu-Negru? In. 
acest cas Nicolae Cocon ar ft ini-udit §i cu Vladislav-voda: de^i mat 
departe deoat cu Radu-Negru, orl-cum insa tot consang^n, „con- 
sanguineus", Vladislav flind legat prin sange patern cu Radu, care 
era legat prin sange matern cu Nicolae Cocon, lar dupa dreptul 
canonic legatura piin tata |i prin muma se califica de o potriva 
„ consanguineitas" . 

Tree d'a-dreptul la demonstrajiunea cea documentala, pe care 
m6 mir eft ti'a observat'o incft niminea §i pe care nici etllnsuml 
n'o observal in trecut, macar-ca documental in cestiune a fost de 
de-mult cunoscut tuturora. Marturisind aci o scapare din vedere,. 
pe care nu ml-o lert eQ-insuml, profit de acela^I ocasiune pentru 
a mai mftrturisi din parte'ml o grosolana gre§6lS, pe care am co- 
mis'o o-data, cand m6 alunecai de a confunda pe eel del socri 
al lul Alexandru-voda,' adeca pe Ivancu Basarabft cu lanoj de Do- 
boka. £rorite analisel se reotiflca prin sintesa, cad numal sintesa 
oomplet^za lacunele. In istoria, in fllologift, in filosoflft, In sciinfele 
fisico-naturale, pretutindenla progresul se oper6za prin sintesa pestfr 
sintesa concentrica, dm ce in ce mal vasts. 

Gea mal iroportanta diploma dela Vladislav- voda este actul 
de dona^iune din 1372, depus 6re-cand In archivul manastiril cato- 
lice din Oloj, de unde In secolul trecut I'a copiat Kornides §i I'a 
publicat tot atunci Frivaldszky. Vladislav-voda daruesce tirgul §er- 
cala gi mal multe sate, t<5te In ^^ra Fagftra^ulul : „in terra Fuguras 
prope Alt", boierulul Magistru LadislaQ, ftlul Magistrulul Iano§ de 
Doboka, nepotul lul Mikud-ban : „magister Ladislaus, strenuus miles, 
.Alius quondam lanus Meister de Dobka, nepos Mikedbani", pe 
cave de vr'o cincl sati §6se orl il numesce lubit ^i credindos con- 
sftng'6n alseO: „noster consanguineus dilectus et fldelis", apol 
U.mal face carne, sange §i n^m al seO: „noster caro et sanguis 
. et genitura", mal repeta 6ra§I despre legatura consangenitajil : 
^propter consanguinitatis connexionem qua ligati sumus". Afara de 



y Google 



CCS III 

inrudire, Vladislav-voda arata acestul strain o nemargiuita prie- 
tenia, adevSrata frajia de cruce: „nostro dilecto consanguineo et 
fratri", amindol luptatorl irapreuna impotriva Turcilor: „contra 
ThurcoS: infldeles". Expansiunea amiciel exager6za Invederat ter- 
menil, mal adaogindu-se tot-o-data latinitatea cea de tot barbarft 
a acestel diplome, dar faptul Inrudirif remftne necontroversabil. 
asemenea inrudire se explicft numal prin D6mna Clara, straina ^i 
■catolica, muma buna a lul Radu-Negru qi muma-vitrega fdrte 
socotita de Vladislav- voda, pSstrand multa autoritate la curtea 
domnf^sca chiar dupa radrtea lul Alexandru-voda, precum se vede 
din bulla Papel Urban V. Magistrul LadislaD, iubitul ^consang^n", 
al lul Vladislav-voda, trebue dara si fie frate cu D6mna Clara, 
amindol copil al Magistrulul lanof, care era filu al lul Micud-ban. 
€eea ce mal Intaresce ac^sti conclusiune este ca in diploma din 
1372 nol regSsim pe insugl Negoita eel din capul genealogiel Va- 
■carescilor, Fagara§6n §i ruda de apr<3pe cu Radu-N^ru: „si et 
„quando ipsum Ladislaum de Dobka, filium Janus Melster de Dobka, 
„nepotem Miked Bani, praedictum contingeret transire universae 
„carnis viam, Nicolaus Alius ipsiusLadisIai de Dobka etc." Acelul 
N^oi^a i se asigura moigtenirea mo^ielor parintescl celor din ^ra 
Fagara^ulut. 

In diploma lul Vladislav-voda trebul explicat in parentesa o 
particularitate: - predicatul nobilitar „de Dobka*'; dat lul Iano§, lar 
prin urmare independinte de satul Dobka din f^ra Pagara§ulul, 
care se daruesce pentru prima 6ri lul Ladislatl §i nu aparjinuse 
de loc Inainte tatalul sed lano^, ba chtar se ^ice explicit ca in 
trecut acel sat era proprietatea unul Varnav : „villam Dobka cum 
^omnibus suis iuribus et pertinentiisi quemadraodumpossidebant 
„et in possessione habebant oUm filil Barnabae". PredicAtul corect 
al faniiliel lul Iano| nu este „de Dobka", ci „de Doboka""', dupia 
numeie vechlulul castel Doboka in Sacuime, In regiunea carula. 
Micud-ban stapania o mu^ime de mo|iI. Dd almiatrelea baronuJ 
Orban a indreptat deja de de-mult forma cea refl eltita a predi- 
catulul. 



y Google 



Sa Intregim dara filia^iunea de mal sus a lul Alexandru-vodar 

Uicud'ban 

I 

lano? tie Doboka 



Alexanciru-Todft 4- Dorona Clara Lsdlalatl 
_^ __-- "^ ^.-"""^^ Radu-Negru 4- Kalinifcia Negoit* 

N. N. 
ImperfttSsftBulgariel 

Doroteia Dan Mircea 

Marcu Andrelu ""^K'"* S°«"'«'- 

Decl Negoi^, nepot de frate al Ddmtiel Clara, eri vSr-primar 
cu Radu-Negru, unchlu prin alianta lul Dan-voda §i lul Mircea eel 
Mare, „consanguineus" fia §i tatal seQ Ladislaa cu intr6ga familia 
a lul Alexandru-voda. VAcarescil raS preocupl exclusiv in pri- 
vlnja acestul Negoija Cocon dela 1380. Dela anul 1560 In 303, 
amicul metl d. Stefan Grec6nu a urmirit descendinja Vacarescilor 
cu obiclnuita petrundere in eraldica romana. Pentru a termina cu 
demonstra^iunea de fa^, cata sa mal lamuresc porecla Cocon, 
prin care so va verifica deflnitiv fllia^iunea lul Negoiji cu stra- 
bunul seQ Micud. 

Micud purta titlul yBan" fiind-ca ocupase func^iunea de „Ban 
al Severinulul", .,banus de Zeurino" din partea Ungariel, anume 
Intre anil 1275 — 1279, atunci cand Mihalu-voda Lit6iul domnla 
in Oltenia. Tatal setl se numta tot Micud, avSnd titlul de conte : 
„comes Mykud". Numele de botez al lul Micud-ban era Stefan, 
dupa cum se vede Intr'un act din 1276, pe care Teutsch §i Firn- 
haber I'atl publicat gre§it sub anul 1176, unde se vorbesce despre 
nisce proprietajl in Sacuime: „possessionis Zent Myklos magni- 
flci domini Stephani Mikud bani. . ." Mtkud dara nu este decatun 
fel de porecla. Adev6ratul Insa nume de familia ne apare intr'un. 
act din 1288: „Nos Mykud banus Alius comitis Mykud de ge- 
nere Kukenus-rennolth". In „Kukenus-rennoltli" sint done 
numl intrunite prin alian^a a doue famllie magbiare deosebite,. 
amindoue de originea spani6la : Kukenus si Rennolth. De- 
spre ambele la un loc vorbesce Chronicon Budense din secolul XV: 
„Kikinus et Renoldus Hispani. Kyquini quidem et Rynaldi origo. 



y Google 



ccxv 

„pst de Hispanja, cum regina Margaretha coniuge Bele Regis fllii 
„Zaar Ladislai Pannoniam adeuntes", adeci nesce seniorl spanioll 
a^e^aji in Ungaria pe la anul 1160. Tot a^a )a Enric de Mi^Iein, 
cronicar raal vechiu din secolul XIV : „Kugnyn und Rynoldi 
geslelit ist van Hyspanien". Numele de familia a lul Negoi^a. era 
dara Kutenus, pe care Romani! nicl nu puteaQ sa'l populariseze 
la nol altfel decat prin Cocon, ca §i cand ar insemna „enfant" 
saQ „fils", cu atat mal mult ca porecla ace]ela§l familie era Mi- 
kud, a|a de asemSnata cu vorba roman^sci mic saQ micuj. 

Micud-ban avea mal mul^l copiT, afara de Iano§, socrul lul 
Alexandru-voda §i radacina n^mulul Vacarescilor. Intr'un act din 
1297, el men{ion6za aljl trel fil al sel : „magistri Nicolai, Deme- 
tri et Petri, flliorum nostrorum". Din ace^tila unul, Dimitrie, avend 
predicatul „de Doboka" ca §i fratele setl lano^, dispare de asemenea 
din Transilvania, unde remasera numal frajil Nicolaus §i Petrus- El 
s'a afe^at !n Romania cu ocasiunea casatoriel nepdtel sale D(5mna 
Clara, a trecut la ortodoxia, §I-a preficut numele in Dabaceski 
§i apol D a b a c e s c u din „de Doboka", lasa o posteritate DabicescI 
In Gorj : „Ha a^eiuH oy ^CaHeiuort" ^ ^j la mdrtea sa pe la 1386 
facii Tismenel o dona^iune, astfel ca Mircea eel Mare 11 pomenesce 
intr'un crisov unde figur^zft numal titoril din n6mul domnesc: 
„eiiie mfl e apaxosarh Ji^tieip'b Ji^aHeaifiKfi EacieprK noEacTEpio iipenpe?eEHOHy, 
„in,o e 6uAA 4-a lacn. Toroea iotb JtatiaqemorB. . ." Frate cu lanos, Dimitrie 
Dabacescu era bunic prin alianta pentru marele Mircea. Daca Da- 
bacescil mal fiinj^za unde-va, fie in Gorj saQ pe alurla, sca^find 
p6te printre mo^nenl safl clilar ^ranl, nu sciti. 

Genealogia D6mnel Clara se mal p6te completa. La 1374 
Ladislati de Doboka, tatal lul Negoi^, cumpSra o bucata de pammt 
In t6ra Fagara§ulul dela un frate al seO uterin; „fratri suo cou- 
terino", anume „Petrus dictus Chewgh filius loannis de Venche", 
adeca — transcriindu-se din ortografia ungur6sca cea medievala — 
„dela Petru ^is Ceug fllul lui Ion de Vinetia". Urm^za dara ca muma 
lul Ladislati de Doboka luase in alta casatoria pe un Pagara§6n 
Ion din satui Vine^ia, din care s'a nascut Petru Cei^, mal bine 
Ceuc. Familia Ceug mal exista in T^fa-Roman^sca in secolul ur- 
mator. Un crisov dela Vlad-voda din 1483 e scris inTirgovi^te de 
gramaticul CeucuJ, deminutiv din Ceuc: ^aa^ ^eyKy^ rpaiaTmc". 

Afara de lano^ de Doboka §i de Dimitrie Dabacescu, efl 
n'am atins pe ceMalJl do! fil al lul Mlcud-ban : Nicolae §i Petru, 



y Google 



CCXVI 

„MikIos mester 6s P6ter, Dobokai Mikud bin flai" la baronul Or- 
ban. EI vor fl remas in Transilvania printre Sacul. Dintr'in§il se 
crede a se fi tras acolo familia maghiara cea contaia Mikes, a 
carila descending totu^I nu e de loc argumentata. Dupa cuno- 
scutul genealogist unguresc Ivan Nagy, conjil Mikes se urea abta 
la anul 1600. 

lata decl genealogia flnaia a Ddmnel Clara ; 



Stefan Miciid, ban de Severin. 




lanos t NK ao^ia t Iod din Vinetia 



Contil Mikes (?) Dibftcescil din Domna Clara 

Gorj. 



Ladislaii. Petru Cauc. 



i , j Ceucut graraaticul. 

Dan-vodA. Mireea-voda. Vac&rescil 

din DlmboTita. 



§ 39. Vladislav-vodd. 

Bibliografla: Jdonaeriticilp. 22,30,46,128, 139 sq.—HiatBire critique doB RoumaiDS 
p. 58 sq., 104 aq.— BtTmologicum magnum, t. 2 Ban. — Baaarabit p. 14.— JT. Dentufianu, 
Documente t. I v. I p. 132, 136, 144, US, 160, 168 sq. —Katona, Historia critica t. X, 
p. 393 aq-, S40 aq. — Ihigd, Gesch. d. Wallachey t. I, p. 161, 163 sq. : cfr. idem, Gescb. 
V. Serwien p. 319, 321. — $ineal ad. ann. 1309, 1368. — Tratfch, Begesten alebenbur- 
glscher Urkunden, &KS, In biblfot«ca EvaDgeUcb din Bra^ov ; cfr. National-ArehiT din 
Sibilu, H8S. U. Ill, 192. — A. Xenopol, Istoria t II, p. 81 aq. — 7Wnu«M, trad. Slon p. 
128. — JWitw, 'loTopia t. II, p. 17. ~ C. Jirectk, Geach. d. Balgaren p. 327 sq. — Fets- 
Ier,Gescb. V. Ungarn, ed. Klein t. II, p, 160, ]54 8q.— .^Memant, Calendaria eccleaiae uttiver- 
aae, Romae 1756 in-4 t.Vv. I p. Ql.—Farlatti, Illyricum sacrum. Venetiis 1818 in f. t. Till p. 
2i2.—Miklori(}i-3tiaier, Acta patriarchatus L I. p. 636 sq. t. II p. 19, 312,494, 619 etc— FmdMt, 
BiaxotSoxrapcEifl rpaiaiBi p. 5. — Bog&i^, HapoflHe njecve, Belgrad 1878 in-S 1. 1, p. 
CXIIII, 126. - KaradzH, Opitcice ITJeCM t IH, p. 64. — MOe^jem^, In TjUCraK t. XXI 



y Google 



p. 37. — Cipariu, Acte 91 fragmente p. Xtl. — Gotubimki, KpaTKiS OHepKi p. 173. 222, 
350 sq., 668. — Bellanger, La E^routza, Paris 1846 in-S t. II p. 4i3 sqq. — Maurn Orbini, 
II regno deijli Slavi p. 471 aq- — Stefan leromonahul, Viata luT Nicodim. Buc. 1883 in-8 
p. 17 sqq. — Thuroas, etc. 



Dupa ce cuiKisceni pe Alexandru-voda, lucrarea raea este a- 
pr(5pe terminata, cacl avem pe Negru-voda intreg. Fill sel Vla- 
dislav 51 Radu il complet^za numal in nesce direcjiunl trase deja 
de catra tatai lor. 

La urcarea sa pe tron, Vladislav-voda erh. de peste cincl-^ecl 
de ani. Incepfind dela omerica lupta contra regelui Carol-Robert 
la 1330, el luase parte la mal t6te faptele lul Alexandru-voda §i 
fusese Snsarcinat In specie dupa 1352 de a carniui ducatul Faga- 
ra^ului. Murind fratele sefl Nicolae-voda la 1364, el se pogorl de 
acolo la Campulung §i la Arge^, Intocraal ca tradijionalul Negru- 
voda; |i ceea-ce mal concurse de a'l mal intari acest epitet, este 
ca forma poporana a numelul Vladislav er^ Laiotd safl Laiai, 
dupa cum U (Jiceatl §i strainil, lar rorainesce lalu este sinonim 
cu negru. 



Ca ^i despre Alexandru-voda, cronica muntenfeca este aci aprdpe 
muta. Nici fantanele lul Fottno nu adaoga nemic de asta data, de 
cat numai ddra confusiunea Intre trel principl omoniml contimpuranl 
cu totul deosebiJI: Lajco safl Vladislav-voda din Moldova, Laiota 
saO Vladislav-voda din f6ra-Roman6sca, §i un voevod transilvanen 
Latzkofl. adeca unul din flil lul Ladislatt Apor. Fotino a putut 
cum a sciut sa descurce pe Lalota-voda de catra ceMaltl doi, dar 
pe cel-laljl dol 1-a mal incalcit ^i mali reti el lnsu§l, ceea-ce totu^I 
nu m6 interes6za. 

Omonimitatea Intre voevodul Ladislatl Apor din Transilvtinia, 
unde loculaQ Romanl, §i intre Vladislav-voda din .f^ra-Roman^sca, 
care stapania peste o parte din Transilvania, ac6sta omonimifcate atAt 
de complicata a dat nascere unel alte confusiunl mal sericSse de- 
cataceeadin Fotino. Faptul istoric documental este ca Ladialaft Apor 
fusese socru al regelui serbesc Stefan Uro^ dela Declan, — ve(JI mal 
sus %-tul 35. Be aci Luccari s'a alunecat in qui-pro-quo de a face pe 
Vladislav-voda socru al regelui serbesc Stefan Uro§ eel tlnfir : del 
StefanI Uro^l §1 dol Vladislavl identiflca^l farft cate. Gre§61a Intro- 



y Google 



CCXVIII 

duc6ndu-se in unele cronice serbesci posteri<3re, mir6sa fiind numita 
cand Slava, cand Elena, de'ntaiu Engel a primit'o cam cu indoela, 
apol pineal cu tot-dinadinsui, fara ca sJ mal vorbim despre Mauro 
Orbini, despre Du Cange, despre Gebhardi §i alfil, piite chlar 
etl-!nsuml alta data In total safl in parte, to^I intemeia^I pe 
aceia^l prima eriSre, pe cftnd nici o probfl temelnica nu exista. 
Tot a§a nu exists nicl o umbra de dovada el: „ln anul 1368 
^Lalco s'a sculat cu resbolu asupra lul Vuca^in pentru uciderea 
„ginerelul sell Stefan Uro§", ceea-ce pineal aflrma din Engel, iar 
Engel inv6ca fara nicl o lamurire o fantana obscura neargumen- 
tata : „ein serwischer Rodoslow". Nicl un resbolu contra Serbilor 
n'a avut Vladlslav-voda, nicl o filca nu se scie sa fl avut, ba 
nu se scie nict daca a fost sail n'a fost insurat. Dela 1280 
pina la 1380, dupa cate sciO eD, Romanil nu s'aG batut cu Serbil 
decat data contra lul Stefan Milutin sub Barbat-voda |i o data 
contra lui Stefan dela Declan sub Alexandru-voda, ambele resb6ie 
prin alian^ cu Bulgaril, carl aO fost de o potriva batuJI. 

Inlaturandu-se dara din capul loculul elementele cele ialse, sa 
intram In istorla cea veridica a lul Vladislav- voda. 



Chiar inainte de a trece Carpajil pentru a'§I cuprinde scaunul 
domnesc, in novembre 1364, Vladislav-voda din J^ra Fagara^ulul 
intra In Sylva Blacorum sad ducatui de Amla§ §i seopri aci pen- 
tru a pedepsi, mal intaiu de tute, n6mul falmosulul conte Konrad 
de Talmacfu, marele du^man al Basarabilor ^i a carula posteritate 
nu Incet^ de a radica mereQ, din cand In cand, preten^iunl asupra 
Lovi|tel din Vaicea- Despre acea familia a se ved6 mal sus §ful 
27. La Talmaclu In manastirea catolica San-Nicolae se pastrafl t6te 
docuraentele contelul Konrad §1 ale urraa|ilor sel, cari se UudaO 
necontenit cu drepturile lor cele teritoriale. Vladislav-voda a navalit 
In Talmaclu §i a dat foe minastiril, din care n'a mal remas p6tra pe 
p6tra : ,quod claustrum per Layk Wayvodam Transalpinum crematum 
„extitisset, in quo claustro omnes literae et instrumenta combusta 
„et cremata extitissent", atesta un act ulterior din 1369, cand fa- 
milia contelul Konrad avea trebuin^ de a'^I sus^in^ un proces ^ 
nu mal gasia documente. Dela 1365 pina la Decembre 1369 Ro- 
manil n'atl atacat de loc pe Ungurl, ast-fel ca actul In cestiunese 
rap6rta cu certitudine la un eveniment din anul 1364. Prin arde- 



y Google 



rea Talmaclulul Vladislav-voda aducea Ungariel o Infruntare atat 
de cute^at6re, Incat regele Ludovic s'a grabit a'§l chiama o§tirea 
immediat la Timi§6ra pentru a porni rasbolul asupra ferel-Roma- 
nescS. In acel manifest de convocare Vladislav-voda este acusat de 
a'§l fi dat §ie titlul regal: „titulum suum Hctum erigens in contu- 
„meliam Domini, a quo sua debent dependere insignia". A§a in|e- 
lege §i Fessler : „Wlaiko ging noch weiter und legte sich ohne 
„Vorwissen seines Oberherrn den koniglichen Titel bei". Ac6sta a- 
cusajiune e fdrte interesanta, cad in tradifiunea manastiril Tis- 
m^na la Stefan leromonahul Vladislav-voda e numit tocmal „cralul 
Ard^lulul", §i vom vede mal jos ca §i strainiJ contimpurani II ^i- 
ceatl une-ori „Rex". Regele Angliel era pe atunU vasal al regelul 
Franciel pentru posesiunile sale continentale, ^i decl nemic nn 
impedeca. pe Domnul ferel-Romanescl de a fl ^rege" §i toto data 
de a recun(5sce suzeranitatea Ungarie! pentru ducaturile cele de peste 
CarpaJ!. Nu titlul dara supfira tn realitate pe regele Ludovic, cl 
calcarea vasaiita^il prin arderea Talmaclulul. Proclama^iunea de res- 
bolu se facuse la 5 lanuarie 1365, nid dou6 lun! inca dupa m6rtea 
lut Nicolae-voda, lar convoca^iunea o§tiril se fisi pe 24 Februarift; 
Pripa mare! DarUngurii nu s'aflzoritde a merge Inainte decat nu 
mal d6ra pe hartia. aduc6ndu'§I a-minte, pe semne, catastrofa dela 
1330, flUil lul CaroIRob*>rt ferindu-se de o pafania ereditara dela 
filul lul Alexandru-voda. I>asand la o parte Oltenla, regele Ludovic 
a trecut Dunarea §i a isbit pe nea§teptate Bulgaria occidentala, 
unde domnla cumnatul lul Vladislav-voda. Vidinul fu luat fi Stra- 
^imir impreuna cu nevasta sa cea Romanca atl fost du§l amlndol 
roM In Croatia, lar In cetate s'a a§e^at un Ungur cu titlul de- 
^Capitaneus civitatis et districtus Budiniensis regni nostri Bulgariae". 
Immediat o niul^ime de Pranciscanl din Roma s'afi repe^it ca un stol~ 
de locuste asupra Bulgarilor celor zapacip, §i s'atl laudat ca fn 50 
de ^ile 200,000 de locuitorl devenira papista§l. 

Planul Ungurilor, bun pentru Papa, a fost totugl cu desaviv- 
jire gre§it din punctul de vedere strategic. Inainte de a lovi pe 
OltenI, regele Ludovic voise a cuprinde mal intaiu Vidinul pentru 
a lipsi astfel pe Vladislav-voda de ajutorul cumnatulul sen Stra§imir 
§i a isbi apol din partea Dunaril Romania cea remastL fftra aliajl. 
Ce s'a intamplat insa? Celalt Impfirat bulgaresc, ^i^man eel dela 
Timov, aducea acuma spre Vidin asupra Ungurilor o armata tur- 
c^sca, un noQ vrajma^ cu care nu se intalnisera Inca Maghiaril fi 



y Google 



CCX5 

pe care cu gr^za, Intr'o balada poporana bulgara (§ 32), II preve- 
stise pe la 1290 Dan-voda, bunicul lul Vladislav- voda. Regele Lu- 
■dovic nu era nicairl la Indemana, ci contra Turcilor s'a repe^it 
singur peste Dunare In direcjiunea Tirnovulul Domnul Jerel-Roma- 
ne§cl : §i|man a fost batut §i Turcil alungap. Era 20000 de Ro- 
man! pe 80000 de adversarl. Unguril aO respandit scirea ca a lor 
a fost victoria,, ^i pe la 1407 un Vlenez Johann Menesdorfer scriea 
•ca regele Ludovic a sdrobit pe Turd; ba Sntr'o biserica la Mariazell 
In Stiria se mai vede pina asta^I o inscripjiune : „Li:dovicus Rex 
„Hungariae per Matrem Misericordiae victoriam Turcoruni gloriosam 
„obtinuit". In fapta nicl o data regele Ludovic n'a dat faja cu 
Turcil. Biograful set! contimpuran Ion de KikuUew nu men^io- 
n^za nicairi ce-va a§a, dar nici despre Vladislav-voda el nu vor- 
besce nemic, intocmal dupa cum mal 'nainte nu vorbise nemic 
despre isbanda lul Alexandru-voda asupra hanulul tataresc Atlamos : 
reticenja sistematica de invidia patriotica. Unguril Insa n'aO fost 
In stare de a ascunde adev6rul. Gloria lul Vladislav-voda ajunse 
departe la Roma, gi papa Urban V H scrise cu bucuria in bulla 
din 1370 : „impios Turchos catholice fidei hostes pro Dei et pre- 
„fate sedis reverentia persequeris et tuos reputas inimicos". Vla- 
dislav voda i§I versa sangele in ajutorul Ungariel, negre^it; dar 
nicJ un contingent unguresc nu era atunci cu armata roman^scft, 
nicl c6ta cat de mica, afara de vr'o cap-va amicl personall al 
Doninulul, in specie ruda sa LadislaO de Doboka, fratele Ddmnel Clara, 
carula Vladislav-voda ilscrie la 1372 : ^exercitum contra Turcos infi- 
„ deles et Imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari feci m us; 
-„ipse Magister Ladislaus Dobka strennus miles supradictus, noster 
„caro et sanguis et genitura, nobiscum et cum exercitu nostro 
j,viriliter contra saevissimos et infideles Thorcos et Imperatorem de 
„Tyrna, ipsosque invadendo perpetravit actus militares nobiles et 
„honorificos ibidem exercendo, propter fidem christianitatis et gra- 
.„tiam Serenissimi Principis Ludovici Regis". In acel resbolu cata 
sa fl participat enei^ic fratele domnesc §i nepotul de sora al lul 
LadislaO de Doboka, Radu-Negru, de o cam data Ban al Severi- 
nulul. alta particular! tate mal importanta a acelula^l resbolu a 
fost cucerirea Dobrogel, mal corect ^icftnd a gurelor Dunaril, adeca 
fara regiunea Varnel, cacl §i ea se numla Dobroge; dar despre 
-acdsta volu mal av6 ocasiunea de a vorbi mal jos. 

Prin victoria sa asupra Turcilor Vladislav-voda se Impaca, sail 



yGoogk 



CCXXl 

eel pu^n ava aerul de a se fi ImpScat cu regele Lndovic. In ade. 
v6r, in acelafl an 1366 s'a fScut o regulars oflciala a teritoriulul 
Sylvel Blacorum, ale cSrula hotare ati fost tot-d'a-una fOrte ^ovai- 
t6re 5i mereti disputate. Insu^l regele Ludovic se aflji la Or§ova, 
l.a marginea Olteniel, adresand de acolo o poruncft la voevodatul 
transilvan de a delimita immedlat satele Sacel, Orlat, IcilaO ^i Tl- 
Ii§ca, tiite f6rte apropiate de Sibilu, astfel ca ele sa nu mal im- 
pres6re teritoriul aparjinfind lul Vladislav-voda : „a parte terrarum 
„sub Woyvodatu Domini Ladislai Woyvode nostri Transalpini exi- 
i,stentiura". Delimitarea s'a executat in 1366, lar in anul unnator 
1367 mtarita de catra regele Ludovic. lata ce era ducatui de Amla| 
eel la sud de Sibilu intra ^ra Ha^^ulul §i intre ^6ra Pagara^ulul. 
Delimitarea Bind terminata §i conflrmata, Domnul ferei-RomanescI 
s'a grabit a'§t asigura mal bine acea Intindere de pftmint, coloni- 
sand'o eu noul locuitorl RomanI ^i dandu'I numele de „Dueatus 
Novae Plantationis", dupa cum n ^ice el-insu§l In diploma sa din 
15 lulie J 372, lar sub urma§l i s'a ^is „Ducat de Amla^" dupa 
un ora^el sasese de acolo. Chlar Insu^I Vladislav-voda i§l punea 
une-orl in titlu Amla^ul in loc de „Nova Plantatio", buna-dra In- 
tr'o alta diploma despre satul §inea din \6vd. Fagara§ulul din 8 Maitl 
1372, pe care o cit^za douS documente din 1640, conservate 
in Archivul din Alba-Julia §i unde se ^ice ca s'a dat de: „Bassa- 
„raba, bare terrarum Fogaras et Omlas qui eo tempore terram 
„Fogaras tenuit". Acel teritoriQ aparjinuse Basarabilor deja pe 
timpul Mongolilor (§ 28) gi mal de'nainte, dar 11 lipsla pina atunci 
o denumire statornica. Din cele patru mo§iI invecinate cu ducatul 
de Ainla^, Sacelul ^i Orlatul remasera familiel contelul Konrad, 
f(5rte sca^uta din vechile'l pretenjiuni de astapanipina In Valcea, 
lar eele-lalte dou6, Icilaul 51 Tili^ca, eraQ : „Ioannis dicti Tompa 
comitis Alpium nostrarum de partibus Transilvanie", adeca ale 
unul „Ion '^16 Tompa eontele munjilor Sibilulul", — un nume fi 
un titlu f6irte enigmatice. Efl banuesc ca era un Roman, 51 anume 
dintr'o ranmra transearpatina a^, Basarabilor. Intre manuscriptele 
lu! Transch se gasesce copia dupa un act din 1383, aflator in 
Archivul din Klus-Monostor {Neoregestr. nr. 84), de unde se vede 
ca posteritatea contelul Konrad Impreuna cu acela^I 16n Tompa 
arataH drepturl asupra mal multor sate dintre ora^ele Sibilu fji 
MIercurIa; aci Insa lul „Ion^is Tompa" i'se da adevfiratul nume 
de familia: „Ioannes loviza de EcsellO", adeca lovi^d, nume 



y Google 



<X]XX1I 

curat romanesc, nicl sasesc, nici unguresc. Chlar peste un secol, 
sub anul 1476, intre vasalil Sibilulul figuratl: „Mane knesius 
de Vinczberg" §i „Butza Bassarab de Vinczberg", lar satui 
Vinczberg se numla latinesce „Mons Cibinii", „Muntele Sibilulul", 
In legatnra cu titlul de „comes Alpium" al acelul lovi^a. 

Vladislav- voda, invingfitorul Turcilor, recunosc6nd totu^I suze- 
ranitatea Ungariel, regele Ludovic era a^a de mandru de un ase- 
menea vasal, Incat drept semn de supunerea ferel-Romanesci el 
incepu a intercala pe unele monete ungurescl capul negru, emblema 
eraldica a Negrilor-voevo^I, dintre carl Vladislav- voda. ajunse 
atunci atat de celebru. Reproduc aci urmat6rele figure cu obser- 
{iunl din studiul meti asupra Basarabilor : 



..Pe alte monete dela regele Ludovic asupra carora mi-a atras 
^aten^iunea amicul meO d. D. A. Sturdza, acela^I capnegru nu 
„ocupa scutul Intreg, ci se afla numal la o parta safl dedesubtul 
„eflgiel regesci, ceea ce represinta §i mal expresiv triumfu] cei ju- 
„bilat al Ungarie! asupra lul Vladislav Basaraba : 



y Google 



CCXXIIl 

^Acest cap-negru nu pi5te fi marca Siciliel, care va fl avut 
„a face cu familia Anjou a regelu; Ludovic, dar In orl-ce cas nu 
„avea a face de loc cu Ungaria ; cu atat mal virtos un cap figu- 
„rand alaturea cu eflgia reg6sca, saO chlar ocupand scutui intreg, 
„nu p6te fi marca vre-unul fabricant de moneta. Singura explica- 
n^iune seri(5sa remane dara „subjectio Valachiae", dupa cum pre- 
„supuneaQ deja in secolul trecut archeologil ungurl : „hoc esse 
„Mauri caput, eoque subjectionem Valachiae notari auturaant". 
„(SchOnvisner, Notitia Hung, rei num. p. 206)". 



Dupa resbolul contra Turcilor, vr'o ca^I-va ani In §ir Vladislav- 
voda a trait intr'o perfecta armonia cu regele Ludovic, recunoscfind 
chlar cu un fel de afec|iune suzeranitatea Ungariel. La 25 laiiuaritt 
1368 el i|I da titlul: „Ladisiaus Dei et regie Maiestatis gracia 
Woyvoda Transalpinus et Banus de Zeurino" §i acorda Bra§ove- 
nilor un tractat comercial fbrte interesant, prin care Intaresce pri- 
vilegiile analdge dela voevo^il anteriorl din vechime: „ut eosdem 
„Brassovienses in iiniversis eorum libertatibus per eos ab anti- 
„quo in terra nostra transalpina habitis conservando confirraare- 
„mus", adeca dela Alexandru-voda ^i dela Mircea-voda, daca nu 
^i mal de'nainte. Ora§uI muntenesc de cSpetenia pentru Bra§ovent 
la mer^ere |i la Int^rcere este Campulungul; „in Longo Campo", 
unde se platesce vama ; lar la Dunare transportul §i vamuirea se 
fac in diferite puncturl : „circa Danubium solvant", punctul ins! 
c«l obiclnuit fiind Brail a : „per dictam viam Braylam". Aci se 
ivesce o cestiune de discutat. Vladislav-voda scutesce pe Bra^o- 
venl de „vama cea noua la Slatina" : „tributum novum in Salatina 
omnino relaxamus". Sa fle <ire verba despre ora^ul Slatina pe Olt? 
Invederat ca nu, de vreme-ce Intre Oltenia ^i intre Muntenia nu 
mal era de de-mult nicl o granija. nSalatina" insemn6za dara o lo- 
calitate unde-va In Moldova, la hotarul oriental atuncl ai ferel- 
RomanescI pe drumul spre Nistru la Tatarl. Ac6sta se confirma 
pe deplin printr'o diploma a regelul Ludovic din acela^l an 1368, 
unde IncuvjinJ^za Bra^ovenilor fara nic! o plata de vama negojul 
international cu Tataril : „tricesimam, quam mercatores Domini 
„Demetry, Principis Tartarorum, de suis rebus mercimonialibus in 
„Regno nostro solvere debeant, non faciemus recipi ; ita ut et 
„vos in terra ipsius Domini Demetry securi et liberi possitis trans- 



y Google 



ccxxrv 

„ire sine solutione tricesime cum rebus vestris et bonis merci- 
„monialibus". „Prlnceps Tartarorum" nu era, un principe cre§tin 
^Demetrius", ci un ban tatSresc Demir sati Temir. Tractatul 
Jul Vladlslav-voda cu Bra§oveniI fiind facut prin In^elegere anume 
cu un trimis expres al regelul Ludovic, de asta data un adeverat 
Dimitrie: „Magister Pemetrius dictus Lepes, aule regie miles", nu 
putea sa nu se prev6^a acolo scutirea de vama cea acordata deja 
pentru marfurl tataresc!, ^i decl localitatea Slatina de mal sus nu 
este alurl decat la mar^inea cea resarit6na a ferel-Romftnescl, 
adeca unde-7a in Moldova. 

Chlar In ajunul anulul 1370 Vladislavvoda se arata inca Wrte 
credinclos regelul Ludovic. Printr'o diploma scrlsa in Curtea-de- 
Arge§ : „datum in Argyas", la 25 Novembre 1369, el J5I datitlul: 
„Ladislaus, Dei et regis Eungariae gratia, Vajvoda Transalpinus et 
„Banus de Zeverino nee non Dux de Fogaras", conflrmand cato- 
licilor drepturile incuviintate lor de catra Alexandru-voda : „Ale- 
xandri Patris nostri charissimi". Cu t6te acestea, abia dupa cate-va 
tjile, la 30 Novembre din acela§l an, no! vedem pe regele Ludovic 
convocand ogtirea maghiara contra Domnulul ferel-Romanescl : 
„exercitus regalis contra Layk Woywodam". Se vede cl ostilitatea 
cea ascunsa a lul Vladislav-voda fusese mal de 'nainte cunoscuta 
Ungurilor, carl volaft sa '1 previna la timp, dar n'ati isbutit, cad 
RomanjI eraQ deja gata de tot in fapta, pe cand convocarea cea. 
regala remasese pe hartia. In Decembre 1369, eel mult la Ince- 
putul anulul 1370, Vladislav-voda trecu la Calafat Dunarea §i, mal 
de 'nainte Ingles cu BulgariT, ati surprins Vidinul, robind saQ go- 
nind pe Ungurl. 



Indrasn^ia batranulul voevod romanesc, acum de vr'o ^^se-^ecl 
de ani, entuziasmase pe Slavil meridionaH. In poesia poporana 
serba memoria lul traesce pina asta^l in legatura cu stapanirea 
Vidinulul. A|a intr'o balada : „In oragul eel alb Vidin a fost mo^ul 
Vladislav, lar In {6ra n^gra-romanesca negrul Roman Radu" : 

Ha BHsnay rpaay 6aje.ioie, 
OHjije (Sjeine cTapen Bjia,iHcaBe, 
A Ha paBHOJ aeMJijB EapaBJiaiUKOJ, 
Oflj^e Ojeioe Kapasjax Fajiyjie . . . 



y Google 



E prejidsa mal ales o alta balada poporana fdrte veche, pu- 
blicata in Venecia la 1556 de catra Serbul HektoroviC, nascut pe 
la 1487, adeca posterior abia cu un secol lul insugl Radu-Negru. 
Ea mal avu alte trel edifiuni ulteribre : la 1638, la 1846, ^i 'n 
fine la 1878 de cStra profesoru) BogiM(i. Ac^sta balada are ca 
motiv urniatorul eveniment curat istoric. Deja pe la 1352 Alexan- 
'dru-voda pe filul seQ eel mal mic Radu 11 pusese ban al Severi- 
nului, 51 acolo remase el apol sub frateseti Vladislav plna la 
1370, astfel ca devenise in tbta puterea cuvintului Severin6n; 
§i 'n acel interval de timp, religios cum era, el se imprieteni 
cu calugarul Serb Nicodim §1 clsdira amindol peste Dunare in 
Serbia o bisericu^a numita Manastiritza in apropiarea Cladovel, 
unde pe p6rta altaruluH se mal descifr6za inscrip^iunea : Pa;iy;i 6er». 
Cuprin^fend Vidinul §i voind sa se intar6sca in noua sa cucerire, 
fara a perde totu^l posesiunile cele vechf, Vladislav-voda se credea 
a ft de ajuDs el-singur la Dunare, lar la nord, In stapanirile cele 
de peste Carpa^i, unde era trebuinja de un bra^ sigur §i tare la 
cas de navaiirea Ungurilor in acea parte, pe fratele sell mult mal 
tinfir I'a trimis acolo ca duce al Fagara^uiul. Departarea lul Radu- 
Negru din Severin de catra Vladislav-voda, poesia poporana serba 
a luat'o ca prigonire, ca un act de vrajma^ia, §i tocmal acesta 
este motivul baladel In cestiune Intre eel dol voevo^l : Radoslav 
dela Severin (BojBoja Pajocae CeBepracKH) |i Vlatco dela Vidin (Bmtko 
ynfiBHCKK BojeBOxa). Balada se incepe printr'un admirabll adio : „Gand 
„Radu-voda se despar^Ia de al seQ minunat ora^ Severin, adesea 
„se ulta inddrit la Severin §i a^ il vorbia ceta^il albe : lata ca 
„etl te parasesc, eetate alba Severin, minunatul meti ora§ ; nu sciQ 
„daca te voiu mal ved6 eQ, nu scitl daca tu m6 vel mal ved6..." 

Ka;^ HH ce FasocaBe BojeBOAa ojBijauie 
Oa CBOjera rpa^a SEBSora CeBepHBa, 
lecTO IE ce PaaocaB na CeBepHH ofiaiipame, 
Tepe TO KB OBaKo 6esy rpa;!(y 6ecits^dMB : 
Obo m Te ocTaBjrjai, liejiH rpaje C«BepHHe, 

Moj AHBHfl rpaAe, 
He 3HaK Berje BH3,jy ;ih re, ne bhem neTJe bh^hoi jh le!.. 

Slnt doue fantane despre luarea Vidinulul de catra Vladislav-' 
voda: una, contimpuran9, este pasaglul din analele caiugarilor 
Minorijl sub anul 1369, reprodus la Assemani §i la Farlatti §i unde 

51,080. IV. 15 



y Google 



pe Yladislav-vod& U numesce regele Basarabi : „Rex de Bassarath" • 
cea-lalt&, o cronic& serba dintr'o epoc& inddcis&, este la Mauro Or- 
bini. In capul garnizdnel ungurescT, cu ticlul de „Ban al Butgafiel", 
era Benedict Heem de Remethe, a cftrul origine nu e cunoscuta, 
de^i d. N. Bensu^ianu 11 crede Rom&n ; In orl-ce cas era uo favo- 
rit al regelul Ludovic, un mare boler din Banat §i ducend'o Intr'o 
c^rta ne 'ncetata, el §i intreg n^mul seQ, cu to(I kinezil RomanI 
de acolo, de almintrelea un vestit osta^. Ne fiind tunurl nici din- 
tr'o parte, nicI din cea-lalta, luarea unel ceta^i atat de puternice 
s'ar fl trag3nat mult timp, daca prin tradare Bulgaril nu se grablaU 
de a deschide por^ile, Patru-sute Ungurl §i vr'o ^e-^ecl de Q-e. 
novezi atl scapat din ora^ §i atl reu^it a se adapostl In doue for- 
turl deosebite, unde Vladislav-voda s'a mul^umit de a'l Inconglura, 
lar pe ca^l din garaiz6na prinsese, I-a trimis pe to^l sub paza la 
Calafat, de'rapreuna cu locuitoril eel indoielnici, sciind din experl- 
en(a — pe semne — ca tradatoril Intr'un sens sad In altul nu eraa 
rarl printre Bulgarl, catolicl sat! ne-catoUcl. In adevSr, eel raul^I 
de curand papista^i^I, lute s'atl Intors la ortodoxia; aO resarit d'o 
data ca din pamint o dr6ia de caiugarl pravoslavnici ; §i to^f s'aQ 
aruncat cu furia asupra a cinci raisionarl papall de acolo, tartndu'I 
de'naiutea lul Yladislav-voda §i cerend sa'l taie. Lasa{i-ra6 in pace ! 
— respunse cu desprej voevodul romanesc: „ nihil decrevit", cacl din- 
sul — ^ce notija contimpurana — se gaodla m^ mult la asigurarea 
victoriel sale: ^stabiliendae suo sub imperio urbi magis inteutus". 
Atuncl, filra a mal a§tepta judecata, calugaril afl macelarit pe mi- 
sionart. mcSrte de popa catolic farft miracol e apr6pe peste pu- 
tin^. Din data ce att murit eel einel neo-martirl, la 12 februaria 
1370, biograful lor ne spune ca: ,o lamina cerSsca s'a pogorit pe 
^cadavre §t aQ resunat in aer nesce eanturl angelice. Vestea rai- 
^nunil ajungend la scirea principelul, el Incaieca ^i pleca s'o v6^ 
»el-Insu§i. Apropiandu-se, calul se opri spaimlntat §i nu vru sa 
^'nainteze. Atuncl principele descaleca §i porni singur. tata ca un 
ttSpectru orilHl se radica de'nainte'f, dar principele sctSse sabia ca 
^sa '1 lov6sca : evaginatum gladium per afirem vibrat" ... In 
v^cul de mijloc, p<5te chlar asta^I In ^rile ultramontane, a se 
repd^ cu spada asupra unul spectru, fie demon, fie Inger, era 
culmea vitejiel. Pasaglut de mal sus caracteris6za pe Vladislav- 
voda, ba Inca pe cate-^I-trel Negri -voevo^I eel din secolul 
XtV : netemetorl o singura clipa de Tatarl 51 de Turd, carl 



yCoOgli 



Ingrosflati Europa peste tot; netemfitorl de regele Oarol Robert 
^^i de regele Ludovic, cart se considerali ca fflonarchi! cei mal 
puternid piin intihderea twitortelA. ' ■ 



Ve^end pe Vladislav-vodft inVidin, regele Ludovic 8© mi§ca In 
Una asupra primejdlosulul vasal, cu o annatft ungitrdsca. formida- ' 
biia, Impar^ita in doue mart corpuri: xmxil dela nord prin Ard61, ■ 
-eel-alt dela sud prin Bulgaria, astfel ca Oltenia §i Muntenia sk tie 
i;ot-d'o-dat& strivite. In ft-untea corpulul sudie era insu^I r^ele 
Ludovic ; peste corpul eel nordic era voevodul traHsilvan Nicolae, ■ 
unul din flH cunoscutulul LadislaQ Apor. 

Nol cun6scem deja din treout obioelul eel ^stematic al oroni- 
•carulul maghiar contimpuran Ion de Kiku1l«w de a, mic^ura sati i 
de a ascunde cu totul isban^ile Bomanitor; o1 bine, de asta data^' 
chlar din rela^Junea acestul martur atat de partenitor pentru Un- 
garia, totufi e lesne de a ne convinge c& resbolul a fost victorios 
pentru Vladislav-voda. ' 

Din punctul de vedere curat militaresc, planul strategic al ce- 
lor doue corpurt unguresci e f(Srte semnifieativ. Dintr'o parte, re- 
;gele Ludovic se foresee cu tot din-adinsiti de mun^I, unde Alexan- ' 
•dru-voda nimidse Intr^ga o^tire a lul Caro4-Kobert, d cauta aataoa 
pe §es dinspre Dunare. Din cea-lalta parte, voevodal transilvah ' 
Nicolae se foresee 6ra§I cu tot din-adinsul 4e {6ra Fag^ra^litl ^ 
Aaila§ulul, unde U a^ptJi Radu-Negru, care putea sa dea nascere ' 
printr'o scanteift la rese(5Ia tuturor Romanilor ardeleni, ci strftbate Iri' 
Muntenia anume prin {dra S&cuilor la resarit de Brafov. Acestul plan' 
s^ategic, care vadesce dela sine^l frica jcea mare a reg^lul^ Lu^~ 
Vic, Vladielav-voda II opuse un contra-plan, care nu putea sa 
-nu '1 duca la victoria: la sud, pe malul Dunaril, a refusa o lapta ' 
-deeisfTa ^i a ee retrage treptat spre mun^I ; la nord, In regiunea ' 
dela Sftc»iine spre lalomifa, a aArage pe Ungurl pe un teren imprae- ' 
tieabil pentru din^il de pttdurl fi de balfl, unde li vIna o eatas-" 
trofi fiigara. '■'<' ■ 

A^ dara Vladislav-vodft parasesce Vidinul, pe oare'l ocu^ re-' 
igele LadoTie. Romanii, aje^a^T la Calafat, I|I fac de "ntfflu datoria ' 
de a Impedeca trecerea Dunaril, apol neputend'o face, el ae Ini-'' 
pra§ti& Ara Mtaiia, astfel ca Unguril jubil6za triumf ;i ocu{>a 
Severinul : „ip3uni regium exercituai, ultra Danubium, contra in- ■ 



y Google 



CCXIYIII 

„sultu3 bellatorum et sagittariorum ipsius Layk Vayvoda^, velut 
„imbres sagittas emittentium Olachorutn, per navigia, moenibus 
„et fortalitiis flrmatum, transducente, inimici in fugam conversi, 
„velat fumus evanuerunt, et residui totius exercitus terrain ver- 
„s\xs Zewrinam intraverunt, et eandem occupaverunt." Unguril 
dara sint In Severin, Sntocmat dupa cum fusesera. sub Carol-Robert. 
Ce urm^za Insfi? Regele Ludovic nu inaint^za. Nicl un pas mal 
departe. 

In acela^I timp, tot a^ de frumos, cu o mare o^tlre, cu 
nobilr §i cu Sacul, pajesce din Ard61 voevodul Nicolae : „ultra ter- 
ram Siculorum cum valido exercitu ac nobilibus et Siculis partis, 
transilvanae." In Muntenia batman al lul Vladislav-voda era con- 
tele Dragomir, adeca un kinez dintre BasarabI, care comand^ 
in Dambovija : „capitaneus erat comes Dragmer Olachus, cas- 
tellanus de Domboycha". In lungul lalomijel el avea la dispo- 
sifiune mal multe puncturl Intarite: „fluvium Iloncha, ubi for- 
talitia et propugnacula erant." Era un general cu mult sange 
rece, necesar pentru a potoli primal avint al Ungurilor, §1 tot-odata 
un barbat f6rte religios, cacl dinsul mal tar^ifl, sub Dan-voda la 1385,- 
el se facu stare^ al manftstiril Cotm6na, lar filul seQ omonim, de ase- 
menea nComes Dragmer", „jupan Dragomir", darui sintului iaca§ un 
clopot. Dupa sanger6sa batallA, „certamine fortissimo commisso" 
kinezul Dragomir parasesce campul ji se retrage, lasand pe victo- 
liosul voevod Nicolae sa'l urmar6sca: „ipsum capitaneum, multis- 
interfectis, in fugam convertit", ^ice Ion de Kikullew, vorbind nu- 
mal despre RomanI ca^u^I In lupta, dar despre eel prin^l — ba, ceea 
ce insemn6za o isbanda necompleta, mal adesea o stratagema. Fuga 
simulata era o tactica, tradi^ionala a Tatarilor, lar Romanil se (ineaa 
atunci intocmal de tactica tatar6sca (§ 36 p. CLXXXVII). Fuga 
kiriezulul Dragomir cea povestita de Ion de Kikullew nu este alt 
ce \M decAt din punct In punct ceea ce povestise la 1241 Ungurul 
canonic Rogerius despre fuga cea prefScuta a hanulut tatarescKa- 
dan: „respicieDs multitudinem armatorum, terga dedit, fingens fu- 
gam ante eos." In adevSr, voevodul Nicolae fu prins in cursa. 
Acuma sa'l au^im pe cronicarul maghiar despre nimicirea cea to- 
tala a armatel unguresci, pe care kinezul Dragomir o ademenise In. 
strimtort h&\t6se, unde a secerat apol fara cru^re fldrea nobilimil . 
sacuiesci, lar cadavrul voevodulul Nicolae abia-abia a putut fl 
smuls din manile Romanilor: „incaute ulterius procedens, inter- 



y Google 



CCX31X 

^indagines et veprium densitates, ac passus strictissimos conclusus, 
^per multitudinem Olachorum, de silvis et montibus inV^asus, ibi- 
„dem, cum str«nuo viro 'Petro, suo- Vicewayvoda, nee non Deseu 
„dicto Wos et Petro Ruffo, castellano' de Kykyllewar, Petro et 
„Ladislao Siculis, viris bellicosis, et aliis militibus quara pluribus, 
„et nobilibus potioribus, extitit interfectus; et cum gentes Hunga- 
„rorum, de ipso exercitu, terga vertissent et se in fugam conver- 
„tissent, in locis lutosis et paludosis, indaginosis, conclusi, multi 
„ex eis per Olachos occisi extiterunt, et aliqui, cum magnO peri- 
„culo personarum, et rerum damno, evaserunt; et funus eiusdem 
„Nicolai Wayvodae, cum magna pugna, de msnibus Olachorum 
„ereptum ..." 

Campania era terroinata Intr'un mod strSlucit; o armata un- 
gur^sca distrusa, o alts, armata ungur6sca petrificata in Severin, 
pe cand cele dou6 armata romanesci se puteafl uni la ori-ce mo- 
ment, una victori6sa, cea-lalta intacta, ambele gata a se arunca 
Impreuna ; lar Radu-Negru din Pflgara^ putea sa se misce in orl- 
ce direcfiune, de 6ra-ce in Transilvania nu mal exista o§tire ma- 
ghiara, fiind nemicita de catra kinezul Dragomir. Nu e de mirare 
ca regele Ludovic s'a grabit de a se ImpSca fflra multa vorba cu 
Vladislav -vodft. Domnul ferelRomanescl recunoscu suzeranitatea 
Ungariel, Ungaria Insa a redat Bulgaria occidentala imperatuhiT 
Stra^imir, care s'a §i in tors din Croajia la Vidin, lar Vladislav- vod a 
§l-a reluat Severinul, incepSnd a se intitula din noQ: „Vayvoda 
Transalpinus, Banus de Zeurinio et Dux Novae Plantationis et 
de Fugaras." Ungaria din parte'l, prin done durertise ispite, sub 
Alexandru-voda ^ sub Vladislav-voda, convinsa acum ca nu e de glu- 
mit cu Basarabil, s'a cre^ut dat6re a'gl intari hotarele Transilvaniel 
contra Iferel-RomanescI, anume la doue puncturl: castelul Lands- 
kron in regiunea Sibilulul, lar !n a Bra^ovulul castelul TOrzburg, 
acesta din urma numit romanesce Bran. Printr'o confusiune tntre 
teatrul resbolulul ^i Intre resultatul luptel, fantana Tunusliilor ^ia 
lul Fotino flxfiza ac^iunea la Bran, adeca In Transilvania, pe cand 
kinezul Dragomir batuse pe Ungurl fcSrte laraurit in Dambovifa 
Ac^ta gre^6la Insa este o nemica In compara^iune ou colosala ne. 
:gre§6la a d-lul Xenopol, care a uttat cu desavirgire — fara nici o 
pomenire de un cuv)D|el macar — Intr^ga mar6^ campania a lul 
Vladlslav-voda, una din cele mal frum6se In istoria militara a 
Romanilor. Mal pu^in vinovat e Fotino, cand muta bStaiia din 



y Google 



OGXSX 



DftiBbovitft la Bran, cOcI O0I pu^n el simte Itutu^I ci gn^esca 
lAntaoa hAi astrfel eft se'nc^cA a liidr^)ta fntr'un mod (kv-care^ 
1 i^cdnd e& Branul e la Uuscel, du !q Ard^l. Dar unde dre sa fi& 
scu^ d-lul Xenopol, intr'o lucrare noutt §1 atat de vokimiti()sft? 



Regel« Ludovic a fost darft invins, il era ru^irw lUMnsugl, ^i 
In diplomete sale ulteridre, cand II viae neap^nit de a cita acel 
resbolu, II Imbraca Intr'o formulft eufemica, de „redobAn(Urea 3e- 
verinulul": „reoptentlo civitatis et terrae Zeurinieneis", de^ilnrea- 
litate Severinul fuaese immediat inapolat lul Vladislav-voda. Un spe- 
cimen fdrte interesant de acea formula eufemica ne Intimpina Intr'o 
diploma din 1376, pastrata !□ archivul con^ilor Kendefd, de unde 
n^l-a procurat o copia profesorul K. Szab6 dela Cluj. Romanil 
boierl din Teme§iana tineaQ atunc! unU cu Unguril, al^il cu Y)a- 
dislav-voda. A§a unul din el, Vlad Lehlcescu, ^I-a parasit mo^ia 
Bala^ni^a de llnga Mehadia ^i a ft^tt In Oltenia pentru a servi 
Domnulul ferel-RomanescI : „quandam possessionem Balasnicha 
. „TOcatam iuxta fluvium Balasnicha nominatum in districtu de 
^Myhald existentem, quae propter infldelitatem Ladislai filii Le- 
„hach, qui derelicta 6delitatis via, ad partes fugit transaJpina!?, 
„in despectum nostrae Maiestatl'; et nostro adhesit emulo, ad 
^nostras manus et regiam nostram collationem devoluta fore 
nperhibetur". Acea mo§ia conflscata, regele o daruesce la al^I pa- 
tru boerlRomanl de acolo, fill lulRalcu, carl servisera cu credinta 
.in 05tirea ungur6sca contra lul Vladislav-voda: „nos attendentes 
„fidelitatem et servicia Suriani, Bogdani, Demetrii et Blasii fliiorum 
„Rayk Olachorum nostrorum, quae jidem in plerisque nostris ex- 
„peditionibus et specialiter in exercitibus nostris adversus Rasce- 
„nos et etiam contra Bulgaros motis, signanter' vero In reop- 
„ten.tione civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae stu- 
„,duerunt exhibere Maiestati et exhibent in praesenti. . . " „Redoban- 
direa Severinulul" e ce-va nostim., 

, Regele Ludovic I5I redobandise momentan un petec din Mehedint 
numal pentru ca Vladi^av-voda sa'l stapan6sca, §i voevodul foma- 
nesc n'a mal incetat de a'l stapani, ne mal avfind al|l dttgmanl 
decftt pe vechlul vrajma5 §i§man eel dela Tirnov, Impfiratul Bulga- 
ria, orientale,, care aducea mereti asupra Vidinulul cete de TurcT, 
i|ntr'ui> rand navalind §i asupra Olteniel. Acea invasiune de- 



y Google 



scrie cronicft serb^scft la Mauro Orbini. Turcil treoend Dunftrea, 
Vladislav-vodA le-a luat tdte b&roile ca sa le tale chip de 8Cfl.pare, 
apol II batu Infrico^at, §i tojl aO perit, unil de sabift, al{il Inne- 
cajl: „onde il voievoda de'Valachi levate loro le barche, nelle quali 
„havevano tragettato quel Bume, diede loro adosso, e gli ruppe nella 
„giornata.; e quelli, che non morirono nella battaglia, credendo di 
„potersi salvare nelle barche, e quelle nontrovando. saltavano nel 
„acqua, per non venire in mano del'nimico, e cosi tutti perirono". 



Tot atunc! in Y6ra-Roman6sca s'a ivit prima moneta najionala, 
de argint ^i fdrte eleganta ; 



Descrierea de d. D. A. Sturdza : 

„Av. + M LADIZLAI WAIWODE intre douS cercurl de perle ; 
„In mijloc un scut Imparjit d'a-lungul in dou6, In care In dr^pU 
„4 grin^I transversale, In stanga un camp gol. 

„Rev. + TRANS | ALPINI Intre dou6 cercuri de perle, In mijloc 
„un colf Inchis, d'asupra vulturul spre dr^pta cu capul spre stanga". 

Urmat6rele trel observa^iunl asupra acestel importantisime 
monete : 

1". Este eel intaiu monument numismatic al ferel-RomanescI, 
cad sub Alexandru-voda nu exista la nol monetaria ; 

2**. Pe revers este aquUa munten^sca, pe avers Insa e marca 
Ungariel, prin care Vladislav-voda i§I recundsce vasalitatea ; 
I S**. Legenda e latina, denotand cultura occidentaia, dupa cum 
^i diplbmele acestui priucipe sint apr6pe t6te latinesce, de^i cate- 
tre! Negri-voevo^l din secolul XIV aO fost de o potriva f6rte 
ortodoxl. 

§i tocmal la ac^sta ortodoxia vom trece acuma. 

Temelia bisericel romane o pusese Alexandru-voda. Vladi- 

slav-voda, a mers Inainte mal departe pe acela^l cale. Pe llnga pri- 

mul mitropolit lacint Kritopul, Infiin^at la 1359 cu titlul de a ■t6ta 

Ungro-vlachia : „jr4ai]; Oh^^pop.'x■/lyx<:" , d'a mal adaos la 1370 un al 



yGoOgli 



doilea mitropolit, Intitulat al par^il Ungro - vlachiel : „(i>]tpo)to- 
XitT]? jjipoic Oo-fTpopxaxEac", anume Daniil Kritopul, fratele primatulul, 
nurait In calugftria Antim, care-figurSza ca eel intaiu in vechea 
lista, a mitropoli^ilor ferei-RomanescI. 

C3are sa fi fost dre ra^iunea de Stat a acestel reduplicdri ? Din 
capul loculul se pdte respunde positiv ca interesul era nu al patri- 
arcatulul, caci nu patriarcatui o ceruse, dupa cum resulta chiar 
din actele patriarcatui ul. In adev6r, Inainte de 1370 mitropoUtul 
lactnt fusese chiamat cu staruin^a la Constantinopole pentru a da 
acolo inforniafiunl despre Ungrovlachia, Vladislav- voda Insa, invo- 
cand diferite pretexturl, nu'l permitea cu nici un prej sa piece, 
nici nu I'a lasat sa trimija pe alt cine-va In locu'I, ast-fel ca pa- 
triarcatui era Wrte supfirat ; tb ;ta; oOx ^X#ov, UaKoxd jtoo S-iis, xstA 

„KpmxQv evtaiifta xati, tiv ipto'^v irij? [i^AXtjc ayiuwuvT)? am, iftJciiStoS {lot 6 
„Pospd5ac. 5tpopaXX(i[tsvoi; t6 [l^xo; t^? 6Sou x«i to 5ioc Tofi yiipou..." Acuma 

dara, in 1370, dupa terminarea resbolulul cu Unguril, Domnul ^i 
boeril eel marl trimit el la patriarcat o cerere urgenta de a se in- 
cuviinja o a doua niitropolia a Ungro-vlachiel ; „«*> hsy4Xoi> posgiiSa xai 
„™v apx&nm auTOu". luteresul era al {erel, nu al patriarcatulul, dupa 
cum presupune istoriograful rus Golubinski. Ambasada romanfeca 
argumentgza infiintarea unel a doua mitropolil prin Immul^irea cea 

extrema a poporulul : „to6 51 xctipoO JcpaXivm^, eiwi, xoS iftvooi; exs(vou TO') 
^TtSsott JtoXXou TUYxivovTO; xal igtsEpou ax&Sbv, o&x louv ei? |i(Svo; apY_iaps\><: txa- 

„vi); itpi; t6 toaojycov S&voc..." Extrema Immuljlre a poporulul nece- 
sita Intemelarea unel a doua mitropolil, ^i'n acela^I mod ni se ex- 
plica „nova plantatio" a lul Vladislav-voda, acea resadire peste 
Carpa^i a prisosulul elementulut romanesc dunar^n, acea colonisare 
a ducatulul de Amla§, o mal puternica bariera contra Sa^ilor din 
Sibilu §i contra familial contelul Konrad de Taimaclu. Era dara nu 
numal una, ci mal multe ra^iunl de Stat. 

Actele ulteriOre ale patriarcatulul din secolul XIV specifica 
cele done mitropolil ale Ungro-vlachiel. Cea a doua, crea(iune pro- 
pria a lul Vladislav-voda, privla la judejele cele olteoesci cu Seve- 
rinul In frunte: „to6 [lipoo! Oi-npoPW«« ^« *«^* ^ Sepepijvov". Prin 
urmare, mitropolia cea anteridra, fundata de catra Alexandru-voda, 
se referia numal la restul '{'erel-Romanescl, adica la Huntenia §i 
la cele doud ducaturl transcarpatine, av^nd titlul: „vii<: O^npoP^'^x^ 

In acela^l timp, saQ pu^in mal tar^ifi, fratele domnesc Radu- 



y Google 



CCXXXIU 

Negru fiind pro-duce al Fdg^ra^ulul §i Amla^ulul, mitropolitul 
primat al Ungro-vlachiei a hirotonit un episcop a-parte pentru acea 
lature a Jerel, ceea ce face pe cronicarul muntenesc la Potino sa 
atribue lul Radu-Negru ca aduce cu sine ca sa punft mltropolifpe 
episcopul din Fagarag : „Tiv Oaxapaatou £;rtaxoitov". Se pare ca acel 
Intaiu episcop al Fagara^ulul fusese un Chariton, acela care In 
urma la 1880, tocmal Radu-Negru ajungfind Domn, devine d'o data 
d'a-dreptul mitropolit primat al Ungro-vlachiei, sarind peste dreptul 
de Inaintare al lul Antim, deja de ^ece anl mitropolit al Sevei'i- 
nulul. Este evident in orl-ce cas ca acel Chariton se bucura de o 
favcSre specials la Radu-Negru, §i daca dinsul fusese mal 'nainte 
episcop al Fagara§ului, dupa cum cred eQ, atuncl aserjiunea cro- 
nicel munbenesci se justiflca pe deplin. EpiscopatuI romanesc eel 
ftindat la Fagara^ sub Vladislav- voda a persistat nu mal pujin de 
vr'o noue-^eci de anl, cacJ Samuil Micul gasesce documental acolo 
pe un Macarie, Intitulat: „episcop al Galajulul": „1469 Macarius 
„Episcopus Cralatiensis obtinet a Principe mandatum ad magistratum 
„Cibiniensem ut cathedraticum suuin a presbyteris valachis accipere 
nPossit". Se scle ca GalaJ se chiama in Transilvania un sat lipit 
de ora§ul Fagarag. 

Cele dou6 mitropolil ale Ungro-vlachiei atl durat numal sub 
ambil frat! Vladislav-voda §i Radu-Negru, desflinjandu-se apol cea 
olten^sca dela Severin gi generalisandu-se numal cea din Mimtenia, 
a oarila regedinja nu putea sft fle alurla decat la Curtea-de-Arge^, 
de vreme ce acolo re§edeaa de preferinja Domnil, Incepend dela 
Alexandru-voda. 

In privin^a organisaril bisericescl, In specie la Oltenl, mana 
dr^pta a lul Vladislav-voda ^i a lul Radu-Negru a fost itustrul ca- 
lugar serbesc Nicodim. Dupa unil Grec, dupa al^H din familla cea 
regala a Serbiel, el traise mult timp la muntele Atos §i era f6rte 
considerat la patriarcatul constantinopolitan. Pe timpul lul Alexan- 
dru-vodft, Nicodim §e^use un interval (ire-care peste Dunare in re- 
giunea Cladove!, de unde prin vecinatate cunoscuse pentru prima 
6r& pe Radu-Negru, atuncl ban al Severinulu!, caci aralndol aO 
cladit acolo o bisericu^a numita Manastiritza. 

cronica rimata din secolul trecut, scrisa peste Carpa^l de 
catra un cali^ar dela Prisiop din ^Sra Ha^egulul, atribuind lul Ni- 
codim funda^iunea acestel manastirl, cuprinde Intre altele : 



y Google 



Prislop 1 

Numite loc. 

Cum fiiseQl nr' de noroc 1 
— Ba eti bine am fost norodt, 
C&cl sflAntuI Nlcodim aid s'a B&lMlult, 
§i iDtfliu sf&ntul Nicodim mie 
Hl-ft pus t«melie, 
Cftra etft de v^curl multe 
Acum de •iraeni trecute: 
Mai 'nainte cu mul^! al 
De domnia lul Matia^ cralu ; 
C& aceetnl prd-cuvloe pArinte qi sfAnt 
Deta Dumne^eii Domoiit 1 s'a vestit 
Locul ptq&tdrelor sfi-l gAs^scft 
$i acolo mftnbfitire sA zid6Bc&; 
^1 In f^rft'^iQ^nilscft preate munte 
A trecut ;i a cercat locurl multe, 
De 9l-a tocit tolagul de fer 
Privind pe p&mtnt ^i pe cer. 
Locul eel ales mal fnt&lu 
Este In Surtuc sua pe Jilu: 
Acolo pegterA a gftslt 
$i Intr'Insa tot a'a B&lfi§luit, 
Care pe^terA %i pln'acum se g&sesce 
§'a sf&ntulul Nicodim se numesce. 
Apol s'a dus In \6r& fi mal In intru 
PIn& la apa ce se ^ice Motru: 
Acolo putin a con&cit 
§1 dupft vreml m&nftstire a'a zidJC 
De acolo a'a diiB spre Vodita, 
Undel acum schltul Topolni^a; 
Dupft aetata pi^t^rele a g&sit, 
Unde fp afftnta lavr& Tiem6ns s'a zldit, 
Unite §i moqtele sf&ntulul se g&sesc 
§i minunile t6te i se vestesc. 
Decl dela sf&ntul Nicodim a'a fficut 
Tuturor de ob^te Inceput 
In f^ra-Roman^Bcfi la munte zidlrl : 
'KserJct, schlturl ^i m&n&stirl. 
A doua lavr& Cozia Mircea a zldit 
^i sf&ntul Nicodim o a afintit. - . 



Oil de unde ar fi luat necunoscutul versificator ardel6n isv6- 
rele sale, nara^iunea de mat sus, afara de er^rea de a confunda 
Vodifa cu Topolnija, dou6 sate apropiate, dar deosebite, este de o 
remarcabilft exactitate. 

. Ea pune pe sama lul Nicodim urmdtOrele ^6se l&ca^url, t(5te 
In Oltenia : i 

1. Prislopul In Hateg,; 

2. pe§tera llnga Jiluj 



y Google 



CCMXV 

3. SchituI dela Motru; 

4. Vodita ; 
6. TJsm6nft ; 
6. Cozia. 

Tisin6na §i Cozia fiind posteriOre lul Vladislav- voda, — cele- 
lalte patru, anteri6re Vodite!, sint tdte din epoca acestui principe,. 
ba ^ Inceputul Tismenel, numal terminarea datorindu-se lul Radu- 
Negru, dupa cum gi Cozia fusese Inceputa de Radu-Negru ^ ter- 
minatft de Miroea eel Mare. Despre Vodi^a s'a conservat insu^fc 
ci'isovul de funda^iune, care sun& aga : „Findca. efi, eel In Crist 
,Dumne^e(i bine-credinciosul voevod Vladislav, din gratia lul Dum- 
„ne4eCt Domn a t6i& Ungro-vlachia, am bine-voit din inspira^iune 
„divina a radica o manastire la Vodi^a in niimele marelul gi de 
„Dunine^eti purtfttorulul Antonie, ascuUdnd pe oneatul inire rtumakt 
„Nicodm, Incit dela domnia-mea sa fie pornire §i dona^iune, iar 
„munca lui Mr Hicodim §i a calugarilor sel etc." Apol Incheia ; 
„Dupa mdrtea lul kir Uicodm, nicl Domnul, nicl mitropolitul, nici 
„al(il sa nu fle liberl a pune egumen in acel Iftca^, ci dupa cia» 
„va ^ice qi va regula insult kir Mcodim. . ." 

La pegtera dela Jilu s'a pAstrat plna asta^l o tradi^iune po- 
porana despre Ntcodim,; iar la Motru o alta legenda a fost cul^s& 
in secolul XVII de catra calstorul Paul de Aleppo, care ^ice : 
„Manfistirea Motru se considera ca mal veche decat Tism6na, cAcI- 
„santul Nicodim fusese eel iatalu om ce venise a locui acolo Intr'o 
„cuvi<>sa solitudine, apucandu-se a cladi. o biserica, gi numal cu 
„mult tirap mal in, urma tot dinsul s'a dus do a zidit Tism6na. . ." 

Inainte de; 1365, sub Alexandru-vodi, exists, biserici, mal ales 
cele douS marl domnescl, una la Campulung gi cea-lalta la Curtea- 
de-Argeg ; primele manastirl Insft, ■ in adevBratul ingles al cuvin- 
tulul, s'aQ radicat anume sub' Yladislav-voda, tdte In Oltenia gi tdte 
prin rivna lul, Nicodim., 

.. Degi ambele, mitropolH ale n^stre att fost puse Sub patronaglul 
patriarcatuiul constantinopolitap, totugl Domnul ^erel-RomanescI 
n'a incetat de; a fi In buna ln(elegere ou; tronul patriarcal bulga^ 
resc -dela Tlrnov, pe care gedea Eutimie,, unul, din prela^il eel maH 
celebri al bj^picel oftodox^ de atuncl., Intre numerdsele iucrati 
inedite ale acestula se. pastr6;ta o epistola catra mitropolitul Antim 
del^.,Severia gi, o,:Alta cfitra Nicodim: deia/nsni6na.. 

Samal ad£|og., ca, Vladislav-voda rtrimitea darurl pidse gi la, 



y Google 



CCXXXVI 

MuQteie Atos, unde o ic6na din partea acestui principe o v6^use 
Acolo reposatul Odobescu in Lavra santulul Atanasie. 

Pentru a ispravi cu cele bisericesci, nu sciti, ^eO nu sciQ de 
loc, ce s'ar put6 spuiie despre m<5ftele sftntel Piloteia dela Cuitea- 
-de-Arge|. E frumiSsa legenda, fiirte frumdsa, mal cu sama cum e 
.me|ter de a brod^ Fraiicesul Bellanger ; dar ea nu oferA absolut 
nemic istoric, eel pu^in cronologic. Pe cat timp marturia contim- 
-purana necontestabila a mitropolitulul losaf dela Vidin constata ca 
-acolo la Vidin acele m6§te aa fost aduse dela Tirnov la 1394, 
decl inainte de 1394 ele nu puteaQ fl ase^ate la Ourtea-de-Arge§, 
nici sub Alexandru-voda, nicl sub Vladislav- voda, nici sub Radu- 
voda, adeca sub nici unul din eel trel Negri-voevo^I, ci nea- 
perat eand-va dupa 1394. Cereeteze dari aljil, pe prima linia Insa 
cronologia. 



Volu inchela istoria lul Vladislav-voda printr'un epizod f6rte 
intunecos. Dela 1330 domnia pe tronul dela Tirnov tzai-ul Alexan- 
dru, despre care eQ am vorbit mal sus cu ocasiunea resbolulul 
serbo-bulgar. EI avusese dou6 neveste: de'ntaiu o cre§tina, din 
care trel fil, eel maf mare Strajimir dela Vidin, cumnatul lul 
Vladislav-voda ; apol pe o Evrelca, din care s'a nftscut §i§man, fllul 
eel mal mic. Stra§imir eap6tandu'§I de timpurifl dela tata-sett Bul- 
garia oecidentala ea apanaglu, se rautase la Vidin §i a scapat astfel 
de uneltirile Evreleei. Cei-laip del fil din prima cftsatoria remanfind 
la Tirnov pe linga teribila munaa-vitrega, aO murit In curand unul 
dupa aitui, 5i tzarul Alexandra n'a Intar^iat de a'^I numi ca mo- 
§tenitor al tronulul pe ^i^man, fllul Evreleei, de§i prioritatea se 
cuvenla lul Stra^imir. Intre anibll frajl erk o urft ne'mpaeata, ^i 
■tot a^a de aprig ur^ ^ijman pe Vladislav-voda §i pe Radu-Negru, 
eel del protectorl al Vidinulul. La 1866 §i§man se proclama de o 
data tzar al Bulgariel ^i'^l Ineepe stapanirea immediat printr'o mi- 
cella, prin^end rob pe Impfiratul Ion Paleolog, care venise la Tirnov 
ca (5spe pentru a cere un ajutor contra Tureilor. Tatal lul §i|man 
murise Ore ? gi cand anume ? lata un adev6rat mister. Jirefiek pre- 
supune ea tzarul Aleiandru trebuia sa fi murit In 1365, de vreme 
■ce'I urm6za pe tron §i§man, dar nu aduce nicl o proba. Engel 
■credea, t^ra§l fara nicl o proba, ca a murit tzarul Alexandra la 
i353, eeea ee ar impUca o absurda vacan^a de 12 ani fara niel 



y Google 



CCXXSVII 

un principe. Cronica olten6sc& a lul Moxa aOrm^ c& tzarul Ale- 
xandru a murit la J371 : „ani 6879, atunce muri Alexandra, 
diranul Tr&novului". Cum dara de se urcfl pe tron §i§man la 
13(^5 cu i^se ani inainte de mdrtea tatalul seO? Faptul este c& 
tzarul Alexandra nu era Inci mort nicl la 1371. La 1365, tocmal 
atunel cAnd Vldinul fusese luat de Ungurl §i Insugl Stra§imir era 
In robia, tzarul Alexandru se retrasese desgustat de tdte din Bul- 
garia in Y6ra- Romaneses, petrecfendu'^I restul vie^I, batran nepu- 
tinclos, pe linga Vladislav-voda, singurfl ruda pe deplin generbsa, 
care'i date sa trflfisca din venitul judejulul Muscel, unde il mal 
gasim apol intr'un mod documental sub Radu-Negru. Dar despre 
ac^sta In §-ful urmator. 

Prisma a nSmuluI Basarabesc : dintr'un tata Basaraba §1 
dintr'o rauma Basaraba, mare vit^z peste orl-ce vitejia, o minu- 
nata agerime politicfl, f6rte cavaler §i f6rte cumpStat tot-o-data, 
Vladislav-voda igl incununa atatea §i atatea insu^irl frum6se prin- 
tr'o nemarginita bunatate de inima. . . 



§ 40, Radu-vodi Negrul. 

Bibliografla ; Archiva istoric^ t. III p. 192. — Istoria critic^ p. 84 sqq. — Hi*- 
toire eritiqiit p. 8. 66,86 sq., 111.— Etymologioum magnum v. Banovet- — Cuvente den 
b&tr&Di t. I p. 402. — Folino, 'Utopia t. II p. 20-24. — A. Xenopol, Istoria t. II p. 84, 
186 sqq. — Magazin istoric t. IV p. 2S1 eq. — Engel, Gesch. v. Serwion p. 382, 478. — 
Jtrnret, Oesch. d. Bulg&renp. 824, 329; — Pray, DJssertationeB historico-criticae, ViDdo' 
bonae 1775 inf. p. 140. — Mikhmch, Monumenta serbioa p, 21B.— Condic& a Eflntel mft- 
nftatiri CozieT, 1778 in-f, p. 25-6, 249, MSS. In Archiva Statulul din Bucuresd. — Ke- 
winy, MSS. in bibiioteca Univaraitftti^ din Cluj: index Eenderesianus t. II ad voc. 
StioJa.-£MArd, NSS. ibidem: CoUectaria ad res Transilvanicas tXIVp. 273, 293.-Ar- 
chiv des Yereins f. siebenbOrg. Landesknnde, Eronstadt 1858 p. 49. — F<3ia Transilva- 
nia 1871 p. 238 sqq., 1872 p. 172 sq,, 188 sq., 198 etc. — Brewoianu, Vechile Jnstitutiunl 
ate Romftniel, Buc 1882 'in-16 p. 282. — RykaeMemiki, Inventarium privllegiorum, Paris 
1852 in-8 p. 250, 378. — A. OdtAtscu, EeTiata Komftni 1861 p. 709 sqq. — I. Bogdan in 
ArchiT f. Slav. Fhilologie t. Slli p. 630 nota. — Dr. MOeti/, HoBS MaiO-fiMrapCKB 
ipaion, Sofia 1896, in-8 p. 46, 47. — G6opKBE sa EapOKHH yioiBOpeHia t. V p. 77 ; 
cXr. MiladinovtMi, EsjraipcKH HapoxHH iT^CBH pag. 281 sqq. — Amu BanajiRoi PoccJH 
t. I. PetflFsb. 1W6 in-4 p. 1, 21. — EaradfU, C^ncK6 napojiHe Hjecie t. II p. 444. — 
HoHkobs^, IlibBaHJx p. 60. — DragatMv, MaKej^ORCKO-CJiaBflBCldfi cfSopHKR, tip. 100. 
— AUMandnseu, Dictionar geograflc al judetulut VAlcea, Buc 1898 in^Sp. 86. — Ottciwl 
[n CoDT. liter. 1884 p. 1 sqq., 1686 p. 266 sq.— J<r. Demufianu, Documents t. I v. II p. 73, 
160^ 242, 276. — Stefan lerotnonahut, etc 

mare parte din vi^Ja lul Radu-Negru se petrecuse sub 
tata-sefl Alexandra-voda §i sub frate-sed Vladislav-voda, astfel cfi 



y Google 



<x;xxiviii 

din §§-ftirile precedents ne ajunge ad de a reaminti Inscurt unnft- 
t6rele puncturl : ■...:.,■ 

nfiscut pe la 1S30 plus-minus, filn din a doua casfitotia a 
lu] Alexandru-vod& cu I)6mna Clara din familia contain ungurSscA 
Kukenus; 

din acela^I muma avdnd dou3 surorl: una cAs&toriUcu tm- 
pSratul bulgflresc Stra^imir, cea-laltft cu regele aerbesc Vuca^in ; 

dupa 1352 pus de c&tra Alexandni-voda ca ban ial Sev^nulul, 
unde se face popular la vecinil Serb!, §i atunci Intra In rela^iunl 
^u calugarul Nicodim, In urma fundator a1 primelor manastirl la 
Romanl; 

pe la 1360, prin intervenirea mitropolitulul lacint Eritopul, 
casatorit cu D()mna Kalinikia, Gr^ca ; 

sub Vladislav-voda luand parte In 1866 la resbolul contra 
Turcilor, adu^I de Impfiratul §i§man dela Tirnov ; 

pe la 1370, dupl luarea Vidinulu! de catra Vladislav-voda, 
lasand Severinul §1 trecftnd paste CarpaJI ca duce al Fagara^ulul 
:^i Amla^ulul ; 

Infiin^nd acolo pe un episcop ortodox, adus In urma pe 
scaunul mitropolitan din Ourtea-de-Arge; ; 

remanfind apol in Pagara§ pina la mdrtea lul Vladislav- 
voda. 



Vladislav-voda m(3re pe la 1373. 

Al treileaNegru- voda, ftate §i fliu al celor-lal^I dol, Radi: 
«e pog6r& ^i el din Fagara^ la Campulung ^ la Arge;, de unde la- 
ra§I tot aja pa^esce In Oltenia pentru a fl primit §i recunoscut de 
catra Basarabit de acolo. 

Eerte a patra edi^iune a acetela^l legende poporane, numdran- 
<lu-se ca editio prmceps acea necompleta dela 1240, c&nd Radu Ba- 
saraba, mumit fp. dtnsut la Ardeieitf Kegru-voda, gonise dJn Amla| 
pe contele Zonrad §i oprise pe MongoII la faotarele Fagara^lul, 
lntorc€sidu:8e apol triucolal In ^a Severinulul, fara UuA a fi tre- 
cut prin Campulung ^ prin Ai^e;, slngura particularitAte stereotipa 
<jare1 lipsesce. 

Ajungend nol acum la al doilea Radu-Negru, aci este locul 
-celmal potrivit de a reveni o clipa laprimul Radu-Negru eel dela 
1230, nn Basarabftdin Valoea, dupa oare urmara la Toamjdatul oltdn 



y Google 



Basarabn eel din Dolj : Mihalu Lit^nul ^i BSlrbat, Inlocui^I In urm& 
6l-In$il prin ramura Basarabilor cea din Romana^: Dan, Mircea, 
Alexandru, Vladislav ^'n fine Radu. 

Aata^I, aprdpe dup& ^pte secoU, memoria lul Radu-Negru 
celiil Va,lc6n se mal p9LStr6z& tocmal In culbul sett din Yaicea Intr'un 
mod fdrte caracteristic. lata tradifiunea, pe care, fftr& a'^I 6 putut 
da sama de important el, o reproduce institutorul C. Alessandrescu, 
vorbind despre schitul Get&^uea de llng& Rimnicul-Valcea : „In vre- 
„mile vechi de tot fedea un Domn numit Basaraba In chiliile bi- 
„s6ricu{el Ceta^uea. El avea cu sine tunun §i osta^I, cu carl se 
„p&^ de vrSjma^I. Ast Basaraba era In mare vrajml^ifl cu im alt 
„Domn numit Olea, ce se a^e^ase !n man&stirea Fedele^olu de peste 
„01t ce este In dreptul Cet&{uel (In Arge;) §1 fll Olea avea ase- 
„menea tunurl §i osta^I. Basarab& ^ Olea, de vr&jma^I ce erati, 
.slobo^Iati de multe orl tunurl unul asupra altula, cu gAnd s& se 
„om6re, ca s^ remana unul stapAn peste t6tA ^ra. Basaraba se 
„spune cA era mal dibaclu decat Olea igi 'I facea mare paguba. 
„Pentru ac^ta dibacia poporul scomise urmatorul cantec : 

Olea face ole, 
Bssarabft 1 le aparge; 
Olea 61e o mal face, 
Basarab& i le-o aparge... 

„;i acest c&ntec 11 cantaQ to^I Ceta^nil pentru cinstea Basarabulul. 
„CbIar ^i copiil U cantatl pasc^nd vitele. A§a, se spune, ca nesce 
yfeti^e ^edeatt cu gascele la p61ele d^lulul, In vlrful carula e bise- 
,ricu^, §i cantaQ : Olea face Ole etc.. Se Intaraplase ca tocmal 
„atuncl Basaraba se plimba pe culmea d^lulul. Au^ind feti^le can- 
„tand cantecul acesta, le-a ascultat cu mult drag, fara s& fle vg^ut 
„de e)e. Bupa ispravirea canteculul, Basaraba le-a chiamat la sine 
„;i le-a dat cate o farfuria de galbenl ^ cate o pareche cercel fru- 
^mo^l ^ scumpl. B de notat ca acest cantec II canta copiil de prin 
„Ceta(ue. Remane a se cerceta, ce Basaraba se vorbesce fi cine 
„este Olea. . ." 

Basaraba eel legendar al copiilor e tnvederat Radu-Negru 
eel dela 1S30, care apdrase In adever barbatesce Oltenia contra 
contolul K(Hirad §i contra Mongolilor, lar du^manul set! Otea era un 
dan cumanic, cuvlntul *Uan InsemnAnd tataresce un principe satt 
ua crfti§or. Sub acel prim Radu-Negru, pus straja la Oetftjuea Val- 



y Google 



oil, TfLtaril sUpanlaa mtr6ga lature a Munteniel piniLla Olt; sub al 
doilea Radu-Negru eel dela 1380 nu mal era aci Tatar! nicairl, decAt 
numal d6ra pe la marginile Moldovel spre Prut saft spre Nistru, 
§i chlar peste eel de acolo domain acum Basarabd. eel din Oltenia, 
astfel ca In titlul seQ domnesc vom ved6 mal jos : „stapan peste 
{eri tatarescl". Mare deosebire intre unul 51 cel-alalt, de§i amin- 
dol s'atl contopii intr'o slngura pers6na coleetiva mitica. 



Un punct din legenda, care se potrivesce cu Radu-Negru 
din 1330 mal bine decat cu cei-laltl Negri-voevo^I, este ca, 
Ungur prin rauma-sa §i petreeut raal mul^I anl pintre Unguril din 
Ard6l, i SB p(5te aplica pasaglul din cronica munten6sca: „radicatu- 
„s'aQ de acolo cu tdta casa lul^i eu mul^ime de nordde, Romanl, 
^Papistajl, Sa§I de tot felul de dmeni, pogorindu-se pre apa Dani- 
„bovi{eI. . ." In adev6r, sub Radu-Negru nol vedem pentru prima 
6r& la 1382 un episcop catolic cu pomposul titlu „al Severi- 
nulul ^i al par^ilor ferel-Romanesel" : „Gregorius Dei apostolice sedis 
gracia Episcopus Severini nee non parcium Transalpinarum*', con- 
sacrand pe un preut Ungur : „filium Valentini de Korospatak" in 
biserica papista^a din Campulung, unde sub Vladislav-voda era un 
Sas, pe al eftrula mormint se gravase la 1373: ^Hic requiescit in 
„pace generosus dominus loannes P. huius saxonicalis ecclesiae 
„custos qui obiit MCCCLXXIIi". 



Filul eel mal mic al lul Alexandru-voda, Radu era Negru nu 
numaj ca tatal seti^ica frazil sel in insu^ire de Basaraba in genere, 
prin erablema celor capete negre pe st6gul nobilitar ai familiel, dar 
purta Inca in specie la popor porecia personala de negru, flindca avea 
o fa{a f6rte negricWsa, dupi cum vS^ura data pe portretul din bi- 
serica Curtil-de-Arge? Fotino 5i apol Cogainic^nu. PIna a nu se fl des- 
fiin^at acel portret prin a§a numita restaura^iune a biserioel, re- 
posatul pictor Tatareseu facuse dupa el o buna copia, pe eare o po- 
seda asta^I Academia Romana de'mpreuna eu ale altor Basarabl. Pe 
acel portret Radu e mult mal brun^decat tatal sefl Alexandra §i 
decat fratele seti Vladislav, ba mult mal brun toto-data ^i de- 
cat filul sett Mircea. Exista proba jcontimpurana f6rte interesanta 
despre poreela lul Radu-voda ca eel negru. Eberhard Windek, 



y Google 



ccxu 

nascut pe la 1380, biograful Irap6ratulul Sigismund, ne spune cS 
Mircea eel Mare, pe care'l cunoscuse, se numla eel alb: „der 
Weisse". Cel alb pentru Mircea este evident o antitesa cu eel ne- 
gru pentru tatal sett Radu. tn acest mod, filul cet mal mic al \\ii 
Alexandru-voda erb. Negru clitar la OltenI, nu nuraal la Muntenl 
§i la ArdelenI, de^i Oltentl de almintrelea nu traduceaO pe Ba- 
sarabl prin rebusul eraldic de Negri. Sa mal adaog ca Radu- 
voda nicl data nu'^I dedea el-Insu§i epitetul de „Negru", ci-1 
^icea a§a numal poporul |i ne intimpina uneort In nesce cris(5ve 
mult posteri6re. Piil sel Dan sji Mircea, ca §1 flii acestora, nu'l nu- 
mesc tot-d'a-una altfel decat „Pajiyi BoeBoaa". 

Un crisov ordinal din primtt ani al domniel lul Radu-Negru, 
fara data, probabi! Insft din 1374, se afla In archivul municipal al 
Bra|ovuluI, de unde I'a reprodus Dr. Miletic. In acest crisov se 
confirma tractatele comerciale dela Vladislav- voda §1 dela predece- 
soril sel, se men^ion^za pentru prima 6ra Rucarul, Domnul !§1 da 
de dou6 ori prenumele de nloan" §1 nu'§l pane de loc porecla cea 
personala de nNegru"; dar ceea ce e mal cu sama instructiv, este 
aparijiunea tzarulul Alexandru, despre care s'a vorbit In §-ful 
precedinte gi care mal traiS. inci decl in 1374, daca nu §i ce-va 
mal tar^itl, de|i cronica lul Moxa 11 fix^za m6rtea la 1371, — un 
interval nu tocmal departat. Acel crisov flind scurt ^i f6rte im- 
portant in acela§! timp, li.ta'1 Intreg In text |i in traducere : 



IwaHi PasyJiT., sejiBKbiH soHBoia 
H caiosp'BsaBHH rocnoAHHb Bicen bskih 
oyrpoBJiaibiflCROR, ^tasax rocnOACTBOiH 
c'le wpHSHO rocnoACTBa mh npirapei 
EpanieBCKBi a PasHOBitei b bicch 
aeajiH Bp'bctitcKon, laKO 1410 iimi> ecT 

(TLTBOpflJIO rOCnO^CTEO MH IpHCOByjI H 

saKOBH, i|io CA niajie wt np'ibpojtiTe.Ten 
rocno;ii,cTBa ih, TaKox;i:epe ;i,a an. ca 
ysBMax E BpB rocno;[CTB^ ib. Twro 
paA'i, i;apio Ajie^aHjipe, sape kto tb ecr 
Banem st. PvKepi., 3a "v aanptiBm aa 
TSHiaT Baix 1(10 ecT saKoa, a iiaaKO Aa 
ue citeri yqHERT. H koejibCo itier 6aTh 
Baseui non J^fioBuux, 11 xon Ta:i:A6pe 
Aa twh ysBiai, noBese kto cat On no- 
KycH.i aa Hit BtaieT Bpfeb aaKOH, Hsat 



Ion Radu , marele voevod si 
autocratul Domn a t6ta ^era Ungro- 
vlachia, am dat domnia-mea ac^sta 
poruiica a domniel-mele pargarilor 
de Bra^ov §i Ro^novenilor §i Intre- 
gel terl Barsel, ca lor cele locuviiD- 
tate de domnia-mea crisov ^i lege, 
ilupa cum avusesera dela strflmo^il 
domniel-mele, a§a si U se priicSsca 
^i pe timpul domniel mele ; prin ur- 
mare, tzarule Alexandre, oricine va 
ft la line vame§ in Eucdr, sd'l po- 
runresci a lua vamd dapd lege, iar 
alt/el sd nu cutese a face. §i ori-cine 
va fi vame^ aub Dimbovi^a, sd facd 
gi el tot a^a, cSkcf orl-cine se va is- 
piti a lua peste lege, va primi o 
16 



y Google 



CCXLII 

npIsTH BeaiKO mo h wprl« wt roc- mare ped6psa ^i urgift dela domnia- 

nOACTfia IE. A hho ntcT ao ivpHsiy mea; §i altfel 8& nu fle dec&t du|<;^ 

rocnojcTBa ih. porunc^ domnJet-mele. 

t Iwaffi Pajyai BoeBOja, aa-ioc- t Ion Eadu voevod, din mila 

Tis (SoK'i'ex rociiojHHt. Jul Dumneijett Domn. 



Felul de Inrudire a tzarulu! bulgftresc Alexandru cu omo- 
,nimul seu Doinnul romanesc Alesandru-voda se represitita prin ui- 
matorea spi^ : 

MarghiU t AUxandruvodd f Clara Teodora t TgarAlexandru t Teofana 



Vladislav Radu-Xegi'ii FUca N. N. + Strafimir ^i^man 

Tzarul Alexandru §i Alexandru- voda eraO dara cuscri, lar 
Radu Negru era cumnat lu! Strafimir filul tzarulul Alexandru. 
Alianja departata negrefit, departata mal ales cu Vladislav- vod3, 
care nu era frate din acela§l muma cu ne\'6sta luT Strafimir, Amln- 
dol Alexandri avusesera copil din dou6 cSsatoriJ ; la Alexandru- 
voda Insa copiil din Romanca Marghita se lublaU fra^esce cu copiil 
Maghiarel Clara, pe cand la tzarul Alexandru fiful Strafimir al Ser- 
bel Teodora se urS. la cufite cu Si^man fllul Evrelcel. Din causa 
Evrelcel, Tzarul Alexandru nedreptajise pe fllul mat mare Stra§imir, 
lipsindu'l de dreptul primogenitureMn favOrea fliulul mal mic Si^- 
man al Evrelcel, pe care II §i facii tovara^ la imp6ra{ia. Sup6rat 
pe tatai sed, Strafimir domnla In apanaglul seQ la Vidin. Cand 
semi-Evreul §i|man, un rar specimen de reutate §1 de viclenia in 
tot cursul viefel sale, a desgustat pe tatal sefl, atuncl unde 6re mal 
putea sa se adapostfoca nenorocitul tzar Alexandru? Nu la Vidin, 
caci tocmal la 1365 Strafimir ca^use rob la Ungurt. Tzarul Ale- 
xandru a fost imbrafi^at cu dragoste numaJ in Romania de catra 
familia reposatulul cuscru Alexandru-vodft. Vladislav ^i apol Radu- 
Negru t ad oferit unul dupa altul o respectata posijiune de vice rege 
al judejulul Muscel, ce-va a^a cum In secolul trecut regele Ludovic 
XV dete in Franja alungatulul I'ege polonez Stanislaw Leszczynski 
modesta demnitate de duce al Lorrenel. 

Documentul eel descoperit de Dr. Miletic radica pe nea^tep- 
tate un prefios col{ de perdea de pe un mister ne'njeles pinfl a- 
cuma din istoria interna^ionaia a Romanilor §i a Bulgarilor: su- 



y Google 



'bita dispari^iune a tzarulul Alexandru, necertitudinea cea contrail- 
■cet(5re despre anul morjil sale, mal cu sama ne'mpacata du^mania 
a lul Vtadislav-voda §i a lui Radu-Negru Improtiva ImpSrSljiel bul- 
gAresct eelel dela Tirnov. §i totu§l vom ved6 indata ca Impre- 
glurarile ad adus farft voe ca sa se mat inrud^sca odata tilul eel 
■ma! mare al lul Radu-Negru cu hainul impfirat ^i^man. 



In Istoria criticd eQ m6 aratam adesea pr6 aspru pentru 
Fotino din causa ca fantanele lut inedite 'cele slavice nu se potri- 
vesc mal nicl o data cu datele istorice cele cunoscute de pe aturi. 
In opera de fa{a, largindu'ml sfera de cercetar!, eO avul din 
contra dese ocasiunl de a mS convinge ca acele fantane, fdrte ve- 
riflce In fond, ime-orl numat nepricepute sail incurcate de catra 
Insu§i Fotino, ceea ce cu atat mal bine vadesce nevinovajia lul, 
servesc anume a completa lacunele celor-Ialte i$vi3re. S'ar put6 
^ice ca el-Insu^I nu injelegea textul Slavic fi ca alt cine-va din 
cand in cand i'l traducea sad i'l explica Intr'un mod gre^it saO 
piolix. Nu este gretl Insa, In cele mal multe casurl, de a limpe^i 
printr'o critica omnilaterala pasagele cele necorecte, §i un cas de 
ac6sta natura ni se 51 Infafig^za in privinja familial lul Radu- 
Negru. 

Dupa cronica slavica, „tt. rf^; Sspptx^c -/povoXoYt*;", Fotino ne 
spune ca regele serbesc Lazar, eel urcat pe tron la 1371 dupa 
radrtea lur Vuca^in, avusese cinci iilce, maritate a§a; P cu prin- 
cipele serbesc Vuk Brankovicl; 2'* cu principele albanes Balsa; 
3" cu inip6ratul butgaresc ^i^man ; 4" cu sultanul turcesc Amu- 
rat I; in sfir^it .S"*, cu Dan-voda filul lul Radu-Negru; §i despre 
acesta din urma casatoria Fotino mal afirma intr'o nota : „3tiri]v 

[isv &'JYaTspa tO'j AaC^pO') As-j^coto'j Ssfj^ia; ^a^wv st; ^ovarxa oGto; 6 Aav 

Sa analisam. 

Dupa sorginJI autorisate, Engel in^ira cincl filce ale regelul 
Lazar: 1" Mara, mahtata dupa Vuk Brankovicl la 1363; 2"^ Elena, 
maritata intre 1359 — 1368 dupa magnatul unguresc Nicoiae de 
Gara, in urnia dupi voevodul Sandal din Bosnia; 3" Despa, ma- 
ritata de'ntaiu dupa ^i^man dela Tirnov, apol cu principele mon- 
tenegrin George Balsa; 4° Vucosava, maritata dupa marele eroU 
serbesc Milo§ Obilicl; 5° Mileva, data sultanulul Baiezid I. 



y Google 



cczuv 

Pentru Dan-voda nu incape darft nici un loc. Ceva mal- 
mult; afara de fSta cea mal tnicft, trecutft in haremul sultanulut,. 
cele-latte eratt pr€-b&trd,ne pentru Dan-voda, care la 1385, dupft. 
m^rtea luf Radu-Negru, era de vr'o 25 de anl. Este Insa f6rte 
cu putinja, ^-priori de o cam data, ca Dan-voda sa fi {inut la 
casatoria nu pe o fllca, ci pe o nep6ta de llica a r^elul Lazar, 
adeca pe o Kta a lul Tuk BrankovicI, care luase pe Mara la 
1363, prin urmare la 1380 putea sa alba o flica de 16 anl, toc- 
mat potrivita pentru Dan-voda. 

Introducem dara o ipotesa rectificativa In pasaglul din Fo- 
tino, §i acuma sa procedem a o verifica. 

Printr'o diploma din 1396 principele serbesc Stefan, fliul §i 
urma^ul regelul Lazar, daruesce manastirilor oltenesci Vodi|a §i 
Tisoi^na ^ece sate In Serbia, mal adaog6nd ca deja tatal seti fu- 
sese bine-facStor al acestor done locate. Daca Dan-voda ^inea pe 
o flIca a lul Vuk BrankovicI, atunci Stefan filul lul Lazar era 
unchlu bun al DiSmnel f erel-RomanescI. Printr'o Inrudire a§a de 
apropiata s'ar Injelege o asemenea mare damicia, cu atat mal 
vlrtos ca nicI o data nicI un alt principe serbesc n'a ficut nicI un. 
fel de donafiune In f6ra Roman6sca. Prin singura !nriurire a sta- 
re^ulul Nicodim ac^sta nu se explica; se p6te admite Insa ca in^ 
tervenirea stare^ulul Nieodim, despre care se crede eft era chlar 
ruda cu regele Lazar, va fl concurs mult la casatoria lul Dan-voda 
cu filca lul Vuk BrankovicI. 

Tatai lul Vuk BrankovicI, voevodul serbesc Branko Mlade- 
novici din timpul lmp6ratulul Stefan Da§an, Ingrijise a se scrie 
pentru propriul sett us personal la 1346 o psaltire slavica, remasft 
ca un odor In familia. Cine i5re altul, daca nu DiJmna lul Dan- 
voda, in ipotesa nep6ta de filca a Iiil Branko MladenovicI, putea 
sa alba la sinegl prin mo§tenire un asemenea tesaur 51 sa'l lase 
apol In Romania anume la posteritatea lul Dan-voda? EI bine, 
acea psaltire stramo§6sca a Brankovicilor, reposatul Odobescu 
o descoperise la manastirea Bistrifa din Oltenia, iaca§ul favorit 
al lul Barbu Basaraba din n6mul Dinescilor. Odobescu presupune ca 
manuscriptul se va fl adus din Serbia pe timpul lul N$goe-voda 
pe.la 1512. D6mna Milija a lul N6goe-voda, ce'I dreptul, era filca 
unul BrankovicI, dar nu dinsa — observajl bine — nu dlnsa a. 
dat manastiril Bistrija acea psaltire, ci a harazit'o acolo un stri- 
nepot al lul Dan-voda. EQ nu m6 Indoesc dara ci opera lul Branko- 



y Google 



CCXLV 

Mladenovicl strabAtuse in Romania nu altfel deeat prin casatoria 
filcel lul Vuk Brankovicl cu fliul lul Radu-Negru. 

Mai lata Inca ce-va. In lista Domnilor muntenesc! §i mol- 
dovenescl, capgtata in secolul trecut de catra Ungurul Pray, f 6ra- 
iloman6sca se incepe cu voevo^il Dan §i Mircea, al carora tata 
nu se scie, dar dln^il sint numiJI nepojl al regelul serbesc 
Lazar: ^Pater nescitur, sed dicuntur esse nepoies Lazari regis 
Serviae". Daca Dan-voda finea pe o flica a lul Vuk Brankovicl, 
atuncl prin alianja flii lul Radu-Negru se puteaQ in adevfir consi- 
dera ca nepo^l al regelul Lazar, adeca: 

L»zar Alexandni'Todi 

Vuk Brankovicl + Mara Stefan Radu-Negru 

Filca NN. + Dan Mircea 

In secolul XVII Brankovicil din Serbia afirmatl a fi acela§I 
n6m cu Brancovenil din Romania, susfinfind ca strabunil lor co- 
muni, tofl pogori^l din Vuk Brankovicl, erafl din vechime Incu- 
scri^l cu Basarabil. Intru cat nici Brankovicil, nicl Insujl regele 
Lazar, nu eratl din dinastia lul Stefan Hilutin, casatoria lul Dan- 
TOda cu nepOta a regelul Lazar este singura cheia a acestel 
Incuscrirl. 

Vuk Brankovicl avusese trel fil : Grigorie, Georgiti ^i Lazar, 
afara de fete pe carl le lasa fara nume Intr'un act familiar din 
1890 : „cHH9B9iHk FfikrStiS H FiofirM H Ais&fS H Af>Dr«H A-kivH". Dintre 
acele fete dara era fi Ddmna lul Dan-voda. Nu aice volu cerceta 
originea Brancovenilor, a carora filialiune cu primul strabun Branko 
^adenovicl o las pe sama altora. In orl-ce cas, numal prin Inru- 
direa cu Danescil el Intrara Intre Basarabl, aje^andu-se In Roma- 
naj nu Inainte de secolul XVI. 

In acest mod fantana lul Fotiao cea despre regele Lazar, 
data rectiflcata ^i controlata, i§l dobandesce o necontestabila In- 
semnatate, caci ne procura acuma un mare( tabel sinoptic de ali- 
an^ele lul Radu-Negru cu suveranil din Intr6ga Peninsula Bal- 
•canica : 



y Google 



Digitized by VjOOQIC 



CCXLVil 

Sint mal pujin norocos de a put6 rectifica un alt pasagtu 
din Fotino, care fals nu p6te s& fle, dar e incaicit peste rnSsura. 
Dupa un „vechlu fragment Slavic" el ne spune ca regeie Vuca^in, 
pregatindu-se contra Turcilor 51 cerfind ajutor dela Grecl gi dela 
Romanl, Radu-Negru SI trimise din parte'I pe fllu-seU mal mare Dan 
cu un contingent de 63te In Macedonia, dar sultanul Amurat remase 
biruitor, §i Din abia a scapat cu fugi de peste Dunare. Lupta 
cu Turcil linga riul Marina avusese loc in 1371, cand a §i perit 
regeie Vuca§in impreuna cu frate-sefl Ugle§a, decl sub Vladislav- 
voda, nu sub Radu-Negru; §'apot la 1371 Dan era un copilandrn 
de vr'o ^ece anl. Este invelerata nepotrtv6la. Sa recitim dara 
textul din Fotino, unde trebue sa fie neap6rat gre^^la de tra- 
ducere din slavonesce in grecesce. lata'i ; „o tiuv BMAydpiov Af;;ctinj; 

^MawiiOHpaxopixTj!;, xcti o rffZ -£|vpi»; Bou).X5iTf,v KpaXr^i, [i-iri lo'j cuSsX-fo'j auroO 

,,iy>T!U';. . :■' Numete eel pus in frunte Ma'jprj^oaxo^ixTi;-' este evident 
vestitul Marko Krallevici, fliul regelul Vuci§in, nepot de frate al 
lul Uglega. Intr'o confederaEiune este absurd de a puaa in cap pe 
un filu mal pe sus de tata ^i de unchlu. Originalul Slavic, pe care 
I'a desfigurat Fotino, cata sa fi fost cam aga: Marko Krallevici, 
filul lul Vucagin, nepot al lul Uglesja etc., astfel ca singura persdna 
activa era Crai^orul Marco, care dinsul va fi cerut ajutor dela 
Grecl |i dela Romanl. Faptul insa este ca, dupa m<5rtea Jul Vu- 
ca^in ^i a lul Ugle§a, acest nepot de sora al lu! Radu-Negru, 
de§i a mal trait muljl anl, totu^l n'a combatut nici data pe 
TurcT, ci inca trecu in serviciul sultanulul si deveni chiar un 
vrajma^ fa^i? al Romanilor. 

Textul eel f6rte incurcat despre expedi^iunea lul Dan-voda 
peste Dunare m6'nd6mna, prin asocia^iunea de idel, a examina tot 
acl nesce texturl nu mal pujin incurcate din alte cronice slavice : 
despre omorirea acelula^l Dan-voda de catra impfiratul §i§man de- 
la Tirnov. Cronica lul Moxa, scrisa la 1620 dupa ncarjl slavo- 
ne^tl", ne spune sub anul 1389: „Pre acla vreme ucise §i §ug- 
„mana domnulO §ch6ilortt pre DanH voevod domnul rumanescO". 
Intr'o cronica bulgarfisca, descoperita de d. I. Bogdan, ne intimpina : 
^UlHiuiaHL i^apb GairapcKU oydflTb ^sa BoeBOJix, 6paTa Mop^ BoesoAt, bijiIito 
6902,rtc*iBiceDTeiBpia23",adeca: „§i§man, imp6ratul bulgaresc, ucise pe 
Dan-voda, fratele lul Mircea-voda, in anul 1393septembre 28",— cuo 
fenomenala precisiune cronologica. Cronica lul Const;;ntin Filipescu 
capitanul se cam Indoesce : „scrie ca Tail ucis §u§man voevortul Sarbi- 



y Google 



CCXLVIII 

lor, dar pentru ce §i cum nu se §tie". La 1356 Dan-voda nu se na- 
scuse inca, de vreme ce tata-setl se casatorise pe la 1360; la 
1389 ^i 1393 Dan-voda nu mal traia de de-mult, de (ira ce ca- 
^use in lupta contra fratelul setl Mircea eel Mare la 1386. De 
n'ar fl Sn ac6sta privinja o relajiune la Thurocz, tot inca nt-ar 
ajunge pe deplin crisovul raarelul Mircea din 27 luniil 1387, In 
care ^ice f(3rte lamurit: „cBtTonoqHBmiB 6paT rocno;icTBa ih Iw Jifiwb Boe- 
Boaa"== „sant-reposatul fratele domniel raele Ion Dan-voda", ba o 
mal repeta inca o data In acela^I crisov. Decl nicl la 1356, nicl la 
1389, nicl la 1393, §i nicl alta data de catra impfiratul i^ijman 
dela Tirnov, Dan-voda n'a lost omorit. Cum dara se explica o a§a 
gre^Sla? Cronicele cele p03teri6re pe principele bulgaresc §ifman 
dela Vidin, care ucisese la 1298 pe voevodul oltenesc Dan, it 
confunda din causa duplel omonimita^I cu Impfiratul §i§man dela 
Tirnov §i cu Domnul ferei-Romanesci Dan-voda, ambil de pe la 
1385. Confusiunea era cu atat mal us6ra ; printr'o omonimitate 
nu numal dupla, ci chlar tripla, fiind-ca Dan eel dela 1385, ca 
^i eel dela 1298, aveati cate un frate Mireea-voda. G-asind Inregistrat 
intr'o eronlca veche evenimentui eel adevSrat cu cele trel numi: 
^i^an om6ra pe Dan fratele lul Mircea, — cronicele cele mult mal 
noue 1-atl adaptat fle-care cate o data cronologica, eombinata in di- 
verse modurl din considera^iunl diverse. In fantanele istoriee nu 
exista ingeneremal nicl o data o mineluna, eimal tot-d'a-una ceea ce 
ni se p.^re a fl o minciuna este un adev6r ne'njeles sail reQ in^eles, 
o realitate trunehlata sail imbiobodita, lar prin urmare Intr'un ase 
menea eas critica nu trebui sa tagadufeca sail sa respinga eu dispref, 
ci trebui si limpe^^sca, daca se pdte. 

Vladislav-voda ^i Radu-Negru impreuna combatusera pe imp6- 
ratul §i§man dela Tirnov ; il mal combatu apol In urmft Mircea eel 
Mare; Dan-voda insa nu putea ya'l fl eombatut: nicl sub Vladislav- 
voda, cad era copil inca ; nicl sub Radu-Negru, eacl nu s'a Intamplat 
atund vre-un resbolu contra Bulgarilor ; nicl devenind el-Insufl 
Domn pe la 1385, eael §i§man era un vechlu aliat al Turcilor, lar 
Dan-voda ^inea de asemenea cu Turcil. De aceea §1 poesia poporana 
serbo-bulgara vorbesce despre vrajma§ia lul ^i^man contra lul Radu- 
Negru, dar despre Dan nicl o vorba. In baladele slavice de peste 
Dunare flgur6za numal Dan-voda eel dela 1288 — 1298, cavalerescul 
kinez din RomanaJ, mare prieten al Bulgarilor 51 eel de'ntaiu du^- 



y Google 



man al Otomanilor, despre care ve^l §-ful 32, o personalitate ca- 
racteristic diferitft de al doilea Dan-voda. 

Serbo-bulgaril cunosceatl, firesce, cumplita zizanift Intre frazil 
Dan §i Mircea dupfl mdrtea lul Radu-Negru, §1 acest motiv epic 
a fost utilisat f(5rte frumos in poesia poporanS sudo-slavica ; dar 
nicl acolo Dan voda nu se pomenesce, ci este inlocuit prin tatal 
seti, astfel ca Radu ne apare ca frate cu Mircea, far du§man di- 
rect al luJ Radu e ^i^man, adeca s'atl fusionat la un loc dou6 
motive independente. Balada cea cu motive fusionate circul^za in 
mal multe varianturl, pretutindenea aceta^i in fond la Serbl ^i la 
Bulgarl. Ea se Incepe prin c6rta Intra frap pentru Domnia, apol 
Radu arunca pe Mircea intr'o temniJS, de aci ^i^man chiama pe 
Radu la botez, unde vrea sa'l prin^a In cursa §i sa'l om6re, dar 
e omorit el-Insu^I 51 capitala sa Tirnovul e despolata : 

Oh noipse la^a aeaeaora, 
Te nory6E Kpaija IIlHiuiaHnBa. 
Oko Hjera ^saBaecT pH^a^ia. 
TpBOBO ly noxapanie 6jiaro, 
03,Be,Teuie KOHJe n cORoae, 
Ornaome na EvKpemy rpa,Ty.., 

Dupa alta varianta serb^sca, e omorit nu numal ^i^man, dar 
Inca nev6sta sa ^i copilul : 

IlaK joj HCflO Kai' y;iapio, 
HeR on Bpara Beocrae Tpara. 
A Kjvj e 3a MJiaTOH ynpio, 
Hh XDBy je aenja HemieKajia, 
Cas Hen' sapa aa KyxcTBO KtHane. . . ; 

lar intr'o varianta bulgarS, §igman liind omorit, Imp6rat6sa chiama 
pe „vitejil Tirnovulul" pentru ca sa ajunga §i si prapad^sca pe 
Radu-voda cu cele trel slugl ale lul ; se adunl dara trel mil de 
TimovenI §i pl6ca in gdna, dar sint snopi^l §i din§il In lupta : 

Oi xe BHe, TepHOBi^R tynaiui, 
Hyiie Bene, mio Bjy ja bb Kasa: 
Jljua aoiae Eery Pajya Eery 
H eye Hero sy rpa nolSpn cjiyra. 
Ta norydaa Kpajjy inHniiaHHHO, 
Ila cs fieraa Kax (iejiH Xyflaaa. 
C6npaiTe ce, ta h noaroaeTe, 
noaroKere, la n aocTHrHexe, 
^ocTHraeie, la h noryOere. 
CoiSpaa ce TepnoBi^H iyHai;H, 
CoOpaa ce ipH HJijasH jj'ina... 



y Google 



In ac6sta balada serbo-bulgara, Intrarea voevodulul romanesc 
!n Tirnov §i victoria'I asupra lul ^i^man i§I are o temelia istorici 
in Campania lul Vladislav-voda din 1366 „contra Thurcos infideles 
et imperatorem de Tyraa in Bulgaria", cand Radu-Negru luase §i 
el parte la resbolu, fiind atunci Ban al Severinulul. 

Mai este de ohservat in acela§l balada, dupa tote varianturile, 
ca din eel trei tovara^I credincio^l al lut Radu-voda unul e Serb §i un al 
doilea Grec, — nestramutata politica balcanica confederativa a pri- 
milor Negri- voevo^l, inaugurata mal ales de Alexandru-voda. 
Ideea unel confedera^iunl baloanice in legatura cu Radu-Negru resare 
admirabil mal cu deosebire intr'un cantec poporan bulgar din Ma- 
cedonia, tntitulat „Pajyji BoeBo^a h Cokoj {Radu-voda fi §oImul)", In 
care se ^ice : „Hora j<5ca pe polana, pe poiana cea mare, dincolo 
„de hora ^Me Radu-voda, ^in6nd pe manl un pulu de §olm. §oI- 
„mul fipa jalnicdulos, ,!ar Radu ii vorbesoe ^olmulu! : F6me \i\ 
„6re? sete ^i-I, o! surule ^otmule^? De ce ^ipl tu fi dece te vaie^l? 
^ — AleleQ, Radule-voda! Nu mi-I sete mie, nu mi-t f6me, ci m6 
„ult eQ la hora cea mare, cum j6ca rlndurT-rSndurl frate dupa sora, 
„j<3ca et, ^i nu se cunosc. . ." 

Xopo Hrpae sa nojinua ta, 
Ha noflflHa T3 Ha roatsa Ta, 
Cn^H sopo ctan Paajfl BOBBOjta, 
Ha p9Ka ;ibpxi[ nxn^e coroxobo. 
C0RO.T mama xajiHO-aaaHO, 
Pajyji eoKO.iy ;ijiiaiue: 

— TjiajHO .IE cu, aejao .ih ch 

0, CHBO COKOJIie? 

lUqo ca nncKaiDb h aajiHO nja^eiiis? 

— OB, in Ta Paaya BoaeOAa! 
A;t He cyi xa^Ho, He cys rjiaflHo, 
Ho a CH QorJiesBH 'opo ro^'itio, 
KaKO CH HrpaHT pea no pej 

H 6paT ao cecTpa 

KaKO nrpasT, a ce ne nosHasaT... 

Nemic mal trist decat de a ved6 pe frajl §i pe surorl jucand: 
impreuna intr'o mare hora, 5! totu§I a nu se cunbsce unil pe alfil, 
— sublima imagine a popdrelor balcanica din secolul XIV, tocmal 
atunci cand se 'ntindea asupra-le potopul Otomanilor, §i nuraal Ro- 
manil remasera singur! In picWre. 

Ispravesc aci epizodul despre Dan-voda. El luase In casatorift,. 
cam pe la 1380, pe filca lul Vuk BrankovicI, nep6ta regelul ser- 



y Google 



l>esc Lazar ; dar cu impSratuI ^i^raan dela Tirnov nu avusese ne- 
mic a face dinsul personal, ci numai tatal seQ Radu-Negru incS, 
din vremea lul Vladislav-voda. Pentru a Incheli de tot acest epizod, 
mal este de adaos o considera^iune nu indiferenta. Ce-va dupa 1300 
se infiin^ase datina de a se a^e^a ca pro-dui;e la Fagara§ pe fllul 
mal mare, satl pe fratele domnesc in lipsa de fliu : pe ^Dauphin" 
al ferel-Romanesci. A§a Mircea-voda rinduise pe Alexandra; Ale- 
xandru-voda i§I asociase pe Nicolae, lar peste Carpatl merse Vla- 
dislav ; Vladislav-voda duse acolo pe Radu-Negru ; §i este mal mult 
decat probabil ca insu§I Radu-Negru, ajungend Doinn, la rindul setl 
numi duce al Fagara§uiul pe Dan, ceea ce conctSrda §i cu legenda 
Vacarescilor la Odobescu : „Ddn voevodul Figara^ulul" (§ 38). 

De§i nu se vede de o cam data de nicairl ca Dan va fi in- 
treprins o expedijiune peste Dunare, e de cre^ut totu^l ca Radu- 
Negru avea obiceiui de a cali pe flii sel la resbolu, cand pe unul, 
cand pe altul, in capul o|tilor, cSci trimise de slgur Intr'o expe- 
di{iune forte importanta pe fllul sea mal mic Mircea. EQ am de- 
monstrat'o eel intalu in Tstoria criticd, §i neminea pini acuma n'a 
contra^is'o. Demonstrajiunea mea de atunci eti o mantin, modifi- 
cand numal intru catva marginile cronologice, a carora larglre mi 
se impune in urma unul studia mal de apr6pe. Incep dara prin a 
o reproduce in extenso, inlaturand se'nfelege citafiunile. 

„Maramura^6nul Bogdan, cirul i se cade cu tot dreptul pater- 
„nitatea voevodatulul moldovenesc, avusese fliu pe Teodor, ^is 
^,altfel Lafcu. 

„Nemuritoral mitropolit Dosoftelu inca in secolul XVII ve^use 
„in anticul diptic al scaunulut mitropolitan, tesaur de de-mult perdut, 
^cScI nu mal exista pe la 1790, urmat(5rea linia genealogica : 

„1. Bogdan- voda §i D6mna Maria; 

,2. Filul lor Teodor La^cu §i D6mna Ana. 

„El resuma In versurl : 

Bogdan-votSa, 

,Cu d<}mn&-8a Maria Edadnd bund rodd .- 
,Pre Fedor Bogdanovki, Lafcu se numitee, 
,Cu ddmnft-sa cu Ana de se pomen^sce". 

„Expresiunea „se pomenesce" Insemn6za ca eraa Inscri^I In 
„pomelnic. 



y Google 



„Cronica cea veche a Moldovel, scrisa in manistirea Putna 
„sub Stefan eel Mare, adeca abia un secol in urma evenimentelor, 
^confirma acfeta seria, ^icfind ca dupa Bogdan a domnit filu-setl 
„La5cu, lar lul La^cu I-a succes Petru filul lul Mu§at. 

nSa se noteze aci cu atentiune ca Petru nu este in cronica 
„cea veche a Moldovel filu al lul Lafcu, nicl filu al lul Bogdan, ci 
„fi.lu al ltd Mu§at. 

„Un nofl n6m s'a furi^at prin incuscrire In dinastia mararau- 



„Roman Mu^at, filu al lul Costea Mu§at 51 frate al lul Petru 
„Mu§at, se InsOra cu Domnlta Anastasia, fllca lul La^u-voda §1 
„nep6ta primulul Bogdan. 

„Acest fapt de extrema insemnState il scie lista lul Pray, 
In care citim : „Romanus habuit uxorem Anastasiam Miani Prin- 
„cipis Laczko, et peperit sex Alios, ex quibus Alexander Senex est 
„ultimus filius ejus". 

„ll sciea nu nial pujin mitropolitul Dosoftelu tot din prejiosul 
„diptic mitropolitan : 

„Petru-T0i1& pre uriii4 purcese, eu ci^d 
„Carei^i zie Mv^alin; En bunft priiQt& 
,StAtut'a (tup'ac6st& luiiiJnat& rddft 
„StAp(la l&rel Moldovel domnul Roman-vod& ; 
„Acesta, ce se eerie 'ntr'a Xkcfii urice 
„Mare samoderzavet, qi 'n bun& fence, 
,C'a stAp&Ditu-§I tara din plalu ptn&'n Mare, 
,li&satu-ijT-a In scaun puternic mal tare 
,Ce-a n&scutu-^I din i&mna din Aiuula^a 
„Pre Alexandru eel Bun..." 



„ Mitropolitul Dosoftelu arata f<5rte laraurit ca Petru gi Roman 
„n'aQ fost din sangele lul Bogdan §i La(cu, ci din : vi(a carele'I 
„^ic Mu^atin. 

„Tot a^a am ve^ut mal sus la cronica cea veche a Moldovel. 

„Lista din Pray face pe ace§tl Mu^atescl din n6m princiar, 
„ex familia r^fuin, ceeace se justificl nu numal prin casatoria lul 
q Roman Mu^at cu fllca lul voda La^u, dar Inca §i mal mult prin 
„lnsuratOrea lul Petru Mu^at din familia putintelul rege polon Yladi- 
„slav lagello, carele — sa se noteze bine — cu nicl un prej iiu s'ar 
„fi aliat cu un om de vr'o origine pufin ilustra. 

-Prin urmare, el nu eraQ din dinastia moldoven^sca a Mara- 



y Google 



ccLiir 

^murag^nulul Bogdan, In care s'atl Introdus imicamente prin In- 
„cuscrire, dar totu§l erati dinfcr'o dinastia roman^sca (5re-care. 

qNefiind din familta domn^sca dela Suc6va, Mu^atescil trebuiafX 
„sa fi fost vrend-nevrfind din familia domn^sca din Oltenia, adeca 
„£asarabl. 

„Ac43ta dilema este dictata de logica lucrurilor. 

„0 mal intaresc Insa mal multe alte considera^iunl. 

„Nomenclatura chorograflca a Romaniel e f6rte ponderCsa^ 
„flind-ca apr6pe Wte localitft^Ue sint botezate la not dupa vre-un 
„nume propria bftrbatesc. 

„Astfel cele derivate dela Vlad: Vladae, Viadenl, Vlada^escl^ 
„VladescI, Viadlia, Vladislava, VJadnic, Vlad, VladulenI, Viaduja, 
„sint cele mal multe !n Muntenia, dar nu lipsesc vr'o cate-va nict 
„In Moldova, ceea-ce dovedesce ca Vlad avusese trecere pe ambii 
„^erml al Milcovulul. 

„Localitajile cu radlcala Udrea: UdrescI, Udrisce, UdrtcanI, 
„slnt t6te In Muntenia 5! absolut nici una in Moldova. 

„Dela Nan s'a format paste tot vr'o cincl-spre-^ecl numiri to- 
„pograflce: NanacI, Nandra, Nan^sca, NanescI, Nani, Nanovenl^ 
„Nanov, Nan, dintre carl un spre-^ecl In Muntenia §i numal patru 
„ln Moldova. 

„Sa vedem acum pe Mtt§ai. 

„In f 6ra-Roman6sca slnt : 

„ Mu^atesd, sat In Gorj ; 

„Mu§atesci, sat In Arge^ ; 

„Mu§atesci, salisce tot acolo ; 

„Parte-din-i(wga(esct, munte in Muscel ; 

„Mitsatesc, alt munte tot acolo ; 

„Mu§aterca, mo^ia nelocuita in Braila ; 

„Mu§atotu, munte In Gorj. 

„In Moldova avem numal §1 numal singura localitate de 
„ac6sta forniafiune : satul Mtt§aia in Falcilu, despre care Insa nu 
„se ulte ca Intr^ga regiune a Prutulul de jos facea parte In se- 
„colul XIV din teritoriui ferel-Romanesci. 

„In Transilvania se gasesce 6ra§I abia muntele Muqat, carele 
„§i acesta se afla nu departe de hotarele muntene spre Hajeg; |i 
„tot acolo, lar nu In restul ArddluluY, nol dam de urmele numelul 
„propriO barbatesc Mu§at in documente din secolul XIV. 



y Google 



„Prin urmare, limba geograflca vine la rlndul seti a se pro- 
„nunja pentru muntenismul Mu§atescilor. 

„Aci Insa nu se marginesce in ceatiunea nostra misiunea fllo- 
„lQgieI. 

„FraJil Petru Mujat §i Koman Mu§at, ca 51 tatal lor Costea 
nMu^at, ne apar in cele mal vechi fantane istorice sub forma 
„nominala fbrte curi(5sa. 

„Am ve^ut deja ca anticul diptic al mitropoliel moldovene, 
„o sorginte contimpurana de prima ordine, pune : vi^a ce'! ^ic 
„Mu§a^in. 

„Lista din Pray, a carila conformitate cu dipticul il da multa 
„greutate, se exprima de asemenea : Koste Mu§a(m. 

„In cronica putn6na, IncepuU a se scrie pe la jumatatea se- 
,coluluI XV, vedem nu mal pu|in : fllul iul Mu|aim. 

„In fine, alta cronica moldovenesca, pe care consultase 
„Ragusanul Luccari pe la 1600, Incat in orlce cas ea este ante- 
„ri(5ra lul Urechia, (Jice : Musaftn. 

„Ce'f 6re acest Mu^cUin In loc Mu§cU? 

„Muntenl1, §i mal cu sama eel de peste Olt, adauga un in 
catra numile proprie personate, ma! ales cele finite prin r sad t. 

„Ac6sta particulantate n'a observat'o Inca nimenl. 

„Lul Tudor Oltenil II ^ic Tudorin. 

„Din ilor el fac Ploritt. 

„Un munte in Gorj §i altul in Muscel se numesc OarpaWn, 
„naturalmente in ioc de Oarpat. 

„Dou6 sate In Olt se chlama Dobroim, diipa iiumele barba- 
„tesc Bobrotd seti Dobrot, dela care deriva mal multe localita^I 
„ Dobrotescl. 

„In dreptul Mehedinfulul avem Insula Florenim §i alta Flo- 
rentina, provenite din Florentie. 

„Un sat 5! insula In Ilfov se numesc Taii'na dela Tatu. 

„0 salisce In Dolj, nesce ruine in Via^ca ji dou6 sate in Ro- 
„raana{ se ^ic Maro^in dupa vechlul nume Marot. 

„Vn sat In Gorj §i un alt in Arge^ se ^ic Sambo^n, dela nu- 
„mele personal Sdmbdtd (Sabbatius). 

„In Dolj avem : Valea Rohotinei. 

„ Forma Mu§a^m In Ioc de Mu§at ne apare dara ca particu- 
„laritate filologica in favdrea basarabismului dinastiel Mu^atescilor 
-din Moldova. 



yGoexqle 



flUrcarea pe tron a lul Petru Mu^at nil urmase ind^ta dupa 
„voda Lajcu. 

„A fost un interval cand reu^ise a cuprinde Domnia moldo- 
j,v6na un duce strain, dela care s'a conservat urmatorul crisov : 

„Cu mila Iiil DuninedeQ, nol principe litvan lurga Koriatovicl 
pVoevod, Domnul {erel Moldovel, §i cu tojjl boiaril domniel mele, 
„facem cunoscut ptin ac6sta carte a nostra orlcarul ora bun, ce 
„o va ved6 saQ o va au^i citindu-se, cum-ca ac6sta adevfirata sluga 
„a nostra, credinclosul pan lac^a Litavor, locu^iitor dela Cetatea- 
„alba, nl-a servit cu dreptate §i credin^a, Incat nol, ve^ftnd a sa 
„dr6pta §i credinci<3sa slujba catta nol, si mal ales vitejia sa in 
„lupta cu Tataril la satul Viadiclu pe Nistru, am miluit pe ac^sta 
^sluga a n<5stra susscrisa cu unul din satele ndstre, numit Zu- 
„brouf, pentru carl ti5te este credin^a domniel mele §i a bolarilor 
„moIdovenl, lar spre mai mare taiia a acestel carjl a ni5stre am 
nporuncit credinclosul ul Ivan. . . Scris'a lajcu, in Barlad, anul 1374, 
„iunifl in 3". 

„Cronicele litvane cele vechl cunosc fdrte bine ac6sta introdu- 
j,cere a lul luga Koriatovicl in §irui domnesc din Moldova. 

„Cea mai veche din ele ^ice: 

„„L'aa poftit Moldovenil sa le fie voda 51 Tail dus acolo". 

„Gebhardi §i dupa dinsui Wolf afl spus eel intal 51 singurl 
„dintre istoricil no^tri ca obscurul luga-voda din cronica moldov^na 
^p6te sa fle anume acel lurga Koriatovicl. 

„Ac6sta aserfiune insa e adevgrata numal pe jumatate. 

„In Moldova atl fost in secolul XIV dol principl d'o potriva 
„efemerl cu numele de lurga saQ luga : unul pe la 1374, dela care 
„vine actul de mai sus, §i altul precedend la Domnia pe Alexandra 
„cel Bun pe la 1399, dela care nol posedam de asemenea di- 
„ploma f(5rte autentica. 

„Ceea-ce a facut cronica mo!doven6sci, este de a-1 fi confundat 
„pe amindol intr'un singiir personaglu, de§i 'I despAr^a in reali- 
„tate un spaJiU intermediar de vr'o trel-^ecl de ani. 

„Textul lul Urechea suna in ajunul anulul 1400 : 

„„Iuga-voda Intrecut'a pre Domnil eel trecujl de mai 'nainte 
„de dinsui ; ca a trimis la patriarchia de Ochrida §i a luat bla- 
„goslovenia, §1 a pus mitropolit pre Teoctist ; gi a descalecat ora^e 
„prin {6ra tot la locurl bune, 51 ales sate, §) le-a facut oc61e pe 
.„'mpreglur; §i a inceput a daruire ocine prin \^,rS. la volnicl ce 



y Google 



„faceaQ vitejH la oiH ; §i a domnit dol anl, §i I'a luat Mircea-voda 
„Domnul muntenesc la sine". 

„Ceea-ce apar^ine In ac^sta rola^iune lul luga II, pdte fi, afara 
„de datul cronologic, nutnal d6ra vr'o corespondent cu patriarcul 
„bulgar din Ochrida, caci tocmal intre anil 1395— 1400 Moldova 
^era cam certata cu patriarcatul grec dela Constantinopole. 

„Restul privesce din punct in punct pe luga Koriatovicl. 

.jIn adevfir ; 

„l. ,Daruirea oclnelor prin {6ra la volnici ce faceaO vit^jilla 
„o§tl— §i sa se observe ca sub luga 11 n'a fost nici un resbolu— 
„se verifica prin Insult crisovul din 1374, unde boiarul Jacob Li- 
„tavor capita satul Zubrau^ !n urma unel batalil cu Tataril llnga 
„Nistru; 

„2. „Descalecarea ora^elor prin ^^ra tot la locurl bune, 51 ales 
„sate, §i facerea oc61elor pe 'npreglur, este caracteristicft distino- 
„tiva a intregel familie Koriatovicl, Incat lor li se atribue re'noirea 
„apri5pe a tuturor urbilor din Podolia : Dakota, Smotricz, Kamie- 
„nie^, Bra^law, Winnii;a etc., lar unul dintr'ln|il, principele Teodor, 
„fratele mal mic al lul lurga, emigrand In Ungaria, a stramutat 
„ac6sta ereditara pasiune deedificare plna 'n fundul Maramura^ulut. 

„Mal rSmane dar un singur punct de lamurit : „a domnit dol 
„anl §i I'a luat Mircea-voda Domnul muntenesc la sine". 

„MaI intaiu, ce ptSte ft Ore : „ra luat la sine" ? 

„Un Domn nu se lea de buna voia. 

„Este evident ca Urechia trebula sa fi indoles red safl desfi- 
„gurat cuvintele unel fantane mal vechl, pe care va fl avut la 
ndisposijiune. 

^Cunoscin^ limbel slavice, in care scrieaQ pe atuncl Romanil, 
„descurca ac6sta enigma. 

„ Vsiati saQ mtatt insemn^za a lua ; vezati satl uzati insemn^z^ 
„a lega; uznik satt uzien, polonesce wi^en, insemn^za captiv; t(5te 
„aceste expresiunl omofone confundandu-se una cu alta, cronicarul 
„a tradus ^isa slavica a sorginjil sale prin a luat in loc de a 
„prins in resboiu. 

„E 51 mal u|or de a Inlatura nedomerire cronologicfl. 

;,La 1374 nu domnla in Muntenia Mircea eel Mare, ci tata-seii 
„Radu-Negru, frate §i urma§ al lul Vladislav Basaraba. 

„Cu t6te astea se scie ca : 

„1. Fill domnescl In Romania purtaQ titlul de voevofji. 



yGoogk 



„2. Cand suveranul era Impedecat de a egi el-lnsu§I la lupta, 
„trimitea geoeralmente in locu-1 pe cine-va din familia. 

„Astfel se inlelege Sn ce mod marele Mircea comandand dstea 
j,parintelul seO Radu-Negru, farft a fi inca el insu^l ^Domn mun- 
„tenesc" dupa cum il califica Urechea, invinge §i chiar omdra 
„pe usurpatorul principe al Moldovel, Litvanul luga Koriatovicl. 

„In martin 1875 acesta din urma nu mat traia, precum 
„dovedesce un act de atunci din partea fratelul sea Alexandra 
, Koriatovicl, carele 'I succesese pe tron in micul principat ruten 
„trans-nistrian al Podoliel la marginea orientala a Moldovel. . ." 

Aci opresc reproducerea pasaglulul din Istoria criticd, caci 
am comis o grava er(5re, pe care sint dator a o Indrepta. Actul 
din MartiO 1375 dela Alexandra Koriatovicl nu numal ca nu dove- 
desce de loc ca fratele seQ luga ,nu mal traia", ci dovedesce din 
contra ca el traia in Martiti 1375, de unde resulta ca putea sa 
mal tra^sca ma! mulp ani §i, prin vuTnare, nu la 1374 I'a omorit 
Mircea eel Mare. In adev6r, acel act suna textual §i 'n traducere: 

Mu KHfl3b JlMTOBCKiii, KHSBb A- Nol priucipe litvan principele 

.leKcaaspi KopiaTOBH^n. Bo3ci.eK> loo- Alexandru Eoriatovidf, cu mila luT 

ctIio KHHsb H rocnonapb UosojucEoft Bmnne^eQ principe $i doran al ^re!E 

aeuiK, ^EEHMi cvbu.o'mo cBowvb imc- Podoli^, facem cunoscut prin a 

TOWb Bctsoij nofipoij, RTo xh Hft cet ndstrft carte orl-cul o va ved^, ca 

:iiiCTi nocMorpiTb : idtos% 6ejjii (>parL ceea ce fratele nostru principele 

Hanrb KRsah lOpiS RopiaTOBirb npH- Juri EoriatovicI a d&ruit o m<5ra 

AajFb iJiHHi icb iiepKBH tn, Maxnit Eo- bisericel Malcel Domnalul la Smo- 

xieS y CioTpma, to k iu khhbi A- tricz, aceea ^i nol principele Ale 

jcKcaHapi noTBepXHBaeffB. . . xandru o Intarim... 

Unde dre sa fie aci macar o virgula despre mdrtea lul 
luga ? Inainte de a fi devenit Domn al Moldovel, el stapanise 
Podolia, unde facuse 6recari donatiunl; plecand apol §i cedend 
acel principat fratelul seti Alexandra, acesta trebula dupa obicelu 
sa intar6sca donajiunile facute, de Ora ce era o schimbare de 
Domnia, dar nicl decum vre-o m(3rte. Daca luga ar fi murit ina- 
inte de Martiti 1375, actul de sigur il numla reposat : „noHHBinii". 
In cronica lul Urechea eel dol anl de Domnia se refera la luga 
II eel dela 1399, care nicl n'a facut mal nimica; luga Koriatovicl 
Insa, un principe care „intreeut'a pe Domnil cet trecujl de mal 
"nainte" 51 caruta i se atribue o Intr6ga organisare saQ reoi^ani* 



y Google 



CCLVItl 

sare a {erel: descalecarea orafelor, alegerea satelor, facerea oc61e- 
lor, daruirea ocinelor la volnici ce raceatl viteji! la o§tl, — tdte 
acestea nu se realis^zA In fugfi, ci necesit^z^ un interval eel pu^in 
de vr'o cincl-§6se ant. Nu e indo6ia ca dupa Inga Koriatovicl a domnit 
Fetru Mufat; dar istoria cea documentaU 11 men^ion^za pe acesta 
pentru prima (3ra dupa anul 1380, nicl o data Inainte; f'apot Insu§l 
Mircea eel Mare nu ^putea s& alba raal jos de vr'o opt-spre-^ece ani 
cftnd Radu-Negru il trimitea contra lul luga Koriatovicl. La vrlsta 
de 18 anl Serbul Stefan Du^an, inainte de a se fi urcat pe troti, 
ob^inuse stralucita victoria asupra tzaruluT bulgSresc Mihail; cam 
tot a^a, nu mal mult decat atata, i se p6te acorda marelut Mircea. 
Nascut ce-va dupa 1360, el batu dara pe usurpatonil Litvan intre 
anil 1378—1379. Decl, plus-minus, luga Koriatovicl a domnit in 
Moldova dela 1373 pina la 1378. 

Resturnarea Domnulul moldovenesc La{co avusese o causa cu- 
noscuta religi6sa : el trecuse la catolicism, precum o constata Papa 
Urban V Intr'o bulla din 1370: „nobilis vir Laczko dux Molda- 
„viensis, partium sen nationis Wlachie, nobis per dilectos filios 
„Nicolaum de Melsac et Paulum de Swidinicz ordinis fratrum Mi- 
„norura professores notiflcare curavit, quod ipse et suus populus 
„ducatus seu terre Moldaviensis licet christianitatis nomine glorian- 
„tur, tamen ipsi et eorum progenitores scismatici fuerunt hacte- 
„nus. .." Resturnand pe acest Letin, Moldovenil aQ adus la Dom- 
nia pe luga Koriatovicl, care nu era Roman, dar ortodox. Revolujiu- 
nea a fost curat religi(5sa. Noul principe fiind Insa strain, §i'n spe- 
cie ne Basaraba, de almintrelea un Domn de frunte §i Wrte popular, 
luga Koriatovicl a fost resturnat la randul seQ, nu de asta data 
printr'o reacfiune interna, ci din afara de catra Radu-Negru. Mo- 
tivul immediat al resbolulul a fost hotarele- Deja Alexandru-voda 
cucerise dela Tatarl Moldova de jos, a carila granifa era la Bstr 
lad. luga Koriatovicl se Incerca din capul loculul de a'fl Intinde po- 
sesiunile spre Dunare. Cu acest scop el Igl alese re^edinja la Barlad, 
unde a §i fost sens crisovul eel din 1374, §i tot nu departe de 
Barlad a fost el Invins ^i ucis de catra Mircea eel Mare. Caietorul 
polon Strykowski ^ice: „Iuga Koriatovicl a fost Inmormintat intr'o 
„manastire de p6tra ca o jumatate de ^i mal jos de Barlad, unde 
„am fost eti-lnsuml la 1575". 

In urma Istoria critice se incinse o polemica Intre dd. A. Xe- 
nopol ^ Onclul despre eel doi luga. Acesta cestiune, tlresce, liu 



y Google 



ip(5te sa nu me inta-esexe, D. Xenopol afirma cu drept cuv-int ca 
luga dela 1374 n'are a face cu luga eel dela 1399. D. Onclul, din 
contra, sus^ne cSi amindol sint unul §j acela§\ luga* ca adeca eel 
■de'ntaiu nu fasese ucis In Jupta cu Mircea eel Mare, ci a reaparut 
apol paste 25 de ani t^farsanatos, devenind Domn al Moldovel din' 
noQ peste un patrar desecol. In loc de a InviuS, pe luga KoriatovicI ■ 
-dupa ra6rte, d. Onclal ar fl putut mal bine sa'I studieze biografia" 
inainte de 1874, de cand exista un document autentic, publicat 
sub No. 1 pe paglna 1 in Ikth sanaiHoS PoccIh. anume : tractatul de 
pace din partea principilor litvanl cu regele polon Cazimir §i cu 
principil din Mazovia, scris pujin dupa anul 1340. AtuncI luga Ko- 
riatovicI era minimum de trel-^ecl de anT, cacl In tractat el re- 
preanta singur pe tojl frazil sel §i intr^ga familia a'lut Koriat ; 
„BtAai TO KazAUfl ^eioBtitb rto e& tu3 ORen, HociorpHTb use ia KHA3t> Goy- 
„ayTHi D KHCTtoTHfi B JlDltapTB, K)pbKK HapnoffiTOBHTB, K>pi>Kt Eopiia- 
^TOBHii, ^HHnu iHpi TBepjtiiH Hc Espi>j[eib EaaHiHpon. . ." DupA teoria 
dlul Onclul, luga KoriatovicI va fi fost de vr'o 90 de anI cand s'a 
presintat a doua <ira candidal la tronul itfoldovel In 1399. Sa ^- 
cem ca era numal de 80 de anl, ba fle ciilar de 70, |i tot Inca 
credat Judaeus Apella ! 

Pentru aserjiunea d-lu! Onclul nu se afli absolut nicl un te- 
melu; ba se afla tocmal un colosal ne-temelu. Printr'o ex- 
trema u^urin^a, neobiclnuita la un barbat atat de series, d. On- 
•clul cit6za doue documente cu desavlr^ire iraaginare. Casul flind 
f6rte grav, sint dator a'l demasci. D. Onclul ne asigura ca luga 
KoriatovicI „este adeveiit cu documente ca in vi6{a Inca in anil 
1387 §i 1401", §i drept probi ne trimite la paginele 250 §i 378 
din InvetUarium privilegiorum, lUterarum etc. quaecunqm in Archi- 
vio regni in arce Gracooiensi continentur, confectum anno 1683, pu- 
felicat de Rykaczewskt. In acel inventar nu se gasesce nicairl nicl 
un document din anil 1387 ^i 1401 despre luga KoriatovicI. La 
pag. 250 din 1387 este un „Q-eorgius Belz«nsis" ^i ^Georgius Slu- 
■censis", dar nicl un „Georgius Koriatowicz". La pag. 378 din 1401 
■este un „Georgius Mihalowicz dux cum Andrea fratre suo", dar 
larajl nicl un „Georgius Koriatovricz", care nicl o data nu se 
numla nMichalowicz", raacar-ca tata-sea se ^icea Mihail din bo- 
tez, §i care nu avusese nicl «n frate Andrelu, ci numal pe frajil 
Alexandru, Constantih, Teodor gi Vasile. Bin acejtl patru, Vasile 
« luen^ionat pe acela|l paginii 37S : ,,BasiUus Koriatowicz dux", 



y Google 



CCLX 

nicl dinsul „Michalowicz*'. Editorul inventarulul Rykaczewski ad- 
notfea ca „Georgius Michalowicz este luga KoriatovicI eel perit In^ 
Moldova la 1432", lar d- Onclnl nu se sflesee de a se Intemela pe 
asemeDea enorraitate. Intre ani 1340—1350 luga Koriatovici 
era de vr'o 30 de anf ; pe la 1373 el se al^e Domn In Moldova;: 
at&ta dupa. nesce adev6rate documente; de aci !nsa dupa d. OncluH 
luga KoriatovicI se Int6rce In Moldova la 1S99' ^i mdre apol la 
1432 dupa Rykaczewski, pe care nu'l desminte d. Onclul. Cu o* 
cronologifl. atftt de elastics, at&t de mathusalemica, Stefan eel Mare- 
nu s'ar fl Impedecat de a trdi pina, la Nicolae Mavrocordat. 



Sdrobind pe luga KoriatovicI, ttngrul Mircea, biruitor asupra 
biruitorulul Tltarilor, nu putea s& nu proftte de o aseraenea vic- 
toria. Triumfand llnga Prut, el trebuia s& tr^eS' Prutul^ pO^ind Ina- 
inte pe pftmlntul tataresc In direcjiunea Kiliel. Nict o cronicft n'o- 
spune, dar o prob^za faptul ca de atuncl Uic6ce Kilia apar^inea. 
Muntenilor, de§i In intervalul domniel lul Mircea eel Mare o expedi- 
(iune munten^sca peste Prut nu s'a ^ut. Chalcocondylas men^o- 
ndza de done oti Kilia ca ora§ muntenesc : „c6 KsUov n6Xw o^a xa- 
Xoot«i«)v to6 BXiSou". Ce-va mal decisiv este eft la 1379, adeca In 
data dupa Infrangerea lul luga KoriatovicI de oatrl Mircea, Radu- 
Negru Incepe a'§! da titlul de : „stapanind t6ta \6ta, IQ'hgro-vlahiel 
„§i laturile de peste mun^I ^ In&a spre (erlle cele tata- 
„rescl". 

Ajungem aci la un al doilea crisov dela RaduNegru. 

La 1874, scriind Istoria criiicd, eQ nu cunosceam acest crisov,. 
pe care I'am citat pentru prima (5ra la 1878 In edijiunea francesSr 
„une chrysobulle de 1379", gasindu'l in Archivele Statulul din Bu- 
curesci printre nisce hartil intitulate .netrebnice", ceea ce Insem- 
n6za In stilul biurocratie pe cele nerelative la proprietajl terito- 
riale. Pe dosul pergamenel e Insemnat cu mana reposatulul Pe§a- 
eov, vechlu translator Slavic al Arcbivelor; „,6927 (1419). Mart 18,. 
„cartea Radulul Voevod catra manastirea Cozia pentru apararea 
„caralor manastiresci de vanta". Ac6sta adnota^iune a cunoscut'o- 
loan Brezolanu, ampliflcand'o la 1885 In urmatoru! mod f6rte cu- 
rios: „6927 (1419) Mart. 18. Crisovul lul Radu duce §i domn, filuli 
„lul Mircea duce ^i domn, prrn care scutesce carele mSnastiril de- 
„ver-ce taxe pe la trecatorl (Mon: Cozia)*'. Data JA19 din partea^ 



y Google 



'unul Radu-vodd mi s'a p^nit mie din caput loculu! problematic^. 
Des^^urand darft crisovul, dupfl care se d^ un fac-simile la ca- 
jpfitul volumulul de faja, m'am convins immediat ca. anul „^3iik3" 
•e scris grosolan cu o altacern^la paste o scris(5re anteri(5ra §t6rsa, 
din care se mal recuntisce luna Martie : «uid«apT", iar din ve- 
'16t se mat zSresue cifra n (80). Prin concordanja numetui Radu 
■cu cifra 80 etl nu puteam sa nu concliid la Radu-Negru, cacl de- 
la anul 1372 pina la 1381 flgur6za consecutiv cifra n (80) In to^l 
-anil dela zidirea lutnil: 6880 (1372)— 6889 (1381). Dupa cuprin- 
sul crisovulul, pe de alta parte, referindu-se textul la manastirea 
■Cozia, trebuia, sa fie din domnia lul Radu-Negru anul eel mal apro- 
piat de marele Mircea, fnndatorul eel definitiv al acestul laca§, Iar 
prin urmare una diiitre ultimele trei cifre 6887 (1379), 6888 (1380), 
-6889 (1381). In sflr§it, cftutand a fixa pe una din cele trel cifre, 
eQ nu putul alege nici una Intr'un mod hotariu>r, Upsindu'ml 
atunci orl-ce fel de criteriO, care'ml lipsesce 51 asta.^1. Pina la proba 
■contrara., man^in cifra provisoria 1379. Oil-care din cele trel cifre 
indicate este de potriva posteriCra victoriel asupra lul luga Ko- 
'riatoviol. 

Prima cestiune preliminara in fa^a documentulul din 1379 
■este: existat'a 6re manastirea Cozia sub Radu-Negru? Punda^iunea 
din temelia se atribue tut-d'a-una lul Mircea eel Mare, §i |I-o atri- 
bae el insu-51 In crisovul seU din 1888, in care — dupa traducerea 
omau^sca din vechea Condieft — el ^iee: „bine am vrut domoila 
mla de am ridicat din teraelie manastirea", dar constata chlar din- 
sul in acela^i crisov ea la Cozia, inainte de cladirea cea marg^ 
a manastiril, chiliile cu calugiril oraQ dej'a mal de'nainte in fiin^a 
sub Dan-voda, Incepute din timpul lul Radu-Negru : „la Ramnie 
^m6ra care a dat'o Dan voevod, |i vil Iar acolo a Inchinat 
„jupan Buda dupa vo!a parintelul domniel m6le Radu 
.„voevod'. Cestiunea cea prealabila flind dara resolvitl, lata textual 
§i'n traducere crisovul din 1879: 



t Asb tfjiaroB^pHUE, h xpHcitoJiio- f EQ biDe-credindToaut ^i de Crist 

'6am,in. l& pa^oyjib BexucuK Boesosa. iubitorul loan Rddu, raarele voevod 

1 rocnosHEb (t>fi]iaaasi|iois h rocnoa- ^i Domn; stapanind 91 donXDiod t6tA 

'«TBysi|ioioy Bicei aeuu sirrpoBJiaxlR- ' ^ra Ungro-vlachia si peste mnntl 

'CKOH, K saiuiaHHHCiCbDi. ei|iese h ri ra- si incd spri ^eriie t&i&r.es'^, ^i ducele 

.TapcKfciHib cTpauau. h axianis B 41a- Amja^alul si sX Fftgara^ijilul, gi Doihd 



y Google 



CCLXll 



ipamoy xepner. h ctBepaHCKOioy 6aH- 
CTBc rociio;iBHi>. H iii6a. nojib no Bice- 
Hoy nosiHae'ioy. j&se h .to seiiiKaaro 
■opt. n HP^i;Tpj( rpa;ioy Maaaaenb. 6Jia- 
ronpoHHBOJH rocnoacTBO xb cbohi 6ja- 

I'MNt npOn^BOJieHDeib, H IHCrUHMb 

cep;iKeiE>. a jiapoBa rocaojcTBO he 
c'bH Bice^ecTHUH H 6iar(Hi)6pa3HbiB h 
iiacTOAH ipHCOBOb rocnoj,<;TBa hh. io- 

HaCTUpK) CRATtn n XRBOamMlffkB 

T|<0Hi(H. BacToaxejiioffie ciapnn icvp Co- 
4ipwBiH), Tejitraib HMHa'.TupcKUH. hsl 
x<i>A<ATt no aessE rociio.iCTBa hh. h rue- 
se (M (u6piAi|ieTb KoyiepKb oh koj- 
DeH)>, h;ih HeRdieHb. ;i^ ca hdxto 
CHterb nOKKCHTH mt Koyiepictpi. b jifi 
iiosa6ai<aT eAHUoro B.iaca Bbiiue nocaH- 
Huni pi^ei. T0H3H Biatt npBATH ratBt 

ISoxTB. R KJIATBS CBATIJIli TIB til/tn^. 

K iiaicaab b wpiHK iut rocDo;icTBa he. 
laKO uptcT&QHEKb. itci^a lapT. . . 



ai Baniet Severinulul §i pe ambele- 
laturl ale DunarJI piD^l la Marea cea- 
miire, §i atftpin al Silistriel. Am. 
binevoit doirnia mea cu biinavointa 
a mea $i din iaimft curata de am 
dat dorania mea acest prg-cicstit §i. 
bine-cuviincKos §i adevSrat crisov al 
domniel mele m&n£tatiril sflntel §i 
de vi^ta IncepgtiireT TreimI, precum 
§i stare^ulul actual Kyr Sofronie,, 
pentru c5,ru^ele manSstiresci, ca sa 
umble ele pe p&m!ntul domniel mele^ 
astfel ca ort-unde se d& vama pen- 
tru lucrufl de nego^ saQ fUra nego^, 
nimenea dintre vame§t sa nu cuteze 
a se ispiti gi a opri macar un fir de p6r 
peste cele spuse mai sus, cacT alt- 
fel va primi mania Dumnede^scS §i 
blastemul celor 318 paring!, §i pe- 
d6psa ^i urgia dela domnia mea ca 
un caicator. Luna Martie . . . 



Un titlu atat de lung pentru un act a^a de scurt 51 a§a de pu- 
^in insemnat prin cuprinsul setl, simpla poruncl de scut6la de 
vama, nu se p6te explica decat numal printr'un motiv psicologic 
lesne de In^eles : fericit de campania cea din Moldova ^i de peste 
Prut, Radu-Negru in primul entusiasm i^I dft un not! titlu domnese, 
§i cancelaria princiara s'a apucat in pripa a'l aplica la t<5te actele, 
pina §i la cele ma! secundare. Ceea ce erh, mal cu sama noQ ia 
acel titlu, este : Jerile tatarescl. Deja Vladislav-voda cucerise SiUa- 
tria cu gurele Dunaril in resbolul sea trans-danubian eel din 1366. 
Deja §1 mal de'nainte Alexandru-voda, cucerind Moldova de ios,se 
va fl resboit nu data cu Tataril de peste Prut. Victoria lul Mircea 
pina la Kilia er&- Insa un mare pas Inainte, mal ales in condijiu- 
nile in carl s'a obfinut. Radu-Negru avea acum nu numal dreptul 
de a se ^ice stapan spre ^erile tatarescl, dar devenia pina la uu 
punct chlar suzeran al Moldovel. Resbolul Intre 'p6ra-Roman6sca 
§i intre nenorocitul luga avusese In vedere pur §i simplu stabi- 
lirea dinastiel fiasarabilor In Moldova, unde raniura Mu^atescilor 
a fost admisa de catra popor cu atat mal u§or cu cat unul din- 
tr'in^il se casatorise mal de'nainte cu flica a lul La^u-voda din 
ditia^tii maramura^na a Bogdaaescilor. Printr'o consecin^ de ori- 



y Google 



gine §i de gratitudine, Petru-Mu§at in tot cursul domniel sale in- 
dura superioritatea ferei-Romanesci asupra Moldovel. In anul 1389 
ambasadorul setl la curtea polona numesce pe marele Mircea: „domn 
al met!", ceea ce ar ft fost ne'nfeles farft un grad de vasalitate satl 
fcfl pu^in de subordina^iune. 

Autenticitatea crisoviilul lul RaduNegrii din 1379 se contro- 
16za §i se intaresce deflnitiv prin alte dou6 cris6ve dela Mircea eel 
Mare din acela^i archiv al manastiri! Cozia. I.e volu intrebuinja aci 
in traducerea roman6sca din vecbea condica. In crisovul din 1387 ne 
intimpina acela^l titlu ca la 1379 : „Io Mircea marele voevod, cu 
„mila lul Dumneijefl §i cu darul lul Dumne^eti stapanind §i dom- 
nOind tbta J^ra Ungrovlachiel fi preste munp, incd §i spre ^erile 
„t(lt(lresci, |i Amla^ulul §i Fagara^ulul herjeg, §i stapanitor bana- 
„tulul celul dela Severin, ^i de amindoufi par^ile de peste t6t& 
„Dunarea pinS la Marea cea mare, §i cet^^^ Dirstorulul stapanitor" ; 
lar mal jos figur^za ca egumen al manastiril acela^t Sofronie : 
„rugatoruluI domniel raele starejulul Sofronie §i tuturor fra^ilor 
.jHianastiril". Decl dela 1379 pina ta 1387, in intervalul de opt 
ani, nol vedem la Cozia pe acela^l Sofronie. El incet6za insa de a 
mal fl stare^ peste un an, cScl in crisovul din 20 Malu 1388 11 
inlocuesce un Gavrila: „dupa mcjrtea popel lul Gavril sa nu aibe 
„nimenea ca sa pule egumen, nicl en Mircea voevod, nicl alt Domn 
„carele bine va voi Dumne^eQ a ft dupa mine, nicl mitropolit, nicl 
„alt cine-va, numal frazil pre carele it vor alege dintre din^il, dupa 
„a§e^amintul popel lul Gavril. . ." Cu alte cuvinte, dupa 1387 chlar 
daca ar fl un alt Radu-voda, totufl cu anevoe s'ar fi putut gasi 
ad-hoc un alt starej Sofronie, 5'apol chlar daca se gasia cumva 
amindol aidoma, totu§l dupa Mircea eel Mare nu se mal putea 
potrivi acela^l titlu din apogeul puteri! Negrilor voevo^l. 



Dupa cum se inveder6za prin crisovul din 1379, Radu-Negru 
nu Incet^ de a stapani „(erile de peste mun^l", „Amla^uI |i 
Fagara§ul", „banatul de Severin", Intinsul teritorio eel In forma 
supus Ungariel Ac^sta vasalitate se manifesta pe moneta de 
argint a lul Radu-Negru, ce-va mal mica decat a lul ,Vladislav- 
vodfl, cu inscriptiunea latina „Radul Waiwoda Transalpinus" ^i 
unde, pe llnga cele trel rlurl ale Ungariel, mal flgur^zS, un crin : 
sterna familiara de Anjou a r^elul Ludovlc. 'F6ra-Roman6sc& 



y Google 



CCLXIV 

recunoscea dara. suzeranitatea cordnel sftntulul Stefan pe bani, 
prin bani insa n'o recunoscea de loc. Radu-Negru nu piatia 
nicl un tribut regelul Ludovic, macar-ca acest puternic suzeran, 
dela 1371 Sncdce, devenise tot-o-data rege al Poloniel, stapanind 
dela Marea Adriatica ptna ta Marea Baltioa, astfel uA J^ra-Roma- 
nfeca parea acum ca o sorbitura dintr'un pihar, o sorbitura totu§T 
care putea sa otravesca paharul intreg. R^ele Ludovic se pregfttla 
mereQ s'o inghi^a, dar nu'I pr6 venia la socotela. Intr'o diploma 
fdrte importanta din 1377 el ^ice ca noulul seO caste! TOrzburg 
de linga Bra^ov 11 va barazi tributul ce se platla la Rucar alta 
data Ungariel de catra f6ra-Roman6sca, dar care nu se mal pla- 
tesce, ci e speran^a in Dumne^eQ pe viitor ; „spondemus, quod, si, 
„Deo volente, terra Transalpina, ut speramus, ad manus nostras 
^deveniet, et tunc tributum, iuxta Rufam arborem pro nostra ma- 
„iestate dare consuetum, circa ipsum novum castrum exigi etc." 
Promisiunea e naiva. In fapta regele Ludovic se raul^umise la 
1373 de a opri exportul saril din Oltenia ; ,ut sales transalpini 
„nequaquam in regnura nostrum adducantur", lar la 1383, dupl 
mdrtea regelul Ludovic, atunci cand se apropia de mdrte Insu^I 
Radu-Negru, tronul unguresc a diruit pe hartia Amla^ul cu cate-va. 
sate familiel episcopulul catolic Goblin din Transilvania, ceea ce 
pe Mircea eel Mare nu'I impedeca in urma de a remand „duce at 
Amla§uiul''. Acl se refera o noti^a pusa pe docuraentul eel din 1488 
al Ra^lnarenilor de llnga Sibilu. Doeumentul In sine e fals ; noti[a 
insa, nil pro memoria scris la margine despre ^estrea vechel bise- 
rice din Ra§inar, cuprlnde urmatdrea tradifiune, care nu iafa^i^fiza 
nemic suspect : „Patrona ecclesiae antiquae est beata Parasceva. 
„Dos ecclesiae tres fundi sunt collati a principn Radul Negru Voda 
„'m inferiori campo ex via claustri superius pane in strimt. Me- 
fldietas a silva est ecclesiae, alter fundus infra claustrum, qui 
„coUatus est a principe Mirtse Voda Bassarab. . ." Este dara vorba 
nu despre Radu-Negru eel dela 1230, pe care de asemenea il cu- 
noscusera Raginarenil, ci despre tatal |i fliul Radu-Negru §i Mircea- 
voda eel din secolul XIV, carl ambil stapanisera pe rand ducatul 
de Amla§, harazind atunci consecutiv nesee paminturl bisericel 
santel Vinerl din Rfijinar. 

Din posesiunile cele trans-carpatine ale lul Radu-Negru e ob- 
scurA numal ^6ra Hafegulul, de care nicl sub Alexandru-voda §i 



DigtizedbyG005^Ie 



CCLXV 

nicl sub Vladislav eQ nu m'am atins Intr'adins, reservand'o pentru 
cap6t. 

Pe la 1247 parte integrants a Olkeniel, Ha^egul vg^use la 1278 
pe Dolj6nul Mibalu-voda Lit^nul peiiDd vitejesce In lupta contra 
Ungurilor, lar in 1308 pe Romanaj^nul Mirceavoda ^in^nd aci in 
robia pe regele maghiar Ottone. 

In tot timpul Indelungatel domniri a lui Alexandru-voda nu 
exista nici o dovada de posesiunea magbiara In Ha(eg. Singurele 
documente discutabile se ivesc numal pe la anul 1360, ^i anume 
cele relative la doue n^murl romane boieresci de auolo : Mufa- 
tescil, din carl se pog(3ra familia nobila ungur^scl Zaiasdi, §i Can- 
descil, de unde magna^il maghiarl confil Kendefft. 

La 1359 vaduva lul Mihalu Caodescu, supranumit Peclor, 
„dlctus Pycbor", se piange ci nesce Basarabt: „Dan Parvus S ara- 
„chenus, Ogh Vancbuk, Ladislaus Draguzton Sarachenus, Wa- 
„dazonBozarab filii Pop et Brahyt" il rapisera trel mo§n de linga 
castelul regesc Hateg: „prope castrum nostrum Haczak", care usur- 
pa^iune a tost intarita pe nedrept de catra voevodul transilvan 
Andrelu Apor, 51 decl regele Ludovic desfliinj^za acel act, f(Srte 
interesant prin dol BasarabI ^i§T SaracinI, adica Arabl. 

La 1362 §i 1363 r^ele Ludovic daruesce Romanulul conte 
LadislaU filul lul Mu§at ; ;,comiti Ladislao Alio Musath de Almas" 
o mojia de Unga Deva. Contra acestei donafiunl ati protestat dol 
kinezl romanl din t^fJi Hitegulul, carl pretindeaO a av6 el drep- 
turi asupra satulul in cesduiie. Vice-voevodul transilvan, Insojit 
de cafl-va nobill din Deva, se transpdrta in pers<3nft la Hajeg : 
„in villa Haczak", unde judeca procesul impreuna cu ^top ki- 
nezil |i batranil romanl" de acolo : „ambabus partibus, cum earum 
„instrumentis universis in facto ipsius possessionis Zalasd, coram 
„nobis et Rflgni nobitibus de Comitatu Hunyad, ac universis Ke- 
„neziis et Senioribus Olachalibus Districtus Haczak comparendi 
„as3ignassernus". 

Acestea sint tot ce se scie despre amestecul Ungurilor in 
Hajeg deia 1310 pina la 1380 In restimpul domniril celor trel 
Negri- voevo^l. In realitate estf aprtipe nemic. Un lucru decisiv 
s'ar par6 impreglurarea ca regele Ludovic numesce Hafegul „ca- 
strum nostrum"; dar in calitate de suzeran, dupa stilul eel 
feodal de atunci, el numla do asemenea pe insu^l Domnul '^wel- 
Komlnescl , nostrum wayvodam". Restul celor doue procese se 



y Google 



CCLXVI 

explica pe deplin prin posi^iunea personala a celor impricina^t, 
dintre carl unil eratl din districtul DeveT, supu§l Ungariel, iar cel- 
lalp din districtul Hafegulul, supu§I Olteniel, ba mal aveaQ cMar 
proprietajl teritoriale In ambele par^T, necesitandu-se ast-fel, dupa 
dreptul medieval, fie o judecata mixta, fie o hotarire a suzera- 
nului. 

In privin^a diplomel din 1859 este de observat o particulari- 
tate. Uel cinci BasarabI din Ha|eg usurpasera mo§iile Jul Candescu 
pe la 1344, de vreme ce atunci era voevodul transiivan Andrelu 
Apor, „quondam wayvoda" dupa expresiunea regelul Ludovic. La 
1344 Alexandru-voda era in cele mal bune relatiuni cu Ungaria. 
Cum dara de se plange vSduva lul Candescu la 1^59 dupa ataxia 
anl ? Tocmal pe la 1359, din causa ajutorulul muntenesc dat Ma- 
]amura§6nului Bogdan in Moldova, regele Ludovic incepu a se su- 
p6ra pe Alexandru-voda ; resbolu Insa nu s'a facut, |i vaduva lul 
Candescu a trebuit sa mal a§tepte mult plna la realisarea diplomel 
din 1359, redobandindu'§l In fapta mo^iile numal dora dupa m(irtea 
lul Radu-Negru. 

Abia Intie anil 1390 — 1400 Ha^gul se deslipesce cu desavlr- 
§ire de Oltenia. Primul castelan unguresc, daca nu m6'n§el, a fost 
Styborius de Dobusky la 1398. Acest castelan Insa nu judeca 
altfel decat In fruntea unui tribunal compus din 12 kinezi Romanl. 
Devenind atuncl stapana peste Romanil din Ha^eg, Ungaria n'a 
zabavit de a primi stapani peste dinsa tocraal pe Romanil din 
Hajeg; Ion Huniade §1 Matelu Corvin. Cine 6re sa fi fost mal stapan ? 

La 1388 se Incheia eel trel Negri-voevo^l, Intemeifttorl 
al Statulul '{'erel-RomanescI, carora li s'a datorit de asemenea, 
aprdpe peste tot, Intemelarea Statulul Moldovel, ba inca de dou6 
orl : de'ntaiu dupa 1352 ajutand pe Bogdan, apol pe la 1379 a§6- 
^and la Suc^va pe Petru Mu^t. Ultimul din eel trel descalecatorU 
Radu-Negru a fost eel mal norocos : mal pujin Injelept-resbolnic 
decat Alexandru-voda, mal pu{in resbolnic-lnjelept decat Vladislav- 
voda, el avuse mandra stea de a fi avut de o parte un a^ tata §i- 
un a§a frate, Iar pe de alta parte pe un filu numit Mircea eel 
Mare. 



y Google 



§41' Conclusiunea. 

S'att terminat pina aci polemica (§§ 1 — 24) §i exegesa 
(§§ 25—40). Trecutul problemel mi se inchide mie personal pentru 
tot-d'a-una. Progresul insa eel impersonal nu se opresce nic! o 
data, in cursul timpulul indefinit, asupra nicl unel probleme. Pentru 
a se a^terne mal curand calea ulteridra, volu clasifica etl-insuml 
resultatele cele dobandite printr'o vasta panorama dogmatica, 
unde urma^il mei cu mult mal lesne sa p6ta observa lacunele, carl 
sint inevitabile, ^i gre§elile, carl sint posibile. 

lata dara a trela §i ultima parte a studiulul metl : Cronica. 
Basarabilor. 



y Google 



CRONICA BASARABILOR 

DINTRK ANiI 

1230- -1380 



NB. Cift^le mRrginale cele curaive sind aprozimative, de ex- anul 1363 Inaemn6z& 
-o-^vUre Intre anil 1362 §i 1864, sail cu until din el. 

1220. la acela^I timp, apr6pe to acela^ an : o parte din BasarabI, emigra^! 
de 'de-mult dia Olteaia, fund4z& cate-va kioezaturl romftaescl peste 
Nistru In Podoiia ai 'n Volinia, numiti in cronicele rusescl contim- 
purane Princip! BolohovescI, mereQ in luptd. cu Kutenil ^i cu Fo- 
lonil.; pe de alt& parte, Basarabil eel rema^I In Oltenia, avSnd un 
voevod in capul kinezilor, se aflrma ca un element energic intr'o 
du^m&ai& ne'ncetatA cu Unguril §i cu Sa§tl. 

I. VOKVonil OLTENP]SCI 

<i2jo — 1245. Radu Basarabli. 

1250. Kinez din Valcea, ales voevod al Olteniel, Kadu Basarabft, in ArdS 
^s Radu-Negru, stapftnesce tot-o-dat& peste Ha^g, Amla^ ^i FSg&ra^. 
]2JJi. UagbJariK cuceresc parte din Mehedin^ ^i pun acolo pe Luca, prim 
Ban unguresc al SeTeriouluI; apol tree peste DunAre contra princi- 
pelul bulg'^resc Alexandru Asan dela Vidin $i'l trnpedecft de a veni 
In ajutor lul Radu voda. 

^ „ In acela^I timp, profltand de strimtorarea Oitenilor, contele sasesc 
Eonrad Kryspanowid, Bohem de origine, cunoscut la Romftnl sub 
epjtetul de gDomni^orul", surprinde ^ra Amla^olul §\ apnea partea 
de sus a VMcil, unde radica linga Olt la gura Lotrulul un putemic 
castel Dumit Lothorvar. 

„ „ Tot atunci, Oltenia flind indep&rtata prin posesiunile contelul Eonrad, 
Sa^il pun mana pe administra^iunea ^rel FAgara^uluI, de c&nd anume 
dat^zft actul de revendica(iune eel din 1231 despre satul Boie.. 

„ „ Lovit de pretutindeDl, Radu Basaraba 1^1 concentr^za tdte for^e 
in Gorj. 



y Google 



OCLXIX 

12S3 Chi&mat de c&trft Radu-vod& In ajutor contra Ungurilor, lona, regete 
Cumanilor din Teleonnan, trece in Oltenia, ocup&nd o parte ain 
Romana^ ^i din Dolj, ande re^edin^ lul p6rt& de atuncl numele de 
Craiova (a Regelul), mal conservandu-se tot-o-dat& despre dlnsnl o 
legend^ poporan& la OltenI §i chiar In Teme^iana. 

}287. Radu BasarabSr gonesce pe contele Konrad dinV&lcea, U Impinge spre 
Sibilu, redob&ndesce ^ra Amla^ulul ^i cautft a se iatinde din noii 
asupra ^rel F&g9ra^ulul. 

1288. Papa Or^oritt IX constats innaul^irea catolicilor In Oltenia. 

12Sd. Begele lona al Cumanilor de^rt^zEl Ottenia, p&rasind tot-o-datft Tele^ 

ormanul, q\ trece In Bulgaria la Yidin, unde se aliazft cu Bulgaril 

^i cu Crucia^il pentru a p&§i spre Constantinopole contra QreciloF. 

„ „ Beluand Romanatul ^i Doljul dupS retragerea Cumanilor, Radu-vodft 

se vede din notl st&pfui peste \6t& Intr^g&, afar& de Mebedin^. 

1240. Teni3ndu-se de un atac din partea lul Radu-vodS, Unguril pun un 

uoti Ban al Severinulul pe Oglu, b&rbat f6rte energic, al c^mla 
nuDie mal trftesce In toponimia din Mehedio^ ^i din Oorj. 

1241. Uongolil lul Batu nfiv&liud asupra Ungariel, o 6ste sub conducerea 

banulul OrdJi strftbate In ^ra Fagfira^ulul, lar cetele hanulul Bugek 
tree Carpatif In Prabova, unde raemoria lul Bugek s'a perpetuat In 
numele mun^ilor Bugecl, ^i se respaadesc de acolo la dr^pta ^1 la 
stftnga in Muntenla. 
„ „ Hongolil lul OrdA inving Intr'o bfitaiift cr&ncei^ pe Radu-vod& ia 
marginea ^rel f^g&ra^ulul, dar nu slnt In stare de a p^trunde mal 
departeprin codril ^orel Amlayululiast-felc&OlteniarSmflne neatinsA. 

1242. Tradi^iunea luptelor ulteri6re Intre Uongolil eel din partea Uunteniel 

si intre Radu-vodA, care le oprla trecerea OltutuI, mal tr&esce pln& 
astfi^l la poporul din V&lcea sub flgurele a del vr&jma^l: Basarabft' 
^i Olan. 

1243. Vfiijend siabirea Ungariel prin invasiunea mongolica. Radu voda alunga 

adaiinisCra^iunea magbiartL din Severin, ast-fel ca voevodatul olte- 
nesc se restabilesce In deplina sa Intr^ime- 

1245— 127.9. Mihaiu Basarabli Lit^nul 

124o. Dup& m6rtea lul Radu-voda ^is Negru, kinezil oltenesci aleg voevod 
pe kinezul dolj^n Uihalu Basaraba, supranumit Lit^nuli adicft Papis- 
ta^ul, fiind-ca pra din ora^ul dunSr^n Nedela-cetate, slavonesce Ne- 
din-grad, port al Vene^ianilor, unde trecuse cu famiDa sa la catoliciam. 
1247. Regele miguresc Bela lY, atribuindu-^l suveranitatea asupra Olteniel 
91 Cumaniel intregl, desi In realitate nu mal stfipftnla oitl roacar 
Severinul, face Cruciapor loanitl dela Rodos o donatiune m spe 
peste acel leritoriQ, de care nicl el-Insu^I nu s'a folosit nicl odata. 

„ „ Einezil oltenesci eel mal importan^l sub voevodatul lul Uihalu Basa- 
raba slnt Ion ^i Farca^. 

„ „ In Muntenia se afla un deoseblt voevod romftnesc numit Semeslav 
$i mal mul^I kinezl, a carora coordins^iune ^i subordina^iune nu 
Bint cunoscute, precum nicl raporturile lor cfitra capeteniile Cuma- 
nilor de acolo. 

1249. Regele Bela lYreusesce a reloa Severinul, relnfUn^and banatulunguresc. 

1250. Dupa plecarea regelul lona pe la 1239, Cumaail din Teleorman Bind 

slabi^l, ^i din contra 1ntarindu-se kinezil romftnl de acolo, acest dis- 
trict se anez^za catra Oltenia, eel Intaiu adaos teritorial din cor- 
pul Munteniel, compensandu-se ast-fel lipsa Severinulul. 



y Google 



<X3LXX 

1251. Crucia^il loani^I se pting papel iDnocen^iQ lY, c& regele Bela du se 

(iae de proraisiunea de a le da lor OUenia si Cumauia. 
1265. MibaIu-vod£l recun6sce SDzeranitatea Ungariel, Indatorindu-se a'l plati 

on tribut anual pentru Ha^g ^i pentru cele-lalte posesiuni traos- 

carpatine. 
i260. Propaganda catolica, sus^inuta de BasarabiT din Dolj, de§t6ptA o reac- 

(iuDe ortodoxa din ce In ce mat viuft din partea Basarabilor din 

Romana^. 
1270. Mihalu-voda aduce In Gorj la NovacI o colonia de Vene^anl pentru 

a lucra la mineie de aur. 
„ „ Nascerea traditiunillntr'ocronic&despreoriginea Roraftnilordin Venecia. 
127^. Casatoria iilcel lul Mib^u-vodS, cu regele serbesc ^tefan Milutin, pe- 

^irea fSind sfirbatoritaiaNedela-cetate prin strftlucite jocuri equestre. 
1276. Sim^indu-se destul de tare, Mibala-voda refusi de a mal pl&ti tribut 

Ungariel. 
1276. Pentru a'l constrlnge la supunere, regele LadislaCi Cumanul il ame- 

nin^a a iua ^^ra Hiiteguiul §i numesce titular pe un nComesdeHatzek", 

Ungaria flind insa Impedecata de o cam data prin rgabolul cu Bohemia. 
(277. Regele serbesc ^tefan Uilutin se divor^za de fllfca lul Mihalu-voda ^i 

trimite Inapol In ^ri. 
1278. armata maghiara intrand tn ^ra Hategulul, Mibalu-voda o Intim- 

plna cu <5ste olten^sca, dar este batut §i cade in lupta, lar fra- 

tele seQ B9rbat Basaraba e prins ?i dus in robifi. 

127^—128.$. Barbat Basaraba 

1275. BSrbat Basaraba se rescumpere din robia, recunoscut 91 introdua In 
^ra ca voevoil oltenesc vasal de catra regele LadislaQ Cumanul, 
f&r& a R fost ales de adunarea kinezilor. 

1283. Bucuroa de a'91 reabuna contra regelul Stefan Milutin, Barbat-voda 

trimite peste Dunare In ajutorul fmpfiratulut bizaotin Andronic 
Paleolog contra Serblel un contingent de OltenI si Cumant din Te- 
leorman sub pova^a kinezulul Basaraba dela Ba'laclu, cunoscut la 
Slavil trans-danubiant sub numele de Balactco cu capul negru. 

„ „ Gontingentul romanesc, dupa ce pustiise tot drumul !n Serbia, In 
mare parte pere in fluviul Drin Impreuna cu kinezul dela Baiaclu. 

„ „ Originea boierilor Baiacenl. 

1284. Ferberea Basarabilor din Romana^ contra catolicismulul, ocrotlt pe 

fata de catra Barbatvoda. 

1285. FacSndu-se mare invasiune a Tatarilor In Transilvania ^i'n tJnga- 

ria, regele LadislaQ Cumanul cere odste auxiliara oltenSsca, pe care 

I-o trimite immediat Barbat-voda, aleg€nd maT cu sama pe eel din 

Homana^ pentru a departa ast-fel din ^r& pe du^manil eel mal 

aprigl al catolicismulul. 
„ „ Sanger6sa bataiia Itnga Tisa intre Tatarl ^i tntre Ungurl, victoria 

fiind datorita raal ales vitejiel Oltenilor din Romanat. 
„ „ In lipsa o^tiril din Romana(, Barbat-voda prigonesce pe ortodozil de 

acolo. 
„ „ sama de kinezi din Romana^, in urma victoriel dela Tisa, pri- 

mesc drept resplat^ dela regele LadislaQ Cumanul mal multe mo^il 

in Maramura^. 
„ „ Originea voevo^ilor Maramui^nl Bogdanesc!, mal tariJiQ fundatort af 

Statulul Uoldovel. 

1286. Dan Basaraba din Romana^, stapan peste regiunea dela Corabia ^i 



y Google 



CCLXXI 

dela Celelu, unde aborcIaQ cor&biile vene^iane mergdad la Nedela, 
se face cunoscut prin bogi^ia §i prin vitejia, toto-datft f6rte popiildr 
la Bulgarl, ^i se puno Id caput reac^iunil ortodoxe contra propa- 
gandel catolice. 
tl28S. Rescdla contra lul Barbat-vodft. 



1286' — 1298. Dan Basarab&. 

128S. Basarabil din Dolj flind resturna^I din causa catolicismulul, kinezil 

uleg pe Dan din Romana^. 
^290. Dan-voda incet6za de a plati tribut Ungarie!. 

1291. Ungurul M^agistru Ugrin Cs&k se inc^rca a apuca FAgara^ul, capStand 
diploma de dona^iune deU regele Andrelu III, dar nu isbutesce 
a intra id stapanire. 
„ „ Kinezul Stefan Mallat din BasarabI Sntaresce FSgara§ul contra Un- 

gurilor. 
n „ Originea Malla^ilor. 
129S. Dan-voda, irabarbatand pe voevodul transilvan Roland de a se rescula 
contra regelul Andrelu III, i1 trimite Id ajutor c6t& de Fagara^anl 
sub Icinezul Stefan Mallat. 
„ „ Si?nian, principele bulgar dela Vidin, flind batut de regele serbesc 
' Stefen Milutin, 11 adSpostesce Dan-voda In Oltenia, 
1293. Dupa resturnarea lul Barbat-voda incetand du^mania intre Romaal §i 

hitre Serbl, Dan-voda se aliaza cu regele Stefan Milutin. 
^ „ Hanul tatareso Noga, stapanlod atandl peste Moldova ^ Bulgaria, 
ataca Serbia, lar Dan-voda, pen tm a face diversiune, trimite spre 
Siret date olten^sca sub kinezul Stefan Mallat. 
„ „ Dan-voda cuprinde dela Cumanl Vla^ca ^1 parte dia lalomi^. 

1295. Dan-voda, da pe flica a sa dupa Uitiail, fliul fostulul Impdrat bal- 

garesc Constantin Asan ?i atunci prib^ la Constantinopole. 

1296. Dupa poesia poporanA bulgara, Dan-voda prevestesce eel IntaiO apro- 

piarea jugulul turcesc. 

1297. Dan-voda se aliazH cu Imperial Bizantin. 

1298. Mihail Asan, ginerete lul Dan-voda, tnaintSza din ConstaDtinopole cu 

o?tire grfica pentru a cuprinde imperiul bulgaresc dela Tirnov. 
„ „ Danvoda trecSnd DunSrea cu un contingent oltenesc pentru a merge 
In ajutorul lul Mihail Asan, e oprlt de cfitra principele ^i^man dela . 
Yidin si cade in bataiia. 



139S- 1310. Mircea BasarabI. 

1298. Mircea, fratele lul Dan-voda, e ales voevod oltenesc. 

1299. Voevodul transilvan Ladislafl Apor surprinde Fagara§ul. 

1300. Fagara^ul e fortiUcat de Ungurl. 

„ „ Alexandru, filul lul Mircea-voda, trece din ^^ra Ffigarafulul in Muntenia 
91 apuca Campulungul, pe care 11 stap&Dise pina atunci un conte 
sasesc Lauren^iil. 

1301. Murind regele AndreiQ III ^i urm&nd o anarcfaia in Ungaria, Ladislad 

Apor se 'mpaca cu Mircea-voda §i 'I Inapolaza Fagara^ul. 
„ „ Mircea-voda numesce pe fllul sen Alexandru duce al Fagarasutul. 
1303. Fiful domnesc Alexandru 1^1 intinde posesiunea din Muscel asupra 
Arge^ulul. 



y Google 



CCLXXII 

1307, LadislaO Apor prinde pe noul rege unguresc Bavarezul Ottone si 'I 

tDcbide Id castelnl Devel. 
1S08. In fata unor protestatiunl interna^onale In favfirea regelal Ottona, 

Ladislatl Apor U d& pe m&na lal Hircea-Tod£l, care '1 tncbide tn 

Hateg. 
„ „ Magistrul Ugrin Cs4k, fostul preteDdent la atllpanirea FSgftragulnl, 

caut& !n zfidar a& apuce pe regele Ottone. 
„ „ Dup& robi& grea, Mircea-vod& eliber^z^ pe regele Ottone $i '1 face 

B& scape din Ungaria prin Maramura^ In G^alJ^ia. 
„ n Scftparea regelu! Ottone din Ha^eg ae datorSza In mare parte D6mnel, 

muma lul Alexandru-vodft. 
q „ Hemoria robielE ragelul Ottone In Ha^eg se mal p3str6z& In poesia 

poporanft serba. 



II. DOMMI TEREMtOMANESCL 
[310 — 136;. Alexandru Basaraba. 

1310. Dup& mdrt<>a lul ]lfircea-vod9, kinezi! oltenesci al^ voevod pe filul 
domnesc Alexandru, poreclit nCampulung^nul" din causa cuceriril 
GftrnpulunguluT dela contele aasesc Lauren^iQ. 
„ „ Prin c&satoria sa cu Marghita, flica lul Ivancu BasarabJL dela Nedeia, 
Alexandru-vodk tmpacfi, desavlr^it pe Basarabil din Romanat cu eel 
din Dolj, certa^I dela 1288 Incoce prin Inlocuii^a' lul B&rbatvoda' 
de catrft Dan-voda. 

ISIS. Ce-Ta Inainte ^i ce-va in unnti, stap&nind din trecut In Uuatenia 

judetele Arge?, Muscel, Teleorman §i Vla^ca, Alexandru-voda cu- 

prinde treptat !n mare parte restul teritoriulul cumanic: D&mbo- 

vi^, ItfoTul, Prahova, BuzSul §i Intrdga lalomi^a. 

„ „ Intemeiaz^ saQ Intftresce Tirgovistea, Bucurescil, BuzSul, §i mal alee 

Ora^ulde-FlocI, tatftresce Iflok. " 
„ „ Zidesce pe munte castelul namit al Argesulul, ^\a In urma cetat^ 
lul Negru-voda. 

1320. Se amesteca 91 exercita mare Inrlurire In afucerile imperiulul bul- 



1323. Trimi^end peste Dun&re 6ste de Bomftnl ^i de Cumanl, ajuta 
pe principele Mihail dela Vidin de a se urea pe tronul delaTimov. 
„ „ La Bulgarl Alexandru-voda p6rta numele cumanic de Olur-voevoda. 
13^7. Alexandru-voda se afla tn rela^iunl cu papa loan XXIII. 
132S. Incet^za de a mal pl&ti tribut Ungariel. 

„ „ More D6mna Marghita, muma primilor copil domnesci Nicolae si 
Vladislav. 

1329. Alexandru-voda lea In caa&toria pe Domna Clara, catolicft, dinfamilia 

contaia magbiara Kukenus. 

1330. Trimite pe socru-seQ Ivancu Basaraba cu 6ste roman^ca 91 cu 

un contingent sasesc dela Bra^v 1mp6ratulul Mibail dela Tirnov 
contra regelul serbesc Stefan dela Declan, unde Bulgari! aO rfimas 
batu^f. 
„ „ Regele unguresc Carol-Robert, proflt&nd de ne'n^elegerea Intre RomanI 
Qi intre Serbl, navslesce In Oltenla cu pnternica aimata §i ocupa 
Severinul. 



y Google 



ccLxxni 

1S30. Alexandni>vod& propuoSnd conditiiml de pace, Carol-Rotjert refbs&, 

laaintF^Ktl prio Qorj ^i prin VMcea, trece ln]lfuatenia§ia8e(Ua^ caa- 

telul Arge^ulul. 
„ „ Alexandru-Toda Infrange pe Uogurt ^i silesce pe Carol-Robert a cere 

de astft-dat& el-Insu^ !iicetai:ea dela acme. 
„ „ Sirauland pacea, impune Ungurilor retragerea ^ ^r& prin Qorj spre 

hotarele Temesianel, n ademenesce iotr'o cmaA ^i nimicesQe Intrdga 

armata maghiar^, tnsu^l regele abia sc&pand traveatit. 
„ „ FiiT domneaci Nicolae §i Vladislav concurg bilrb&tesce la victoria 

Romanilor. 
„ „ Alexandru-voda relea Severinul. 
1881. BizaDtinil atacand pe QOul impfirat bulg&resc Alexandru dela Tirrjov, 

Alexandru-vod& II trimite un ajutor de 6ste RomAnl ^i Cumanl. 
„ „ Cu aetata ocasiune BizantiDUl Cantacuzen constats c& toctica mUitarft 

a Romftnilor e Jdeaticft ca a T&tarilor. 
„ „ AlezaDdru-voda Incepe a 'si lua titlul de Donin a t6ta Ungro-vlachia. 
1S32. Ascultat de BulgaiT ^i tenint de UDgiirl, Alezandru-voda, Id curs d& 

mal mul^l ani de pace, organls^zft ^i Int&resce t^ra. 
1342. Murind Carol-Robert, fliul aeU Ludovic urm6z& pe tronul Ungariet. 
„ „ Fentni a iscerca pe Doul r^e unguresc, Alezandm-Toda Inddmna la 

rdsc61& pe Sa^il din Ard^l ^i se preg&tesce el-1n8ii§I la resbolu. 
„ a Pedepsesce cu o mare stra^ici& o&^I-va boieri olteol devota^I re- 

gelul Ludovic, mal ales pe Z&rnescl, carl sint sili^I a fugi In 

Ungaria. 
1348. Regele Ludovic lntr& In Ard^l ^i pototesce r6sc61a Sa$ilor. 
„ „ Alezandru-vodfi merge el-!nsu^I in Ard^I la Intimpinarea lul Ludovic 

$i, primit cu mult& considera^une, recunfisce anzeranitatea Ungariel 

pentru Severin, Hateg, Amla^ $i F&g&ra^. 
1S46. Hanul tftt&resc Atlamos din Uoldova face o invasiune In Ard^. 
„ „ Rugat de cati^ regele Ludovic, care era ocupat atunci cu afacerile 

Foloniel, Alozandru-voda se pune In fhintea unel o^tirl din RomanI 

af Ardelenl, mal alea ^cul, gonesce pe T&tarl, n urmaresce Id llol- 

dova ^ 'I biruesce, cfi^^nd In lupta Insu§1 banul Atlamos. 
„ „ Memoria acelul ban se pftstr^zIL In balada puporana roman& deapre 

m<5rtea lul Alimo^. 
„ „ Vestea despre puterea politicfi. ^i military a lul Alexandru-voda ajun- 

getid la Roma, mal cu sama prin episcopul catolic Dlmitrie dela 

Oradea, amic al Romanilor, papa Clemente YI adres^za obul&catrft 

Domnal '^erel-Romanesd ^i tot-o-dat& catra mal mul^I fhinta^ Bo- 

mftnl de peste Carpa^I, numindu-I pe to^I ,RomanI". 
„ „ Atexandru-voda autoris^za infiiin^ea unul episcop visitator peste 

bisericele catolice din t^ra, sub-ordinat episcopulul titular din Ard^l. 
1846. Priniind dela regele Ludovic un ajutor de Sacul, Alezandru-voda 

face noua victoriosa campania In Moldova contra Tatarilor. 

1348 1 ^1*^'*^^ eipeditiunl spre Siret ?i apr© Prut, In urma cSrora se 

1349' { sDCz^za catra '^^ra-Roman^sca Rlmnicul-Sarat, Bi^la ?i Moldova 

ISBO J ^^ ^^^ '"■ ^^^ ^^ Barlad. 
„ „ Deae negocia^iunl diplomatice tntre regele Ludovic fi tntre Alezandru- 
voda prin intermediul episcopulul catolic Dimitrie dela Oradea. 

1361. Jntarltat prin neastlmpSrul Romanilor, hanul tataresc eel mare din 

regiunea Nistrulul se migcA cu entire formidabiia, contra c&rela 

InaJnt^za Alexandru-voda aumal cu Ronianil, re(iD€ndu<l cat-va timp 

llDf;a Siret In agteptarea unul contingent unguresc. 

„ „ Regele Ludovic trimit^nd in ajutorul lul Alexandni-voda 40000 de 



y Google 



CCLXXIV 

omeni din Ard^l, se Incinge o gr6znic& b&taii!k f6rte lDC&pS(iDat&, 
Id care nici o parte n'a ob^inut o victoria decisive, $i tota^I Tataril, 
cuprinsi de paiiica, se retrag, ihr& a maJ reveni in Moldova. 

1353. In lupteie precedente distingSndivse prin vitejia nu numal Nicolae ?i 

Vladislav, dar incft §1 filul domnesc eel raal mic Radu-Negru din 
casStoria ou D6mna Clara, Alexandru-voda pe Nicolae ^i'l asociazSL 
la DornniS, pe Vladislav !1 pune duce al Fagara^ulul, lar pe Radu- 
Negru 11 face Bao al Severinului. 

1355. Inlesnit prin participarea la Dorania a celor trel fit, Alexandru-voda 

S9I concentr6za personal aten^iunea asupra organisaril nouelor sale 
posesiunt din sudul Moldovel. 

1354. Regele Ludovic, aliaudu-se cu Polnnil §i avgnd cu sine pe Alexandru- 

voda cu c6ta de Romanl, devasWza teritoriul tataresc de paste 
Nistni plna la fluviul Bug. 
„ „ Din acea expedi^iune, trec§t6rea rfulul Slncz tn Volinia mal purti 
inca la PolonI in secolul XVI numele Invechit de „Vadul lul Ba- 
saraba", „antiquis Bassarabei vadum", dupa numele lul Alexandru- 
voda mal probabil decat dupa Basarabil a^a (Ji^I Principl Boloho- 
veact eel de pe la 1220. 

1356. Alexandru-voda pe fie-sa L6nca da in cEisatoria principelul Vuka^in, 

devenit In urma rege al Serbiel. 
1356. Pe a dona fllca mahta dupa !mp$ratul bulg^resc Stra^imlr dela Vidln. 
1368. Alexandru vodft negociazacu imperiulBizantin §i cu patriarcatul cons- 
tantinopolitan. 

„ „ Pe ruda aa Bogdan-voda din Uaramura^, d<)scendinte din kinezif eel 
emigrant din Romanat sub Barbat-voda, Alexandru-voda il Ind^mna 
de a ocupa Moldova nordicfi ^i de a se substrage cor6neI ungurescl. 

„ „ In acelasi timp arata pe fafa multa amicia regelul Ludovie, dandu'I 
si obti'nSnd in schimb condi^iunl favorabile peotru comerciul inter- 
national cu Tranailvania. 

„ „ Lucr^za pentru Inflorirea porturilor dunarene Braila §i Orasul-de-Floci. 

1359. Se incuviint^zS de catra patriarcul ecumenic Calist 1 mitropolia ro- 

manesca la Ourtea-de-Arge^, numindu-se primul titular laeint Krito- 
pul cu titlul de: a tota Ungro-vlachia ^i al Plalurilor. 

1360. Fiiul dononesc Radu-Negru se insora cuo princip6sabizantina Kalinikia, 
„ „ Alexandru-voda, pe llnga titlul de raare-voevod, mai adopt^za preaa- 

mele imperial loan dupa raodelul titulaturet bulgaresci, farft a fi 

ac^sta vre-un semnde Inrudire, intoemal dupa cum germanul £ais«" 

?i rusul Tsar deriva din latinul Oaesar, tUra a insemna vre-o des- 

cendinta din romanul Cesar. 
„ „ Nicolae-voda, asociat la Domnia, trimite 2,000 de caiare^I peste Du- 

nare In ajutorul lul Vuka^in contra Turcilor. 
„ „ Aiexandru-voda nuincet^za de a da ajutore pe sub mlna lul Bogdan^ 

voda din Moldova de sus contra Ungurilor. 
136i. Regele Ludovic afla aceste uneltirf si incepe a amenin^ pe Alexan' 

dni-voda, dar se feresce de un rfisbolu. 
„ „ Bogdan-voda reu^esce a I'espinge tote succesivele atacurl din partea 

Ungurilor si intemelaza voevodatul moldovenesc, gratia ajut6relor 

lul Alexandru voda. 
1363. Trecut de octogenar, mdre „marele Basaraba", dupa cum II (Jieead 

Romanif lul Alexandru-voda, ^i lasa flilor sel puternica ^ra, pe 

care mult timp in urma strainil din Occident numlaCi „^rh lul 

Alexandru Basaraba." 



y Google 



136J— 1364. Nicolae Basaraba. 

1361. Asociat la Bomnifl inc&deln lS52,Nicolae-vod£ldomDesce smgurabia un 
an dup& mortea lu! tata-seQ, in memoria clrula lea numele duplu 
de Nicolae-Alexandru. 
„ „ Sa^il dela Slbi!u, in specie posteritatea contelul Koarad dela Tfltniaclu, 

incep a r&dica preten^iunt asupra ducatulul de Amlas. 
^ „ Nicolae-voda mdre 91 e iomormintat In biserica din Campu-Iung, pe 
care Intjestrase de pe la 1352. 

136^— 137J. Vladislav Basaraba. 

1364. Vladislav-voda, numit in popor Lalota, sinonim en Negru, plScft 

diD Filg&ra^, afland despre m6rtea fratelul seti Kicolae. 
„ „ Mai int&lu ingrozesce pe Sasi! dela Sibila, pustiind Taimaclul ^i d&nd 

foe m&Q&stirit catolice de acolo, unde eraQ depuse tdte documentele 

familiel contelul Konrad. 
„ „ De ad se pogdrfi, la Ca.mpu-lung, apol la Curbea-de-Arga^, In fine trece 

in Olbenia, undo e recuaoscut de -c&tr& BasarabI, carl 11 daCl titlul 

de Rege. 

1365. Supgrat mal de 'oainte ps Alexaadru-70d& pentru ajut;<}rele date lul 

B )gdan-vod& din Moldova, maHndignat acumade ladr&zn^^a ardere a 
Talmaclulul de cAtra Vladislav- vod&, regele Ladovic proclamft resbolu 
^erel-RomaneecI. 

.„ „ Sciidd ca Romanil slnt gata a respinge invasiunea, Ungurii ocolesc 
Olcenia, tree peste Dunftre In Bulgaria, surpriud Vidinul, prind pe 
im^idriitul Stra^imir, cnmnatnl luT Vladislav-vodft, $1 a^6^& acolo 
ganiizdna magbiara. 

„ „ In aceiagi timp oel-alt irap6ratbulgare3c Alexandra dela Tirnov e gonit 
de Filul eeQ ^i^man |i se adapostesce la Vladislav-voda, care 'I da 
sa traSsca din venitul jude^ulul Muscel. 
1866. ^i^man dela Tirnov, inso^indu-se cu o^tire turc^sca, se pregatesce 
a atuca Vidinul ai Oltenia. 

„ „ Vladislav-voda, Impreuna cu fratele seQ Radu-Negra, atunci Ban al 
SHvennuluI, pre'ntimpina mi§careaTurcilor, trece Dunarea cu 20,000 
d« RnmanI, lovesce 80,000 de inamidt^i'l Infrange, fugarindu'I plnft 
la Tirnov. 

^ „ De ad Nurprinde Silistria §i cuceresce Dobrogea pina la gurele Dunaril. 

,, „ In aetata campania se distinge prin vitejia Ungurul I^dislaO de So- 
bok4, fratele D6mne!E Clara, strabun al Vacarescilor , carula Vladi- 
slav voda 11 daruesce drept resplata mal mulce mo^I in ^ra ^ga- 
rii^iilul 

-„ „ In it-gatura cu Vacarescil, datfiza tot de atunclfamiliele boierescJ Ceu- 
cu^il iliii Fagaras 9! Dabacescif din Gorj, ambele stinss. 

„ „ Veatea straiucitel victorie asupra Turdlor se respandeeea In Europa; 
se bucura papa Urban V; regale Ludovic gl-o atribue gie'?! ca su- 
z- ran al lul Vladislav-voda, se irapaca cu Domnul '^erolRomanescI, 
poruncesce Sa^ilor de a nu mat turbura ducatul de Amla^, 9I pe 
uiifle monete ungurescl intiparesoe capul negru al Basarabilor ca 
Semn glorios despre vasalitatea lUTingStoruluI Turcilor. 
1337. Cu ocasiuiiea delimitaril ducatulul de Amta^, Intre vecinil din partea 
Traiisilvaniel apare un lovi^a Basaraba, poreclit Tompa, purtand 
tiilul de conte de Wintzberg sail al muntilor Sibilulul. 

„ „ Pe do parte poporul tnmultinda-se peste mfisura In Oltenia, pe de 



y Google 



CCLXXVI 

alUL parte fiind trebuin^ de Intikrirea elemeDtuluI rom&nesc In po- 

aesiunile transcaipatiDe, Vladislav-x oda aduce §i a^6(J& o nuingrosA 

colonic de OltenT !n ducatul do Amla^, c&rula H d& latjnesceniimele 

de „ducatus Novae Plantationis". 
IS67. Infiin^z^ UnglL Prut, la margineB teritoriulul muatendsc din Uoldova, 

la localitatea namit& Salath)&, an qoU pnnct de vAmuire pe calea 

spre stflp&Dirile hanulul t&t&resc. 
1868. Ac(ird& Brasovenilor un tractat comercial, conSimand cele antertdre 

din partea tul Alexandru-vod& §i a lul Mircea-voda. 

1369. Vladislav-vodft Intftresce denilu! catolic drepturile acordate mal de'na- 

inte de catr^ Alexandru-vodft. 

1370. Fftra a renun^a In forma la suzeranitatea Ungariel, adeca uimand de 

a'^il da titlul „Dei et regis Hungaria© gratia", Vladislav-voda trece 

pe nea^teptate In Bulgaria ^i gonesce din Vidln gamisdna tinguteseftr 

ceea ce'I procura o mare pop^aritate la Serbt §i ta Bulgar!. 
„ „ Deciarftnd mo^tenitor al tronnlul pe Rada-Negni, !1 depart€z& din Se- 

verin §i'I trimite peete C^rpa^I ca dnce al Fagarasnlul. 
„ „ admirabiia balada poporana serba despre plecarea lul Radu-Negru 

din Severin, cunoscutA Sub forma'I actuaia deja In secolul XV. 
„ „ Vladialav-vodB ocupa Vidinul In Dumele cumnatulul aeti Strasimir, 

man^inut In robia la Ungurl. 
„ „ Begele Ludovlc se mi^ cu o formidable armata pentru a etrivi !n- 

tr^a '^^rs-Komftn^a : dintr'o parte Wsufl regele prin Teme^iana 

asupra Tidinulul ^i de acolo asupra Olteniel; din alta parte, voe- 

Todul traneilvan prin Sacuime asupra Uuntdniel. 
„ „ La sad Yladislav-voda j^rSsesce Yidinul ^1 IncMde pe Udgurl In Se- 
verin, marginindu-se a impedeca junctiunea celor done corpurl ungu- 

rcBCl; la nord Romanil atfag pe Ungnrt 1011*0 cursa ^iT eiterminezfl. 
„ „ Victoria se^dator^za In mare parte lul Dragomir Basarabfi, kinez din 

Dambovi^, In nriaa stare^ al manastiril Cotmdna. 
„ „ B^ele LudoTic, Invlns, se'mpaca cu ^6ra-KomfUidsc%, Inapolaz^ Seve- 

rinul §i eliber^za pe Imp^ratul Stra^imir, care se Intdrce la Vidin,. 

far VlEidislav-voda In schimb recnnfisce suzeranitatea Ungariel. 
„ „ Prin In^el^ere cu patriarcatul constaDtmopolitah, Tladislav-voda tn- 

flin(4za a doua mitropolia romantecft, cu re^edin^a In Severin, 

anume pe mitropolitul Antim, fratele mitropolitulul lacint Kritopul 

dela Curtea-de-Arges. 
„ „ Se afia tot-o-data In bune rela^iunl cu papa Urban V ^ uu Impedeca^ 

propaganda catolica, !n fmntea c&rila &e afla D6mna Clara, muma- 

vitrega a lul Vladislav-vod&. 
137i. Prima moneta romanSsca, de argint, cu sterna '^rel-RomanescI ^i a 

Ungiripl. 
„ „ Dupa staruinta lul Radu-Negru, se hirotoniaesce un episcop deosebit 

la F^gdra^, anume Chariton. 
„ „ Roman Mu§at, un Basaraba tnnidit cu Vladislav-voda, lea In casato- 

ria pe flica lul Latcu-voda din Moldova. 
„ „ Turcil, indemna^I de Impfiratul Si^man dela Timov, fac o invasiune 

In Oltenia, dar sint surprinal de Vladislav-voda si arunea^ In Dunare. 
„ „ In acest an §i'n anil Invecma^ caiugSrul Nicodim, In In^l^ere cu 

Vladislav-voda, tntemelaza In Oltenia mal multe mfinftstirl saQ schi- 

turl; Prislop, Motru, Vodlta, Tism^na. 
137^". Coresponden^a patriarculul bulgar Eutimie dela TIrnov cu mitropolitul 

Antim dela Severin si cu calugarul Nicodim dela Tism^na. 
„ „ Vladislav-voda trimite darurl la Muntele-Atos. 



y Google 



'37J-138-/- Radu-Negni Basaraba. 

137-3. Kadu-voda, supranumit Negiu flindca pra f6rte negriclos la fata In 
antiteeS cu Rial serti Mircea, c&rula i se (Jicea Albu, s'a pogorit dJn 
Filgai-a^ la C&mpuluDg, apol la Curtea-de-Arge§, in floe a trecut In 
Oltenia, Intocmal ca predecesoril set, §i a fost lecanoscut de catra 
Basarabl. 
„ „ Lafcu-voda die Moldova flind resturnat de catra popor din causa ca- 
toUcisiDuluI, tronul II apuca un principe litvan ortodox luga Koria- 
tovici din Podolia. 

1374. Radu voda confirma Bra§ovenilor ^i Barsel Intregl vechlal tractat co- 

mercial cu ^dra-Romandsca, men^ionand in specie vama dela Rucar 
$i punfind'o in vedere tzarulul Alexandra, fiind el insarcinat cu ad- 
mi nistrayunea jude^ulul Muscel. 

„ „ Radu-voda Incet^za de a mal piati tribut Ungariel, de§i recun6see 8U- 
zeranitatea rpgelul Ludovic, punend sterna Ungariel §i a dlnastiel 
Anjou pe moneta roman^sca de argint. 

„ „ luga Koriatovicl se a§^ija la Barlad ^i invinge pe Tatar! peste Prut. 

1375. M(ire tzarul Alexandru. 

1S76. In acest an ^i'ntr'un ^ir deanl, Impreuna cu caiugarul Nicodim, Radu- 
voda construesce sati Impodobesce manastirile oltenese! cele Ince- 
pute sub Vladtsiav-voda $i Incepe el-Insu^I Cozia, a carila ciadire 
deflnitiva remane pe viitbr lul Mircea eel Mare. 

1377. Regele Ludovic se piange de neplata tributiilul din partea Romanilor 
^i'l amenin^a cu un resbolu. 

137S. luga Koriatovicl incepe a irapresura posesiunile "ferel-RomanescI la 
Moldova. 

1379. Radu-voda sus^ine la Domnia Moldovel pe mda sa Petru, fratele lul 

Roman Mu^at, ^i'l trimit« cu fllut domnesc Mircea In fruntea uhel 

o^tirl contra usurpatorulul luga Koriatovicl. 
„ „ Intr'o bataiia raal jos de Barlad, Mircea Infrftnge §i omora pe luga 

Koriatovicl, a§6^a pe Petru Mu^at Domu al Moldovel, trece apol 

peste Prut, bate pe Tatail si cuprinde pamintul plua la gurele Du- 

□aril la Xilia. 
„ „ Radu voda incepe a'^1 adaoga la titlul domnesc „stapanirea peste Si- 

listria si spre ^erile tataresc! ptna la Marea-n^gra". 

1380. Filul domnesc mal mare Dan se caf^atoresce cu o filca a principelul 

Vuk BrankovicI, nepota a regelul serbesc Lazar, prin care Radu- 
voda intra In alian^a cu mat tote ramiliiie princiare slavice de peste 
Dunare. 
„ „ Murind mitropolitul primat lacinl, vine In locu'I episcopul Chariton dela 
FagSras, mitropolitul secundar Antim rgmanSnd la Severln, 



Din ac^sta Cronica a Basarabilor, ^i anume a celor trel IntemeiatorK 
di 'ferelRomanescl, resuita, nu 'prin cuvinte, ci prin fapte, ca un fel de 
Decalog, urmatdrele maxime de Stat, dela carl el nu s'ail ab&tut nici o data. 

1". Cand biruesci pe un du^man, nu'l Impinge la desperare, ci pune-te 
la invo6ia §i sa primescl pacea. 

2". sa Indurl in ^ra orl-ce alta religiune, dar nici o data nu'^I schlmba 
pe a ta propria, ap^rand'o cu o extrema energia. 

3". In politica externa, ca 91 In cea interna, sa scil a tiii6 la fond, ce- 
ddnd sub raportul formel. 



, Google 



CCLXXVIII 

4**. Pd to^ KomaDil din afarH s^'I aju^! pe sub m&Q&, a& an te fEicI- 
Insa pe fa(& solidar cu dln^il. 

5'>. Tronul flind electiv in princspiQ, flil Domnulul trebul s& str!Uuc6ecS. 
prin fapte mart Inainte de mdrtea tat&lul lor. 

6". In privinta bisericel, dacft e nevoe de un patriarc din afai^ atundt 
lea'l cat mal de departa, du la vecinl. 

7^. Clerul e subordinat Slatnlul, nu supra-ordioat, ^i nidt m&car co- 
ordinal. 

S'*. Kid datft s& nu ulte RomElnil c& el fac parte din Peninsula Bal* 
canjc&, avSnd interese familiare comune. 

9". S& nu'^ Intin^I t^ra decat numal pas la pas, printr'o asimila^iune 
treptatS, nn printr'o cucerire pripita. 

10**. Fa^ cu duf^manil din afara, t6te vr^jma^iele ^i zizaniele din Iftuntru 
sa dispara tntr'o clipa, lar cine nu se supune— strivesce'l! 

Pe aceste ^ece Invd^turl s'a Intemelat Statul ^ferel-Romanesd de c&trfi. 
Negru-voda eel In trel ipostasurl. 



y Google 



APENDICE 1 



TEXTURl DIPLOMATICE. 



NB. In aceet ap6iidic« s'ar fl putut intercala in-extenso tdte tezturile diplo- 
matice relative la 1'6rA>Boni&n^c& InaJnte 1980. precum coreepundinta Patriarcatulul 
CoDBtantinopolitan cu Alexandru-Todft §1 cu Tladislav-rodi, Bullelo Papale cu antfndol 
aceqtl Voevo^I, t6te diplomele lul VladJs1av-vod& etc. Ca apeclmen, reproduc acl ua aln- 
gur act, pdte eel mal important din mal multe puncturl de vedere, despre care a se 
Ted6 pag. XXXIII, XLl, L, C7III, CCXII-CCXIII, CCXX, COXXIX. 

VladisJaus Vajuoda Transalpinue, Banus de Zeurinio et Dux Nouae 
Plantatioms et de Fugaras, notum facimus vniuersis praesestibus et futuris: 
Quod magister Ladislaus, strenuus miles, films quondam lanus Meister de 
Doboka, nepos Mikud Baol, noster consanguioeos dilectus et fidelis, cutn esset 
liber factus ab Excellentissimo Friucipe Ludouico, illustri Rege Hungariae, 
adhucnos semper eramuB sub iugo. sed in gratia principis praedicti, exercitum 
validum contra ThorcoB infldeles et imperatorem de Tyrna in Bulgaria pro- 
clamari fecimus. Ipse Magister Ladislaus de Doboka strenuus milee supradic- 
tus, noster caro et sanguis etgenitura, nobiscum et cum exercitu oostro viriti- 
ter contra saeuissimos et infldeles Tburcoset imperatorem de Tyrna, ipsosque 
inuadendo perpetrauit, actus militares nobiles et honoriflcos ibidem exercendo, 
propter fldem chnstianitatis, et gratiam SerenisBimi|Frincipis, Ludouici Kegis 
Vugariae ita, quod ipse Lasla Meyster de Doboka, in inuasione in inHdeles 
supradictoe, causa Omnipolentis Dei, gratia et praedicti Regis, caput suum 
causa timoris decliuando retrorsum nunquam mouebatur ; et cum tautam 
fldetitatem semper in Ladislao percepitous, vidimus et inuenimus ex parte 
Domini Regis et nostri, dedimus et assignauimua propter huiusmodi seruitia 
ftdelia nobis semper exhibita, et propter consanguineitatis connexionem, qua 
ligati sumus, forum dictum Schenkbengen, situm in terra Fugaras, prope 
Alt cum suie pertinentiis, item villam diotam Venocze, villam Koczalad, 
viUam quae vocatur Calidae aquae, villam Dobka cum omnibus suis iuribus 
et pertinentiis, quemadmoduoi poseidebant, et in possessione babebant olim 
fllii Barnabae, perpetuo possidenda. Etiam ipsum Ladislautn de Doboka, 
nostrum coneangaineum dilectum, qui vna nobiscum semper fldelis, et sub- 
iectus Serenissimo Principi Ludouico, Illustri Regi Hungariae ftut, Domino 
nostro naturali, inuestimus et perpetuamus in haereditatibus et possessio- 
nibus supra dictis fide nostra mediants, tali conditione, si et quando ipsum 
Ladislaum de Doboka, fllium Janus Ueister de Doboka, nepotem Uikud 
Bani, praedictum contingeret transire vniueraae carnis viam, Nicolaus filius 
ipsius Ladislai de Doboka, aut fllia, quae post ipsum in vita manserit, seu 
fUter ipsorum, et ab ipsins in posterum venientibus genitura, praedictum 



y Google 



CCLXXS 

forum Schenkbengeo, villas et posseasiones supra notatas debent iure here- 
ditario Successorie perpetuo possidere; quod sub iuramento fldei et capitis 
nostri affirmamus, omni reuocatious semota, nee retiocare valeamus et de- 
beamus, sicut iuramento nostro concessimus, etcontlrmauirtius. Quam dooa- 
tionem sic fecimus nostro dilecto consangulneo Ladislao de Doboka, eiuaque 
Successoribus perpetue, cum eramus in gratia copiosa Domini nostri, Lu- 
douici Regis Huugariae. Quare supplicamus Serenissimo Domino nostro, 
Ludouico R. H. Domino nostro natural!, eiusque Successoribus, quatenus 
iitteras nostras praesentes in vigore suo confirment, et corroborent, et 
donatlonem nostram, sic nostro dilecto consanguineo et fratri, secundum 
quod profertur, confirment et stabtliant. Causa ea nostris Successoribus 
qui in nostro Vajuodatus Dominio erunt Successores, ac Baronibus 
supplicamus, et committimus similiter, vt Iitteras nostras praesentes non 
violent, nee reuocent, ne iuramentum meum disrumpant, contra salutem 
et in detrimentum animae nostrae; et quod donatio nostra facta nosto dilecto 
■consanguineo Ladislao de Doboka, strenuo millti, scilicet secundum quod in 
praesenti pagina continetur, quod seruitiis suis fidelissimls apud nos me- 
ruit, et eam donationem obtinuit, perpetuo vnacum suia Successoribus prae- 
dictas possessiones possideat, etiamei nos vel aliquis Successorum nostrorum 
imposterum Iitteras nostras praesentes, et donationem praesentem supra- 
scriptam reuocare intenderet, impedire reipsa vellet, et praesenti chartae 
■contradiceret, et donation!, flat super talem, aut tales furor et indignatio 
Dei, B. v. Mariae, omnium Sanctorum indignatio Sanctorum Regum Ste- 
pbani, Ladislai, et Emerici. In quorum omnium suprascriptorum testimonium 
firmltatemque perpetuam praesentes Iitteras nostras nostri maioris Sigilli 
appensione fecimus roborari. Datum in Argios In nostra Residentia, sub 
Anno Domini M. CCC. LXXII, in die diuisionisApostolorum, proximo prae- 
terito. 



y Google 



APENDICE II 



TEXTURI EPI CE 



N6. In acest Apendice s'ar fl putiit intercala In-extenso t6to texturUe epice re- 
lative 3a T6ra-Bomftn68cft dintre anil 1230—1380, precum baladele ^i cintecele poporan» 
sarbe 51 bulgare daspre Mihalu-vodft LiWnuI, deepre Dan-Todft, despre VladislaT-Toda gi 
despre Radu-Negm- Ca specimen, reproduc nxi o Binf;ar& bucat&, cea mal interesanUL 
din pimctul de vedere a1 vechimil, de dra-ce exista deja tn secolul X? sub forma el 
-cea actu8i& gl despre care a se vedd pag, CCXXV. 



BOJBOIE PA^OCAB CEBEPHHOKH H BJTATKO y;^BHHCKH 

Kaju iH ce FaAOcase BojeBO,i,a o^^HJijame 

0^ CBOjera rpaifi SBBBora CesepHRa, 

HecTO !E 08 PajocaB Ha CesepHH oSaHpame, 

Tepe TO HH OBAKO Ciejij rpa^y CecHAJame: 

„Obo hh Te ocraBJjai, 6eaH rpa^e CesepBHe, 5 

Moj 3HBHH rpa^e, 
He sHai BBTje BHjijy jib xe. He aaaa Berje bhxhiu ;ih xe ! 
Cna je lajia apyacHHa fipae KOBJe ycTerayjia, 
Tepe CTasDiH PajiocsBa apysHHa ynpauaine : 
„Jeaa nai ch, HOjeBo^a, aae fiajiHre Kg bhsho, : 1(1 
Oneia ce aaBpaxaiio r rpajy CeBepHuy". 
A OH IE ce jyeaKOi thxhi xyKoi yjuaue, 

PaAOcaae, 
yjipHO je ocrporaiH jyHaHKora Ho^pa KOHJa, 
Tepe TO IH 0AJH3AH npHA jvHaitfl upsoi ropoi. 15 

n Rasa je 6ho CfBSP oae tipHe rope, 1' 
IlaAHyo je PaAocase c ApyxttHOi bhho ditth ; 
S^ npBO TO 6Huie cxpaxiite paapejiHo. 
HoToi cxpasa npHnase k Paaocasy BojeBOna, 

CeBCpHHiiy : :.'() 

„JI,a TH je y sHaHje, Hajy mrsh rocnosHHe, 
Obo th ce 6poAe Typcice KHpHvije capaBaie, 
HeKa TO HI nojaeao jynai^H pasjariHTH". 
Pa;i;ocaB an cTpaxHii,K BojesoAa oji6ecHAH: 
j-HfixoiTe nx no hhuito, spvxHHe, paajariHTH". 25 



y Google 



„Ja KCTOB HI BaaBflre je^BO (^piise ;ioi5pa BHHa, 
JfaanH fipSTJO; 
Jbmo HI ra BBBmre h Ao6po hi I'S njiaxBTe". 
JiHno ra cj saaeJiH, h jikdo ra cy BSimm. 
H Kasa cy naSHyjii jyHamt BEBi;e hhth, 3 

Jpyra crpaza Dpiina;i,e k Pa^ocaBy CesepHHiij: 
„3jio CH BROBfi oonno, Pa^ocaBe BojeBono, 
Ha le ce je cnpaBHO BjiaxKO yj;6HBcRH BOjeso^ia, 

CeBepHHe!" 
BpBO iH cy jysatu fipae tcoHje nozHTaiH, 3 

Tepe in cy noceAH .jjHaiKe io6p« ROHje, 
Pa^ocaB iH He loate CBora KOBJa yxsaTHTi, 
3a mio ly ce tips roeJ fisnie do iHBa;ii paaHrpao. 
3a HJHH TO MH HOTHqyrJH BOjeBoaa KxiROBame: 
nCraan jype, Koajy, CTaan jjpe, (ipsR KOHJy, 4 

Aj nasopH EOHby, 
OraHB jype, 6paa EOBJy, nfl. 6b, ROHjy, sarHHyo! 
KaKo je MBHH xetie iiHTje aarHHyrH". 
Kbm hh ra ae lose PanocaBe cycTBTHyrH, 
noRjionHO ce je cboju mtJhtrox nepeBMx: 4 

Tepe iH je orimao aa spyxiBOi ties KOHjniia, 
Cbojob cbhtsoi eatiiJHitoi, cbhtxhi Ronjei na paieHRj, 

CesepHHe, 
3a Hju ce je ynycxHO BjiaxKO, y;itiHHCRH BOJBOxa) 
Ha CBOjeiy bhtcs BiaiRO jyHanKoiy AOtipy ROHjy; 5 
H Raxa n PajiocaBa GeBepHHqa cycTHsame 
Cnpio ra tiame vejy njierje yxapiTH, 
HoiosHBrnH BHTO ROHJe tipay ROHjy ie;ijy ymn. 
Berj M ce je PaROcase jyaaiKH aaspByo, 

BojeBoia, 5 

Tepe Toiy bhtss Konje na nepes mTJBTBK npaja, 
Ha DepeH ra niTJaraE npija, a catijijHnoi ra oncHie. 
CraBQiH TO IH BDies BjiaTEO Pa^ocaBV ystieciixi: 
„Oto cai xe Rymao, Pa^ocaBe CeBepHBue, 
Bh an MB ce yuo y norpetiH HSBpnyxH; g 

A ca^ta xn Bepa 6y3.f1, PaiocaBe, BjiaxROBa, 

BHTemKO Konje, 
^ xe xoijy npEjt .tpyxHsoii nocxasHxH. 
OsiexHH TO on cetie jyEa^RO opyaje, 
HeKa AEi ce lejijy cotioi jyoaiv nosspaBHio", a 

Pajtocas HH oxnaca CBoJy catiJtjy jyaa^Ry, 
K Hjeiy IB je npHCxynHO Baaxko, ystiancRH boiboWi 
Tepe Hy je upHieo tiejie pyse sesaTH, 

CesepHHiij, 
A cai Fa je oAseo la cBoje ABBse sBopose. t 

K Hjeiy cy ce KysHJie cBe aeBojKe n HeBicxe, 
H one uiajazHe, jpyxHHO, y^OBBiie. 
Tepe TO IH PaaoeaBy CeBepHHnj oHKOBaiy: 
^Aj A^BOpH, A^opH, Pa^ocase OesepBHe, 
Mboshi th Hai en upao pyxo nocxaBHO, ^ 

BoJeBojo! 
Bexj xo iH je loxHJia HHKa cpaxja BjiaxROsa, 
Ja xe je jyaaRa la Bepn opHsapHo : 
H sjerOBa 6b jjy60Bn;a iipBO pyxo npoHOCHJfa". 
Trj IH ce je, PanocaBe, aa BjiaxRa paacauBJio, 8< 



y Google 



Tepe TO vy jyiaK se niaca KxnKOBame : 

„HeBepHa th, BaaTEO, BHpa, b HesepHa th jijy6oBii8, 

BoTese B.iaTKo ! 
Kajta ra je b&hjo BBTes B^iaTKO oHRyjyTJH, 
Bejie t' ce je as, sjera BojBOAa pasrsjEBao, t 

Tepe iH je Aoesao one cBoje sepne CJiyre, 
KojEi TO je npHAso PasocaBa CeBOpBHiia, 
Tepe ra je nocjiao jyHaKa saryfiHTH. 
A caAa o e saasa Aofipa cpHxja c to6oi iSyoH, 

Hara roenojapy ! c 

H anpaso nax CBy^a xo;ie e Becejio noioi aoJsh. 



y Google 



ADDENDA ET CORRIGENDA 



Pag. XXVI, tn rindul 8, dupA „p. 39 sqq." r se adAuga: ; cfr. H&adeii, Pe unde 
Bint gi pe unde aft fost Romftnil, (n ; Calendar pentru toll. ed. H. Wartha, Buc. 1887 
tn-8 p. 1-8; nerpymeBHTB, Eto 6£UB Boioiobckib KHsan? [n <Jiarul C:iobo, Lemberg 
1877 No 9*-6; .HamiteBHTt, BoioioBCKafl sewa in Tpyau apieoaomecKaro citaaa, 
^Kiev 1878. 

Pag. XXXViri, rtndul 23, In loc d« „1280" s& se citfecft : 1285. 

Pag. CLIV. rindul 5, In loc de „1385' ati ae ciMsci 1386. 



y Google 



I3iT3DE22: 



I. LIteratura tnainte de „Istoria criticA a Romfttiilor". 

8 1. BMografla Ill 

§ 2. Cronicele muntenesel. — Uiron Costin IV 

§ 3. Boierul Uutgul. — Stefan leromonahul VI 

S i. Cantemir VIII 

§ 5. Samuil Micul XI 

§ 6. Engel. — Gebhardi. — Edor XIV 

§ 7. pineal. — Laurian XVI 

§ 8. Fotino. — Cogftlnic^nu. — Palauzow XVIII 

§ 9. ArOD Florian. — Heliade XX 

§ 10. Hurmuzaki — Hiuifalvy XXI 

§ U. Bezsonov XXIU 

§ 12. Rosier ... XXIV 

II. Literatura dupd „Istoria critics a RomAnilor". 

8 13. Bibliografla XXV 

8 14. Istoria critica a Romanilor §i suplementele ....... XXVI 

§ 16. A. Xenopol XXIX 

8 16. I. Pn|carla XXXV 

8 17. Gr. Tooilescu XXXVIII 

8 18. V. A. Urechla XXXIX 

8 19. Car^ite didactice XLU 

8 20. D. Onclul XLV 

8 21. Br. L. Retby LI 

8 22. Dr. Krzyzanowski . LVI 

S 23. KaluJniacB. - Tamm LVIII 

§ 24. Dr. Mileticl si Agora LX 



!edb,G00<^k 



■CCLSXKVI 

Pagtna 
III. Intemelarea Xerei-RomSnesci. 

§ 25. Mehedintul !n stapftnirea Ungurilor LXVIII 

§ 26. Doljul 91 Romanatul sub stipfttiirea Cumanilor .... LXXIV 

§ 27. Sa^il In Vaicea LXXXVIU 

§ 28. Invasiunea Mongolilor 91 un Radu-Negru XCV 

§ 29. Mihalu-voda Lit6nul CIII 

§ SO. Nedela-cetate §i Vermeghia CXXIX 

§ 31. Originea Baiacenilor CXLVII 

§ 32. DaD-voda CLI 

§ 33. Letinil 91 Romanatil CLXI 

§ 34. Originea MaHatilor CLXX 

§ 85. Mircea I §i robia regelul Ottone In Oltenia CLXXV 

§ 36. Alexandru-voda : Periodul sub regele Carol-Robert - - . CLXXSI 

§ 37. „ „ Periodul sub regele Ludovic CXCIII 

§ 38. Familia lul Alexandru-voda §1 n4mul D<5mQeI Clara ■ ■ GCYII 

g 39. Vladislav-voda CCXVI 

§ 40. Radu-voda Negrul CCXVI 

§ 41. Conclusiunea CCXXXVII 

Cronica Basarabilor dintre ami 1230—1380. 

I. Voevo^H oltenescl CCLXVni 

II. Domnil ^erel-RomanescI CCLXXII 

Apendice I : Testurl diplomatice CCLXXIX 

Ap«ndice II : Texturt epice CCLXXXIU 

Addenda et corrigenda CCLXXXVI 

Fac-simile : 
I. Crisovul lul Vladislav-voda dintre 1364-73 (v. pag. CCXXXV). 

II. Crisovul lul Radu-Negru din 1379 (v. pag. CCLXI). 

III. Crisovul lul Alexandru-Mircea din 1569 (v. pag. LXVIII). 
iV. Crisovul lul Alexandru-Mircea din 1576 (v. ibidem). 



y Google 



OPERELE 0-LUl B. PETRICEICU-HASDEU 



1. Tl^i ^ aOSIBRILE LDl LOOt 3TK0I0l| BucurescI, 1864, tn-16. 

2. FILOBOPIi POETBETDinl LUl TEPB^i Bucurosci, 1864, In-16. 

3. AIALISB UTEKASE EXTEBNEi WOLT, SAIOEVTOE, EITTROPIUS, FALATISOW etc. BucuresCi, 

1864, !n-16. 

4. UODTi, nuvel& satirica; BucurescI, 1864, Io-16. 

b. l6s rODi OStiOaUPIiIIi cuuniportrot ;i lOgmvure; BucurescI, 1891, tn-8- Bditiunea 2. 

6. SHTLOOK, QOBSEOE $1 H0I3E| BtudJu literar; BucurescI, 1866, In-S.] 

7. TAUCODi studiu fllosoflc ; BucurescI, 1866, In-8. 

a'.nDUBTBIL K&TIOBALi Tfji 07 FBIHOIFIUI, aOHODBEII^Eli studitl|poUticO-ecoaomiC; 

BucurescI, 1866, In-a 
9. Bi9TA.I-70DA i drann^ istoric& In 6 acte ia versurl; BucurescI, 1895, tn-8. Editiunea IT. 

10. ISTOSU lOLBUBTEl BELIOI^BB tS EOlUm t FBOTESTAITl, 'oATOUOt USOHBtAII, 

UPOTEHI ?I JIDAKti ediliunea 2, BucurescI, 1865, tn-8. 

11. 8AT1B0I.J ^iar uraoriatic; BucurescI ,^1866, lo-fol.l 

12. ABOEITA ISTOBIoi A BOlftHIEli BucurescI, 1365-1867, In-4, 4 tomurl marL 

13. FOBBlIi BucurescI, 1873, [n-8. 

14. ISTOBIA oamoi A BOHIkiloR) tomul I'iu, a 2-a edi(iune. Iq-4 mare tn 2 coldne fftr& Unie. 

15. FBDIOIFIE DE FILOLOOU OOKPABATlvA. Curs tinvit la Facultatea de Lltere din Bucu- 

rescI. Au e^t numal patni lecliunl, pag. 108. 

16. FBAaHEVTE FEITBU ISTOBU LIKB^I BOMiHE. ELEVEBIE DAOIOE L aElUJ.-BucuresOl 

1876, In-8. 

17. FBAQHEBTE PEITBII IBTOBIA LUEBEl BOHInE. ELEMENTS DAOIOE n. QElOB. — BuGU* 

resci, 1876, in-8. 

18. BAQIKIinM DE OODBIEIAT ?! DIALEOTUL BLAVO-TOBABIO DH ITAIIA. - ODS B'AO H- 

TB0DU8 SLAVIBKELB a LIKBA BOX&sll-NotJtfL linguisticiL -BucurescI, 1676, In-8. 
IS. ^IVA FILHA. QOfit ^l OBFI^lI IB DAOU.-Studiil istorico-linguistic, BucurescI, 1677, ln-8. 

20. OOLUinrA LOI TBAUB. Revista mensualA pentru istorift, linguisticft gi psioologia 

poporan&. 8 tomurl. 

21. TBEt OBAl SELA BESiBTt r comedi& in 2 acte, BucurescI, 1879, In-16. 

22. OBianiLE GBAlOVEl 1230-1400. BucurescI, 1878, In-8. 

23. OPTEBTB DEB bItbAil Tom 1. Limba romftni vorbita tntre 1650 - 1600. Studid 

paleografico-linguistic; 448 pag. tn-8 maj. 

24. OUVBBTB DEB bAtbInl Tom II. C&rlile poporane ale Bom&nilor tn aecolul S.YI, 

Studiu de filolofrifi comparative. Pagine ZLVI §1 768 In-8 maj. 

25. aoVBBrB DEB B^TitiHt, Suolement la tomul I. Controverse. Pagins a — u OX tn 8 m^j. 

26. 0LIEH2SC2LS. trttiuva, ISi^ in-8. 

27. BEV18TA HOOl, sub directiunoa lul B. F. EaadeH, 7 tomurl in-4. 

28. BIO OOQITO. OB E TIAJA? CE E xdiTLkt OE E 0KDL7 Studid filosoflc. BucUTQSCl, 1896, 

edi^iunea III. 

29. BAB0A8IC ?! IDEAL 1837—1896. BucurescI 1897 in-3. 

SO ETTHOIOQIOUM iu0MDif BOtUMUEi 4 tomurl marl In-8 tn 2 coldne. 
-31. FSALTIBEA LUl OOBEBL — SILOT BOHAhDL, etc. 



y Google 



Digitized by VjOOQIC 



Digitized by LjOOQIC 




4. -. . 



H\ 







A ' 



j,g:zedb,G00<^Ie 



y Google 



dbyGoocjIe 



y Google 



•U: 



i 



n r 



^.s 









r 



,0 ^! 



'W 









->^ 






5^ i^ r 




\ 









r 






s 









V >* 



11 



•>i. 






5j7e cr 






y Google 




1£ 






y Google 



y Google 



y Google 









^ 




y Google 



y Google 



y Google 



, Google -1^ 



y Google 



y Google 



y Google 



yGoocjk 



I 



j,gt,zedb,G00<^Ie 



y Google
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Texts

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Etymologicum magnum Romaniæ"

See other formats
